3r-268/24 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- importanta respectării termenului de depunere a contestatiei în materie electorala
3r-268/24 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului depus de Partidul Politic ”Partidul
Socialiștilor din R. Moldova”,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Partidul Politic ”Partidul Socialiștilor din R. Moldova”
împotriva Comisiei Electorale Centrale privind anularea actului
administrativ,
împotriva încheierii din 13 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3r-268/24
NR. PIGD 2-24128073-01-3r-14112024)
Importanța respectării termenului de depunere a contestației în materie
electorală și efectele juridice ale nerespectării acestui termen.
Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, V. Sîrbu, A. Braga
16 noiembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Partidul Politic
”Partidul Socialiștilor din R. Moldova”,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 11 noiembrie 2024, Partidul Politic ”Partidul Socialiștilor din R.
Moldova” a depus la Curtea de Apel Chișinău contestație împotriva Comisiei
Electorale Centrale privind contestarea actului administrativ.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 11 noiembrie 2024, s-a
stabilit reclamantului Partidul Politic ”Partidul Socialiștilor din R.
Moldova”, un termen de până la 12.11.2024, ora 14.00, pentru înlăturarea
neajunsurilor, și anume pentru descrierea circumstanțelor de fapt și de drept,
pe care reclamantul își întemeiază pretențiile și concretizarea acestora.
Prin cererea privind înlăturarea neajunsurilor, reclamantul Partidul
Politic ”Partidul Socialiștilor din R. Moldova” și-a concretizat pretențiile din
acțiune, solicitând declararea ca fiind admisibilă a acțiunii, admiterea cererii
privind repunerea în termen pentru înaintarea prezentei acțiuni;
- a anula scrisoarea CEC-8/6620 din 07.11.2024 cu privire la sesizarea nr.
CEC7/17987 din 03.11.2024 depusă de Partidul Politic „Partidul
Socialiștilor din Republica Moldova”; cu titlu principal:
- a constata caracterul agitațional al postării plasate de Premierul României,
dl Marcel Ciolacu, menționate în prezenta acțiune;
- a constata efectuarea agitației electorale în ziua alegerilor, 03noiembrie
2024, de către Premierul României, dl Marcel Ciolacu, în favoarea
candidatului la funcția de Președinte al Republicii Moldova desemnat de
PAS, dna Maia Sandu; cu titlu secundar:
- a obliga Comisia Electorală Centrală să examineze sesizarea înregistrată cu
nr. CEC- 7/17987 din 03.11.2024 depusă de Partidul Politic „Partidul
Socialiștilor din Republica Moldova” în fond cu emiterea unei hotărâri, în
conformitate cu prevederile Regulamentului privind procedura de examinare
a contestațiilor în perioada electorală, aprobat prin hotărârea Comisiei
Electorale Centrale nr. 1128/2023 și Regulamentului de activitate al
1
Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale
Centrale nr. 1098/2023.
Prin încheierea din 13 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a
respins, ca fiind neîntemeiată, cererea înaintată de Partidul Politic ”Partidul
Socialiștilor din R. Moldova” privind repunerea în termenul de înaintare a
acțiunii.
S-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ depusă
de Partidul Politic ”Partidul Socialiștilor din R. Moldova” împotriva
Comisiei Electorale Centrale privind anularea actului administrativ, în
temeiul prevederilor art. 207 alin. (2) lit. d) Cod administrativ - ca fiind
depusă în afara termenului legal, iar instanța de judecată a refuzat să
efectueze repunerea în termen.
S-a comunicat reclamantului că, declararea acțiunii ca inadmisibilă în
baza temeiurilor specificate la alin.(2) lit. d), exclude posibilitatea adresării
repetate în instanță a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune în contencios
administrativ.
La 14 noiembrie 2024, Partidul Politic ”Partidul Socialiștilor din R.
Moldova” a depus recurs împotriva încheierii din 13 noiembrie 2024 a Curții
de Apel Chișinău, solicitând anularea încheierii recurate și restituirea cauzei
la Curtea de Apel Chișinău, pentru examinarea acțiunii în fond.
În motivare a susținut că, actul contestat a fost emis la 7 noiembrie
2024, însă a fost comunicat după ora de lucru (17:05) a fost examinat în ziua
de 8 noiembrie 2024.
A susținut că, în ziua de 9 și 10 noiembrie plățile bancare nu se
efectuează, inclusiv prin intermediul aplicației de internet banking, iar plata
în numerar, în cazul partidelor politice este imposibilă, aceste circumstanțe
au făcut imposibilă depunerea acțiunii în ziua de duminică, odată ce nu se
putea efectua plata taxei de timbru.
Recurentul a invocat că nu este de acord cu concluzia instanței de apel,
este una iluzorie, odată ce în contenciosul electoral termenii oferiți sunt
extrem de restrânși și ca regulă se exprimă în ore. Eventuala depunere a
acțiunii în ziua de sâmbătă, ar aduce la situația de a nu da curs cererii și
oferirea unui termen până duminică de a înlătura neajunsul, și anume
prezentarea dovezii privind plata taxei de timbru, și nicidecum declararea
acțiunii ca inadmisibile pe temeiul stabilit la art. 207 alin. (2) lit. h) Cod
administrativ.
Faptul că instituțiile bancare nu activează în zile nelucrătoare, iar
persoanele juridice, în special partidele politice, efectuează plățile în mod
2
specific - sunt în esență notorii, odată ce reiese din cadrul legal și este
surprinzător că reclamantul trebuia să prezinte probe utile și pertinente
precum în zilele de sâmbătă și duminică instituțiile bancare nu activează.
Respectiv, consideră că, menținerea încheierii contestate ar reprezenta o
încălcare a accesului la justiție.
Recurentul a invocat că, plata taxei de timbru nu poate fi un
impediment, odată ce nu putea fi efectuată în circumstanțe independente de
voința reclamantului, astfel fiind motive obiective.
Astfel, din considerentele respective și s-a reglementat posibilitatea
repunerii reclamantului în termen, fiind o modalitate alternativă de a
prezenta o acțiune corespunzătoare cerințelor legale, odată ce însuși instanța
de judecată a invocat că reclamantul putea înainta o acțiune cu neajunsuri,
care puteau fi înlăturată, adică plata ulterioară a taxei de timbru și intentarea
unei acțiuni în mod neordinar este acceptată, de principiu, și de instanță.
Recurentul a specificat că, instanța de judecată a aplicat în mod
deosebit de riguros prevederile legale și neîntemeiat a îngrădit reclamantul
de la repunerea în termen a acțiunii și examinarea ei în fond.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ:
„Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat
de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”
Art. 95 alin. (1) din Codul electoral:
„În perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile,
care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost
identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.”
Art. 95 alin. (8) din Codul electoral:
„Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de
atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1).”
Art. 100 alin. (1) din Codul electoral:
„În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen
de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor
electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor
de exercitare a căilor de atac.”
Art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ:
3
„Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a
deciziilor și a încheierilor curților de apel.”
Art. 207 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ:
„Acțiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special când
acțiunea a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.209.
Art. 209 alin. (1) din Codul administrativ:
„Acțiunea în contestare și acțiunea în obligare se înaintează în decurs de 30 de zile,
dacă legea nu prevede altfel. Acest termen începe să curgă de la:
a) data comunicării sau notificării deciziei cu privire la cererea prealabilă sau data
expirării termenului prevăzut de prezentul cod pentru soluționarea acesteia;
b) data comunicării sau notificării actului administrativ individual, dacă legea nu
prevede procedura prealabilă. Prevederile art.165 alin.(1) referitoare la nesoluționarea în
termen se aplică corespunzător.”
Art.65 alin. (1) din Codul administrativ:
”Dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un
termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal
sau împuternicit se atribuie reprezentatului.”
Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ:
„Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre
următoarele decizii: respinge recursul.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului se reține că, Curtea
de Apel Chișinău a adoptat încheierea contestată la 13 noiembrie 2024, fiind
notificată recurentului la 13 noiembrie 2024, ora 16:02, prin intermediul
poștei electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poștă electronică a
Curții de Apel Chișinău, anexat la fila dosarului 38.
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră
că Partidul Politic ”Partidul Socialiștilor din R. Moldova” s-a conformat
prevederilor legale și a respectat termenul instituit de legiuitor, pentru
demararea căii de atac în ordine de recurs.
Din materialele dosarului se reține că, la 3 noiembrie 2024 Partidul
Politic ”Partidul Socialiștilor din R. Moldova” a înaintat Comisiei Electorale
Centrale o sesizare prin care a solicitat constatarea caracterului agitațional
al postării plasate de Premierul României, dl Marcel Ciolacu, constatarea
efectuării agitației în ziua alegerilor, 3 noiembrie 2024, de către Premierul
României, dl Marcel Ciolacu, în favoarea candidatului la funcția de
Președinte al Republicii Moldova desemnat de PAS, Maia Sandu.
4
Prin scrisoarea Comisei Electorale Centrale nr. 6620 din 7 noiembrie
2024, s-a menționat că, sesizarea nu se încadrează în temeiul art.91 alin.(1)
Cod electoral.
Nefiind de acord cu răspunsul Comisei Electorale Centrale nr. 6620
din 7 noiembrie 2024, Partidul Politic ”Partidul Socialiștilor din R.
Moldova” la 11 noiembrie 2024 s-a adresat cu prezenta acțiune la Curtea de
Apel Chișinău, prin care a solicitat constatarea caracterului agitațional al
postării plasate de Premierul României, dl Marcel Ciolacu, constatarea
efectuării agitației în ziua alegerilor, 3 noiembrie 2024, de către Premierul
României, dl Marcel Ciolacu, în favoarea candidatului la funcția de
Președinte al Republicii Moldova desemnat de PAS, Maia Sandu.
Completul de judecată menționează că, în contextul contenciosului
administrativ electoral, termenul de 3 zile este un termen special, de
prescripție procedurală.
Acest termen este reglementat în mod specific pentru perioada
electorală, având ca scop asigurarea celerității și certitudinii în soluționarea
litigiilor electorale.
Aceasta este o perioadă în care rapiditatea și eficiența soluționării
disputelor sunt esențiale, dat fiind impactul direct asupra procesului
democratic.
Așadar, articolul 95 la alin. (1) din Codul electoral, stabilește că
termenul general în perioada electorală este de 3 zile și începe din ziua
următoare celei în care a avut loc evenimentul ce determină contestația, adică
în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea sau a fost
adoptată hotărârea.
Această regulă simplifică calcularea termenului, eliminând
ambiguitățile privind includerea sau excluderea zilei în care a avut loc
acțiunea sau inacțiunea.
Sintagma „începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită
acțiunea, a fost identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea” are
implicații importante privind modul în care se calculează termenul de
depunere a contestațiilor, influențând direct accesul la justiție și interpretarea
termenelor de către părți și autorități.
Această formulare este specifică și clară, stabilind că prima zi de
termen nu este ziua în care s-a produs evenimentul (acțiunea, inacțiunea sau
adoptarea hotărârii), ci ziua următoare.
5
Astfel, dacă evenimentul a avut loc într-o zi, calculul termenului
începe efectiv în ziua următoare, ceea ce oferă părților o zi întreagă pentru a
analiza și decide dacă vor iniția o contestație.
Stabilind clar că termenul începe de a doua zi după eveniment, această
formulare reduce interpretările diferite sau subiective ale părților.
În cazul în care o parte ar susține că termenul începe în ziua
evenimentului, această formulare contrazice clar o asemenea interpretare și
menține un standard de calcul uniform.
Astfel, legiuitorul a stabilit clar și fără echivoc sintagma „calculul
începând cu ziua următoare”, utilizând o formulare tehnică ce garantează
claritate procedurală și echitate procesuală pentru toate părțile implicate.
Aceasta contribuie la interpretarea unitară a termenului de contestație,
asigurând un cadru procedural previzibil și oferind o zi suplimentară pentru
pregătirea contestației, esențială pentru respectarea dreptului la justiție și
corectitudinea procesului electoral.
Instanța de recurs menționează că termenul de 3 zile este unul
imperativ și peremptoriu, ceea ce înseamnă că, odată depășit, dreptul
reclamantului de a acționa în justiție pentru a contesta un act administrativ 7
sau o decizie electorală încetează, iar acțiunea sa va fi considerată
inadmisibilă. Acest lucru înseamnă că instanța nu va mai examina pe fond
cauza, fiind nevoită să declare inadmisibilitatea acțiunii pentru nerespectarea
termenului procedural.
În contenciosul administrativ, respectarea termenelor procedurali este
esențială, iar în perioada electorală, această necesitate este și mai stringentă.
Termenele scurte sunt stabilite pentru a asigura stabilitatea și predictibilitatea
procesului electoral, astfel încât toate litigiile să fie soluționate înainte de
finalizarea procedurilor electorale. Așadar, nerespectarea termenului de 3
zile atrage inadmisibilitatea acțiunii.
În acest context, instanța de recurs evidențiază consecințele juridice
ale nerespectării acestui termen: − Inadmisibilitatea acțiunii, unde instanța
declară acțiunea inadmisibilă fără a intra în fondul cauzei, ceea ce împiedică
o soluționare pe merit a litigiului. − Pierderea dreptului de a contesta, ceea
ce presupune că reclamantul pierde dreptul de a contesta actul administrativ
sau decizia electorală care face obiectul litigiului, fără posibilitatea de a
obține o soluție favorabilă în justiție.
Inadmisibilitatea pentru depășirea termenului de 3 zile este
reglementată de normele de procedură administrativă și se aplică în mod
corespunzător contestațiilor în materie electorală. Aceste norme au ca scop
6
asigurarea unei administrări eficiente a procesului electoral, prevenind
întârzierile care ar putea perturba desfășurarea normală și corectă a
scrutinului.
Normele juridice aplicabile, prevăzute în Codul electoral și Codul
administrativ, stabilesc clar termenul de 3 zile pentru depunerea
contestațiilor și soluționarea acțiunilor în perioada electorală. Aceste
dispoziții prevăd termene mai scurte decât cele din contenciosul
administrativ general, cu scopul de a preveni blocarea sau prelungirea
nejustificată a procesului electoral și de a asigura desfășurarea eficientă și
promptă a acestuia.
Cu toate că termenul de 3 zile este unul strict, există cazuri
excepționale în care instanțele ar putea analiza motivele obiective pentru
depășirea acestuia. Dacă reclamantul poate demonstra o cauză temeinică,
precum forța majoră sau imposibilitatea absolută de a depune acțiunea în 8
termen, instanța ar putea examina o eventuală excepție, în sensul repunerii
reclamantului în termen de contestare.
Analizând argumentele prezentate de Partidul Politic ”Partidul
Socialiștilor din R. Moldova” instanța de recurs nu a identificat existența
unor circumstanțe excepționale care să-l fi împiedicat să își exercite
drepturile procedurale cu bună credință și să conteste răspunsul emis de
Comisia Electorală Centrală în termenul prevăzut de lege.
Completul de judecată apreciază ca fiind întemeiată concluzia Curții
de Apel Chișinău, care a constatat că acțiunea în contencios administrativ a
fost depusă cu omiterea termenului stabilit la art. 95 alin. (1) și (8) din Codul
electoral.
Or, Comisia Electorală Centrală a emis răspunsul nr. 6620 la data de
7 noiembrie 2024. Astfel, termenul de depunere a acțiunii a expirat la data
de 10 noiembrie 2024, iar reclamantul s-a adresat în instanța de judecată cu
cerere de contestare a răspunsului Comisiei Electorale Centrale la 11
noiembrie 2024.
Argumentul invocat de recurent, precum că, a fost în imposibilitate de
a achita taxa de timbru în zilele de odihnă, este respins ca nefondat, întrucât
legea stabilește clar că termenul începe să curgă de la data adoptării actului.
Cu atât mai mult că, Curtea Constituțională prin hotărârea din 26
septembrie 2024 privind controlul de constituționalitate și excepția de
neconstituționalitate a articolelor 2 alin.(2) din Legea taxei de stat nr.213 din
31 iulie 2023 și 84 alin. (4) din Codul de procedură civilă, a stipulat că
instanța de judecată poate decide asupra scutirii, amânării sau eșalonarări de
7
la plata taxei de timbru pentru intentarea unui proces judiciar civil, de
contencios administrativ, precum și pentru fiecare contestație împotriva
deciziei agentului constatator asupra cauzei contravenționale atât în primă
instanță, cât și în căile de atac.
Deci, în cazul în care doar achitarea taxei de timbru a fost un
impediment de a depune acțiunea în instanță, Partidul Politic ”Partidul
Socialiștilor din R. Moldova” nu era degrevat de dreptul de depune acțiunea
în termen și a solicita instanței amânare plății taxei de timbru, pentru
următoare zi lucrătoare, în legătură cu circumstanțele existente cazului.
În circumstanțele date, instanța de apel în mod corect a respins
repunerea în termen a acțiunii, or, argumentul recurentului nu este unul
plauzibil care să constatate imposibilitatea executării actului în termenul
legal, acesta nefiind un motiv independent de voința părții, așa cum prevede
norma art. 65 alin.(1) Cod administrativ.
Având în vedere că instanța are obligația de a verifica, din oficiu,
respectarea termenelor de prescripție procedurală, iar dacă termenul de 3 zile
a fost depășit, aceasta este obligată să declare acțiunea inadmisibilă, instanța
de recurs constată că Curtea de Apel Chișinău și-a îndeplinit corespunzător
această obligație.
Or, prima instanța a motivat soluția adoptată, făcând referire la cadrul
legal aplicabil și la normele specifice contenciosului administrativ electoral,
asigurând astfel respectarea principiului legalității și a celerității procedurii
în perioada electorală.
În final, Completul de judecată reiterează că termenul de 3 zile în
materie electorală este un termen de prescripție procedurală obligatoriu.
Nerespectarea acestui termen atrage sancțiuni procedurale corespunzătoare,
contribuind astfel la protejarea stabilității și celerității procesului electoral.
Această regulă reflectă necesitatea de a menține un echilibru între
dreptul la justiție și imperativul de a proteja eficiența și integritatea
procesului electoral.
Prin urmare, instanța de recurs concluzionează că încheierea din 13
noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău reflectă nu doar aplicarea corectă
a legii, ci și consolidarea principiului accesului la justiție în condițiile
respectării procedurii.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 243 alin. (1) lit. b)
din Codul administrativ.
8
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul depus de Partidul Politic ”Partidul Socialiștilor din R.
Moldova” împotriva încheierii din 13 noiembrie 2024 a Curții de Apel
Chișinău.
Decizie este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători
Oxana Parfeni
Ion Malanciuc
9