3ra-853/24 — cu privire la anularea actului administrativ individual si obligarea emiterii actului administrativ individual
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la anularea actului administrativ individual si obligarea emiterii actului administrativ individual
- Temei legal
- Examinarea cauzei în ordine de recurs. Netemeinicia recursului
3ra-853/24 — cu privire la anularea actului administrativ individual si obligarea emiterii actului administrativ individual (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului depus de Partidul Politic „Partidul
Dezvoltării și Consolidării Moldovei”,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării
Moldovei” împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Maia Sandu cu
privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului
administrativ individual favorabil,
împotriva hotărârii din 19 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-853/24
NR. PIGD 2-24118478-01-3ra-20102024)
Examinarea cauzei în ordine de recurs. Netemeinicia recursului. Instanțele de contencios
administrativ nu au competență în materie contravențională
Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, A. Braga, V. Sîrbu)
20 octombrie 2024
Textul corespunde originalului
0
Examinând în lipsa părților cererea de recurs depusă de Partidul
Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Prococpciuc, Președinte,
Diana Stănilă
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 19 octombrie 2024 Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și
Consolidării Moldovei” depus cerere de chemare în judecată în procedura
contenciosului administrativ împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț
Maia Sandu cu privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii
actului administrativ individual favorabil.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 25 septembrie
2024, Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” a
depus la Comisia Electorală Centrală o sesizare cu privire la încălcările
admise de concurentul electoral –Maia Sandu, candidat desemnat la alegerile
prezidențiale din partea PP „Partidul Acțiune și Solidaritate”.
A relevat că, prin contestația depusă, Partidul Politic „Partidul
Dezvoltării și Consolidării Moldovei” a sesizat încălcarea de către pârât a
prevederilor art. 54 alin. (5) lit. a) Cod electoral, art. 26 alin. (6) lit. a) din
Legea nr. 294/2007 privind partidele politice, art. 19 alin. (3) al Legii nr.
370/2023 privind drepturile copilului și a art. 10 alin. (3) lit. n) și alin. (4)
din Legea nr. 62/2022 cu privire la publicitate.
Urmare a refuzului Comisiei Electorale Centrale de a examina
sesizarea, Partidului Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”
a contestat în instanțele de judecată refuzul de examinare a sesizării, care la
15 octombrie 2024 (dosarul nr. 3-133/2024) au decis obligarea Comisiei
Electorale Centrale să examineze sesizarea în cauză.
Reclamantul a indicat că, la data de 16 octombrie 2024, Comisia
Electorală Centrală a examinat sesizarea Partidului Politic „Partidul
Dezvoltării și Consolidării Moldovei” din 25 septembrie 2024 cu privire la
încălcările admise de concurentul electoral – Maia Sandu, candidat desemnat
1
la alegerile prezidențiale din partea PP „Partidul Acțiune și Solidaritate” și a
respins-o ca neîntemeiată.
Reclamantul consideră că hotărârea Comisiei Electorale Centrale din
16 octombrie 2024 nr. 3098, este neîntemeiată și ilegală, fiind în contradicție
cu cadrul normativ în vigoare, din care considerente și s-a adresat în instanța
de judecată.
În susținerea celor invocate, reclamantul a menționat că, în contestația
înaintată au fost indicate faptele concrete de implicare a persoanelor ce nu
au împlinit vârsta de 18 ani în activități de distribuire a materialelor de
publicitate electorală, precum și alte activități electorale și politice, fiind
anexate în acest sens probe care stabilesc cu certitudine veridicitatea faptelor
invocate, cel puțin cu referire la următoarele cazuri: a. Implicarea directă în
perioada campaniei electorale a persoanelor cu vârsta sub 18 ani în activități
de agitație electorală, inclusiv prin atragerea, repartizarea materialelor de
publicitate electorală, precum și promovarea pe rețele de socializare a
activităților referitoare la distribuirea materialelor de publicitate electorală;
b. Coordonarea activității de implicare a minorilor în activitatea politică de
agitație electorală cu promovarea acestor activități pe rețele de socializare,
de către reprezentantul PAS – dl. Oleg Botnaru, Șef adjunct al Oficiului
Teritorial al Cancelariei de Stat; c. Alegerea/Desemnarea copiilor minori în
funcțiile de conducere ale organizațiilor interne de profil ale concurentului
electoral PP „Partidul Acțiune și Solidaritate”, în speță desemnarea minorilor
în calitate de Președinți/Vicepreședinți ai Organizației de Tineret PAS Youth
Glodeni.
A indicat reclamantul că, acțiunile date constituie încălcarea mai
multor prevederi legale, ce stabilesc expres și indubitabil interdicția de a
implica în orice formă persoanele ce nu au împlinit vârsta de 18 ani în
activități politice, și, în mod special, în activități ce sunt calificate ca și
finanțare a campaniei electorale.
În susținerea celor invocate reclamantul a citat prevederile Art. 26
alin. (6) lit. a) din Legea nr. 294/2007 privind partidele politice, care prevede:
Se interzice finanțarea, prestarea unor servicii cu titlu gratuit ori susținerea
materială sub orice formă, directă și/sau indirectă, a partidelor politice de
către: a) cetățenii Republicii Moldova care nu au împlinit vârsta de 18 ani,
cetățenii în privința cărora este instituită o măsură de ocrotire judiciară sub
forma tutelei; Art. 54 alin. (5) lit. a) Cod electoral, care stabilește: Se
interzice finanțarea ori susținerea materială sub orice formă a grupurilor de
2
inițiativă, a campaniilor electorale de către: a) cetățenii Republicii Moldova
care nu au împlinit vârsta de 18 ani și cetățenii în privința cărora a fost
instituită o măsură de ocrotire judiciară sub forma tutelei; Art. 19 alin. (3)
al Legii nr. 370/2023 privind drepturile copilului, care stabilește: implicarea
copiilor în activitatea partidelor politice și asocierea lor în partide politice
este interzisă; Art. 10 alin. (3) lit. n), alin (4) Legea cu privire la publicitate
62/2022 care prevede expres că nu poate fi distribuitor și difuzor al
publicității politice un cetățean al Republicii Moldova care nu a împlinit
vârsta de 18 ani.
Totodată, a invocat prevederile art. 50 din Codul electoral, care
stabilesc principiile de bază ce guvernează rapoartele izvorâte din activitățile
de finanțare a campaniilor electorale, în special a faptului că susținerea
materială sub orice formă a campaniilor electorale trebuie să fie realizată cu
respectarea principiul legalității asigurat prin respectarea prevederilor
prezentului cod și ale cadrului legal conex.
În conformitate cu art. 54 alin. (2) din Codul electoral, finanțarea
campaniilor electorale de către persoane fizice sau juridice se efectuează cu
respectarea condițiilor stabilite de prezentul capitol și de regulamentele
privind finanțarea a campaniilor electorale, aprobate de Comisia Electorală
Centrală.
În consecință, distribuirea materialelor de agitație electorală de către
persoanele care nu au împlinit vârsta de 18 ani, în condiția interdicțiilor
exprese ale cadrului normativ, sunt în contradicție evidentă cu principiul
legalității finanțării campaniei electorale a concurentului electoral Maia
Sandu.
Reclamantul Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării
Moldovei” a specificat că, pornind de la prohibiția utilizării oricăror tipuri
de finanțare, inclusiv prin prestarea de servicii de distribuire din partea
persoanele care nu au împlinit vârsta de 18 ani, aceste activități sunt interzise
pentru concurentul electoral și, pe cale de consecință, constituie o finanțare
ilegală.
A notat că, în conformitate cu art. 54 alin. (3) lit. c), alin. (4) din Codul
Eelectoral, responsabilitățile privind respectarea condițiilor și a modului de
susținere financiară a campaniilor electorale revine candidaților la funcția de
Președinte al Republicii Moldova, aceștia fiind supuși răspunderii juridice,
inclusiv celei contravenționale sau penale, în conformitate cu legislația.
Alineatul (7) stabilește că încălcarea prevederilor alin.(5) și (6) din prezentul
3
articol se constată de organul electoral competent, inclusiv cu suportul
organelor de resort și celor de drept, iar actul administrativ de constatare a
încălcărilor și, după caz, de aplicare a sancțiunilor prevăzute la art. 102 alin.
(2) lit. a), c) sau e), emis de organul electoral, din momentul în care rămâne
definitiv, se aduce la cunoștința organelor de drept pentru tragerea la
răspundere contravențională sau penală, după caz.
A relatat că, obiectul sesizării, care în opinia reclamantului Partidul
Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”, intenționat a fost
lăsat fără examinare în hotărârea contestată, a fost finanțarea ilegală a
campaniei electorale, manifestată prin prestarea de servicii acordate
concurentului electoral de către persoanele care nu au împlinit vârsta de 18
ani. Or, aceste acțiuni, privite prin prisma cadrului normativ, care stabilește
expres interdicția beneficierii de asemenea servicii de la persoanele ce nu au
împlinit vârsta de 18 ani, constituie în sensul cadrului normativ, finanțare
ilegală, și urma a fi examinată de către Comisia Electorală Centrală anume
din această perspectivă.
În opinia reclamantului, omisiunea Comisiei Electorale Centrale de a
examina sesizarea sub aspectele invocate de finanțare ilegală contravin
Codului administrativ, or, în conformitate cu art. 31 și art. 118 din Codul
administrativ se instituie condiții riguroase cu referire la motivarea actului
administrativ, stabilind că actele administrative individuale și operațiunile
administrative scrise trebuie să fie motivate, iar motivarea trebuie să
cuprindă atât motivele de fapt cât și cele de drept pe care acesta se
întemeiază.
Reclamantul a mai explicat că în temeiul prevederilor art. 25 din Codul
administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente
trebuie să își exercite atribuțiile legale în mod imparțial, indiferent de
propriile convingeri sau interesele persoanelor care le reprezintă. Autoritățile
publice trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative.
Astfel, invocarea de către Comisia Electorală Centrală a Legii nr.
215/2016 cu privire la tineret, reclamantul a apreciat-o ca fiind eronată,
având scopul să devieze atenția de la obiectul sesizării, or, cadrul normativ
invocat, referitor la domeniul electoral și politic restricționează participarea
persoanelor cu vârsta sub 18 ani și nu a tinerilor în general. Adică, persoanele
(tinerii) în vârstă de până la 18 ani nu sunt în drept de a finanța campanii
electorale sub nici o formă. Totodată, tinerii cu vârsta de la 18 ani pot
participa fără nici o restricție în activitățile politice și electorale. Astfel, nu
4
există nici un conflict de norme cum a încercat Comisia Electorală Centrală
să invoce, și, respectiv, urma să se expună asupra noemelor legale care au
fost indicate în sesizare ca fiind încălcate.
A afirmat că, organul electoral competent, la examinarea sesizărilor,
este obligat, atât la examinarea argumentelor invocate cât și după caz, se
poate sesiza din oficiu asupra încălcărilor admise de către concurenții
electorali.
Subsecvent, reclamantul a notat că conform prevederilor art. 4237 Cod
contravențional, Comisiei Electorale Centrale îi revine inclusiv în calitate de
agent constatator, competența exclusivă de examinare și constatare a
contravențiilor prevăzute la art. 483 (finanțarea ilegală a partidelor politice,
a grupurilor de inițiativă, a concurenților electorali sau a participanților la
referendum), atribuție pe care reclamantul a apreciat-o ca fiind evitată de a
fi îndeplinită de către Comisia Electorală Centrală.
În drept și-a întemeiat cererea de chemare în judecată în baza
dispozițiilor art. 54 alin. (5) lit. a), art. 91 - 101 din Codul electoral, art. 26
alin.(6) lit. a) din Legea nr. 294 /2007 privind partidele politice, art. 19 alin.
(3) din Legea nr. 370/2023 privind drepturile copilului, art. 189 alin. (2), art.
206 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ.
Reclamantul Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării
Moldovei” a solicitat anularea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.
3098 din 16 octombrie 2024 și obligarea Comisiei Electorale Centrale să
examineze contestația înregistrată cu nr. CEC-10Apr/1 din 26 septembrie
2024 și să emită actul administrativ individual (hotărâre).
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 19 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost
respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Partidul Politic „Partidul
Dezvoltării și Consolidării Moldovei”.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 19 octombrie 2024, prin intermediul poștei electronice, Partidul
Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” a depus cerere de
recurs, împotriva hotărârii din 19 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
solicitînd admiterea recursului, casarea hotărârii instanței de fond cu
adoptarea unei decizii noi de admitere integrală a acțiunii.
ARGUMENTELE RECURSULUI
5
În motivarea cererii de recurs a invocat că consideră hotărârea
instanței de fond ca fiind neîntemeiată și ilegală, contrară cadrului normativ
în vigoare și pasibilă de a fi casată.
La temeiurile de admisibilitate a recursului a indicat inclusiv
prevederile art. 2451 alin. (1) lit. a), d) și f) din Codul administrativ, care
stabilește că recursul este admis dacă interpretarea legii din hotărârea sau
decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de
Justiție; hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod
determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; instanța nu a fost
compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
Recurentul a notat că prima instanță nu a luat în considerare că cadrul
normativ existent, și anume art. 54 alin. (5) lit. a) din Codul electoral, art. 26
alin. (6) lit. a) din Legea nr. 294 /2007 privind partidele politice și art. 19
alin. (3) din Legea nr. 370/2023 privind drepturile copilului și art. 10 alin.
(3) lit. n) și alin. (4) din Legea nr. 6//2022 cu privire la publicitate, prevede
că cetățenii Republicii Moldova care nu au împlinit vârsta de 18 ani nu pot
în general să fie implicați în activitatea partidelor politice, și în mod special
nu pot să presteze careva servicii cu titlu gratuit sau să acorde susținere
materială sub orice formă, refuzând să ofere careva apreciere situației de fapt
care a fost sesizată de Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării
Moldovei”.
A susținut că consideră contrar prevederilor legale și argumentul
primei instanțe precum că circumstanțele referitoare la faptele de finanțare
ilegală a campaniei electorale vor fi verificate la etapa verificării
corectitudinii raportului privind veniturile și cheltuielile concurentului
electoral, Maia Sandu, pentru întreaga campanie electorală, or, art. 95 alin.
(1) din Codul Electoral stabilește că, în perioada electorală, termenul general
de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează începând cu
ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată
inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea. Respectiv, o asemenea abordare
poate fi calificată și ca o limitare a drepturilor concurenților electorali de a-
și apăra drepturile lezate, precum și crearea unui precedent în neconcordanță
cu corectitudinea desfășurării campaniilor electorale.
A insistat recurentul că aprecierea vădit nerezonabilă a probelor de
către instanța de fond se constată în partea ce vizează argumentul privind
lipsa probelor cu privire la vârsta persoanelor implicate, or, Comisia
6
Electorală Centrală nu a invocat acest argument în hotărârea nr. 3098 din
16.10.2024, iar acesta nu poate fi invocat din oficiu de către instanța de
judecată. Mai mult, Comisia Electorală Centrală nici nu putea invoca acest
argument deoarece dispune de acces la Registrul de Stat al alegătorilor care
conține toate datele din Registrul de Stat al populației, numele persoanelor
minore fiind în anexele la contestație. Mai mult, prima instanță nu a contestat
faptul că aceștia nu ar fi împlinit vârsta de 18 ani, dar a argumentat
posibilitatea acestora de a desfășura acțiuni de distribuire a publicității
electorale.
A notat recurentul că consideră hotărârea Curții de Apel Chișinău ca
fiind ilegală, deoarece a fost adoptată de același complet care s-a expus
anterior pe aceeași cauză.
În condițiile expuse, recurentul a opinat că hotărârea din 19 octombrie
2024 a Curții de Apel Chișinău este neîntemeiată și ilegală, fiind în
contradicție cu cadrul normativ în vigoare și pasibilă de a fi casată.
POZIȚIA INTIMAȚILOR
Prin referința depusă la 20 octombrie 2024, Comisia Electorală
Centrală a solicitat declararea inadmisibilității recursului, iar în cazul trecerii
testului de admisibilitate, respingerea recursului ca fiind neîntemeiat.
Prin referința depusă la data de 20 octombrie 2024, terțul Maia Sandu
– candidat desemnat la alegerile prezidențiale, reprezentată de avocatul
Eduard Digore, a solicitat declararea inadmisibilității recursului depus de
Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 245 din Codul administrativ:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2 alin. (2) din Codul administrativ:
„Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii specifice de
activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile
prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu contravine
principiilor prezentului cod.”
Art. 18 din Codul electoral:
„Misiunea Comisiei Electorale Centrale este crearea condițiilor optime pentru
exercitarea nestingherită de către cetățenii Republicii Moldova a dreptului constituțional
de a alege și de a fi aleși în cadrul unor alegeri libere și corecte, inclusiv prin asigurarea
7
respectării legislației cu privire la finanțarea partidelor politice și a campaniilor
electorale.”
Art. 26 alin. (1) lit. k) din Codul electoral:
„În calitate de organ independent de supraveghere și control privind finanțarea
partidelor politice și a campaniilor electorale, Comisia Electorală Centrală, exercită alte
atribuții de supraveghere și control al respectării legislației cu privire la finanțarea
partidelor politice, a campaniilor electorale și a grupurilor de inițiativă, în conformitate
cu prevederile prezentului cod și ale Legii nr.294/2007 privind partidele politice.”
Art. 54 alin. (5) lit. a) din Codul electoral stabilește că:
„Se interzice finanțarea ori susținerea materială sub orice formă a grupurilor de
inițiativă, a campaniilor electorale de către cetățenii Republicii Moldova care nu au
împlinit vârsta de 18 ani și cetățenii în privința cărora a fost instituită o măsură de ocrotire
judiciară sub forma tutelei.”
Art. 95 alin. (1) din Codul electoral:
„În perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile,
care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost
identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.”
Art. 95 alin. (8) din Codul electoral:
„Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de atac
împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1).”
Art. 19 alin. (3) din Legea nr. 370 din 30 noiembrie 2023 privind
drepturile copilului:
„implicarea copiilor în activitatea partidelor politice și asocierea lor în partide politice
este interzisă.”
Art. 26 alin. (6) lit. a) din Legea nr. 294 din 21 decembrie 2007 privind
partidele politice:
„se interzice finanțarea, prestarea unor servicii cu titlu gratuit ori susținerea materială
sub orice formă, directă și/sau indirectă, a partidelor politice de către cetățenii Republicii
Moldova care nu au împlinit vîrsta de 18 ani, cetățenii în privința cărora este instituită o
măsură de ocrotire judiciară sub forma tutelei.”
Art. 4 lit. a) din Legea nr. 215 din 29 iulie 2016 cu privire la tineret:
„Sub incidența prezentei legi cad: a) persoanele cu vîrstă cuprinsă între 14 și 35 de
ani.”
Art. 16 din Legea nr. 215 din 29 iulie 2016 cu privire la tineret:
„(1) Structura neformală de participare a tinerilor este o formă de participare a
tinerilor întruniți benevol și activează în interesele tinerilor.
(2) Structuri neformale de tineret pot fi grupurile de inițiativă, senatele studențești,
consiliile elevilor, mass-media pentru tineri.
(3) Organizațiile de tineret ale partidelor politice sînt considerate structuri
neformale de participare a tinerilor.
8
(4) Structurile neformale de participare a tinerilor au dreptul să desfășoare activități
cu tineri și pentru tineri și pot înainta autorităților publice propuneri în domeniile care
vizează tinerii.”
Art. 1 alin. (1) Legea privind partidele politice nr. 294 din 21
decembrie 2007 stabilește că:
„Partidele politice sînt asociații benevole, cu statut de persoană juridică, ale
cetățenilor Republicii Moldova cu drept de vot, care, prin activități comune și în baza
principiului liberei participări, contribuie la conceperea, exprimarea și realizarea
voinței lor politice.”
Art. 101 alin. (6) din Codul electoral:
„Instanțele judecătorești adoptă și pronunță hotărâri și decizii, precum și emit încheieri
în conformitate cu prevederile Codului administrativ și ale Codului de procedură civilă.
Art.104 alin.(2) din Codul electoral:
” (2) Contravențiile se constată și se examinează în conformitate cu prevederile
Codului contravențional. Președinții organelor electorale și alte persoane ce dețin
informații concludente despre comiterea unor contravenții sunt obligați să informeze
imediat, dar nu mai mult de 48 de ore din momentul constatării, organele constatatoare
cu privire la faptele care le-au devenit cunoscute și care conțin elemente constitutive
ale unei contravenții privind organizarea și desfășurarea alegerilor sau finanțarea
partidelor politice și a campaniilor electorale.”
Art. 193 alin. (3) și (3¹) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și
cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii
judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul
considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5
judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat
de un complet din 9 judecători.”
Art. 2451 alin. (1) din Codul administrativ:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară
jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.”
Art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ:
„Examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele
decizii: respinge recursul și menține hotărârea și/sau decizia.”
9
MOTIVAREA INSTANȚEI
Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în
recurs și în referință, în coroborare cu normele de drept aplicabile speței,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează asupra
respingerii recursului declarat de Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și
Consolidării Moldovei”, din următoarele considerente.
În interpretarea art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231 alin. (2) din
Codul administrativ, rezultă că pentru procedura de recurs se aplică
corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile
prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică
corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile
prezentului capitol nu rezultă altceva.
La rândul său, în corespundere cu art. 22 și art. 219 alin. (1) din Codul
administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt
din oficiu în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de
declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de
participanți.
Iar potrivit art. 194 alin. (1) și (2) din același cod, în procedura în prima
instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor
împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de
fapt și de drept. În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și
deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor
procedurale și aplicării corecte a dreptului material.
Recapitulând esența litigiului, în scopul verificării aplicării corecte a
dreptului material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt
constatată de instanța de fond și confirmată de părți.
Din materialele cauzei rezultă că conform sesizării nr. CEC-10Apr/1
din 26 septembrie 2024 adresată Comisiei Electorale Centrale, Partidul
Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” a solicitat:
- A admite sesizarea Partidului Politic „Partidul Dezvoltării și
Consolidării Moldovei”.
- A constata încălcarea de către concurentul electoral dna. Maia Sandu,
candidat desemnat la alegerile prezidențiale din partea Partidului Politic
„Partidul Acțiune și Solidaritate” a prevederilor art. 19 alin. (3) din Legea
nr. 370/2023 privind drepturile copilului, art. 26 alin.(6) lit. a) din Legea nr.
10
294 /2007 privind partidele politice și a art. 54 alin. (5) lit. a) din Codul
electoral.
- A aplica sancțiuni în privința concurentului electoral dna Maia Sandu,
candidat desemnat la alegerile prezidențiale din partea Partidul Politic
„Partidului Acțiune și Solidaritate”, pentru încălcările admise.
- A iniția procesul contravențional în privința concurentului electoral dna
Maia Sandu, candidat desemnat la alegerile prezidențiale din partea Partidul
Politic „Partidului Acțiune și Solidaritate” și a aplica sancțiunea
contravențională prevăzută de art. 483 din Codul contravențional.
Prin scrisoarea nr. CEC-8/6071 din 27 septembrie 2024 adresată
șefului Inspectoratului General al Poliției, care a fost adusă la cunoștință și
președintelui Partidului Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării
Moldovei” –Ion Chicu, Comisia Electorală Centrală a solicitat
Inspectoratului examinarea după competență a sesizării înregistrate sub nr.
CEC-10/Apr/1 din 26 septembrie 2024, după caz, cu sancționarea
concurentului electoral din partea Partidului Politic „Partidul Acțiune și
Solidaritate”, reclamând încălcarea prevederilor art. 50 alin. (2) din Codul
contravențional.
Prin hotărârea Curții de Apel Chișinău nr. 3-133/24 din 15 octombrie
2024, s-a obligat Comisia Electorală Centrală să examineze contestația
înregistrată cu nr. CEC-10Apr/1 din 26 septembrie 2024 și să emită actul
administrativ asupra acesteia.
Comisia Electorală Centrală prin Hotărârea nr. 3098 din 16 octombrie
2024, a respins ca neîntemeiată contestația depusă de domnul Chicu Ion,
președintele Partidului Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării
Moldovei”, înregistrată sub nr. CEC-10Apr/1 din 26 septembrie 2024.
Prin prezenta acțiune, reclamantul Partidul Politic „Partidul
Dezvoltării și Consolidării Moldovei” revendică încălcarea dreptului său
prin examinarea necorespunzătoare a contestației, considerând că la caz,
Comisia Electorală Centrală, în privința candidatului electoral desemnat de
Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, Sandu Maia, urmează a fi
aplicată sancțiunea în temeiul dispozițiilor art. 483 Cod contravențional, care
prin prisma prevederilor art. 4237 Cod contravențional ține de competența
Comisiei Electorale Centrale.
Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, Curtea de Apel Chișinău
prin hotărârea din 19 octombrie 2024 a respins ca neîntemeiată acțiunea
depusă de Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”.
11
În esență, la adoptarea soluției prima instanță a conchis că probele
prezentate de către reclamant nu sunt suficiente în vederea constatării
încălcării de către candidatul electoral al prevederilor art. 54 alin. (1) lit. a)
Codul electoral, iar în ceea ce privește prevederile art. 26 alin. (6) lit. a)
Legea nr. 294 din 21.12.2007 și prevederilor 19 alin. (3) Legea nr. 370 din
30.11.2023, acestea se referă preponderent la partide politice, însă din
conținutul acțiunii depuse reclamantul face referire la „Pas Youth Glodeni”,
adică o organizație de tineret al partidului politic sus-numit.
Verificând hotărârea Curții de Apel Chișinău în limitele controlului de
legalitate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că
prima instanță corect a determinat obiectul probațiunii în cauza dedusă
judecații, și a apreciat circumstanțele esențiale pentru examinarea justă a
cauzei.
Or, în speță pretențiile reclamantului/recurentului Partidul Politic
„Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei” privind revendicarea
încălcării dreptului său prin examinarea necorespunzătoare a contestației
sunt neîntemeiate, întrucât probele prezentate de către reclamant nu sunt
suficiente în vederea constatării încălcării de către candidatul electoral al
prevederilor art. 54 din Codul electoral la această etapă. Or, Comisia
Electorală Centrală a specificat că odată cu aprobarea raportului final al
candidaților electorali în ce privește veniturile și cheltuielile în perioada
electorală, va da apreciere inclusiv și aspectelor invocate în contestație de
către reclamant.
În ce privește solicitarea reclamantului, Partidul Politic „Partidul
Dezvoltării și Consolidării Moldovei”, privind atragerea candidatului
electoral la răspundere contravențională în baza art.483 Cod contravențional,
completul de judecată reține că instanțele de contencios administrativ nu
au competență în materie contravențională. Art. 104 alin. (2) din codul
electoral foarte clar stabilește că contravențiile se constată și se examinează
în conformitate cu prevederile Codului contravențional. Aceasta înseamnă
că dezacordul cu decizia agentului constatator, Comisia Electorală Centrală
în cazul nostru, se contestă în ordine generală în instanțele de drept comun.
Pentru considerentele remarcate, Completul de judecată conchide că,
este neîntemeiată poziția formulată prin prisma motivelor de recurs,
susținerile recurentului nu și-au găsit confirmare și nu constituie temei de
admitere a recursului.
12
Mai mult, se menționează că argumentele invocate în recurs, coincid
cu cele indicate în cererea de chemare în judecată, cărora instanța de fond le-
a dat o apreciere corespunzătoare.
Totodată, Completul de judecată constată că prima instanță la
examinarea cauzei a răspuns la toate întrebările (argumentele) ridicate în fața
sa și a emis o hotărâre motivată și întemeiată.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că
recurentul, Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”,
deși pretinde că hotărîrea este ilegală, nu a prezentat nici o probă sau alte
dovezi, din care ar rezulta vârsta persoanelor la care face trimitere, iar din
conținutul pozelor anexate la contestația reclamantului, Completul
specializat nu consideră posibil de a determina vârsta persoanelor la care face
referire ultimul, iar prin acțiunea depusă reclamantul nu poate pretinde
autorității publice o anumită conduită potrivit propriilor convingeri și
interpretări lipsite de careva suport factologic, or, legea prevede dreptul
tinerilor ce au atins vârsta de 14 ani de a se asocia organizațiilor de tineret
ale partidelor politice.
Subsidiar, Completul de judecată conchide că, este neîntemeiat și nu
poate fi reținut argumentul recurentului precum că prima instanță nu a luat
în considerare că cadrul normativ existent, și anume art. 54 alin. (5) lit. a)
din Codul electoral, art. 26 alin. (6) lit. a) din Legea nr. 294 /2007 privind
partidele politice și art. 19 alin. (3) din Legea nr. 370/2023 privind drepturile
copilului și art. 10 alin. (3) lit. n) și alin. (4) din Legea nr. 6//2022 cu privire
la publicitate, prevede că cetățenii Republicii Moldova care nu au împlinit
vârsta de 18 ani nu pot în general să fie implicați în activitatea partidelor
politice în anumite forme admise de lege, deoarece este prevăzut dreptul
tinerilor ce au atins vârsta de 14 ani de a se asocia organizațiilor de tineret
ale partidelor politice.
Organizațiile de tineret ale partidelor politice nu se încadrează în
noțiunea de partide politice, or, în caz contrar, prevederile Legii cu privire la
tineret devin inaplicabile în raport cu Legea privind partidele politice.
Deși organului electoral i se solicită să intervină și să nu admită în
interiorul campaniei electorale acțiuni de agitație electorală cu implicarea
copiilor sau a imaginilor acestora, e de reținut că, în activitatea de organizare
și desfășurare a alegerilor, inclusiv în partea ce ține de desfășurarea
campaniei electorale de concurenții electorali, Comisia Electorală centrală și
13
organele electorale ierarhic inferioare se conduc, în special, de Codul
electoral.
Anume Codul electoral reprezintă legea specială care stabilește
principiile desfășurării, în condiții egale, a campaniei electorale, iar art. 52
alin. (3) și (8) stabilesc subiecții care nu au dreptul de a participa la acțiuni
de agitație electorală – în acțiunile de agitație electorală nu pot fi implicate
persoanele care nu sunt cetățeni ai republicii Moldova, persoanele oficiale
străine.
Prin urmare, cât privește implicarea copiilor în campania electorală a
unui concurent electoral, deși Legea privind drepturile copilului interzice
copiilor să se implice în acțiuni politice și să se asocieze în partide politice,
Codul electoral nu reglementează astfel de restricții.
Referitor la argumentul recurentului, conform căruia hotărârea Curții
de Apel Chișinău ar fi ilegală deoarece a fost pronunțată de același complet
care s-a pronunțat anterior asupra aceleași cauze, instanța de recurs constată
că acest argument nu se încadrează în temeiurile de admisibilitate a
recursului prevăzute de art. 2451 din Codul administrativ.
Instanța de recurs subliniază că orice obiecție privind compunerea
completului de judecată trebuia să fie formulată de către Partidul Politic
"Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei" la etapa examinării cauzei în
fond. În cadrul acelei etape, reclamantul/recurentul avea posibilitatea să
conteste componența completului de judecată prin depunerea unei cereri de
recuzare sau alte obiecții procedurale. Totuși, având în vedere că
reclamantul/recurentul a acceptat tacit componența completului și nu a
ridicat această problemă la momentul oportun, instanța consideră că acesta a
renunțat implicit la dreptul de a invoca acest aspect.
Prin urmare, recurentul nu mai poate ridica această chestiune în faza
recursului, deoarece a fost decăzut din dreptul de a contesta componența
completului în lipsa unor obiecții formulate în timp util. În această etapă
procesuală, obiecția privind faptul că dosarul a fost judecat de același
complet nu mai poate fi valorificată, întrucât dispozițiile privind
admisibilitatea recursului impun ca astfel de aspecte să fie invocate la etapa
fondului, nu în faza recursului.
Sub aspectul celor relatate se constată că soluția instanței de fond
conține o argumentare convingătoare din care să rezulte procesul deliberării
și adoptării soluției la care s-a ajuns.
14
Reieșind din cele expuse, și întrucât instanța ierarhic inferioară a
elucidat pe deplin circumstanțele cauzei, a aplicat corect normele de drept
material, hotărârea instanței de judecată fiind întemeiată și legală, iar criticile
formulate în recurs sunt nejustificate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul, și a menține
hotărârea instanței de fond.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 248 alin. (1) lit. a) din
Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul depus de Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și
Consolidării Moldovei” și menține hotărârea din 19 octombrie 2024 a Curții
de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea
de chemare în judecată depusă de Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și
Consolidării Moldovei” împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Maia
Sandu cu privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului
administrativ individual favorabil.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
15