3ra-831/24 — contestarea actului administrativ

3ra-831/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Renato Usatîi,

candidatul desemnat la funcția de Președinte al Republicii Moldova de

Partidul Politic „Partidul Nostru”, reprezentat de avocatul Pohila Igor,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare

în judecată depusă de Renato Usatîi, candidat desemnat la funcția de

Președinte al Republicii Moldova de Partidul Politic „Partidul Nostru”

împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Maia Sandu, candidat la funcția

de Președinte al Republicii Moldova cu privire la anularea actului

administrativ,

împotriva hotărârii din 01 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-831/24

NR. PIGD 2-24108754-01-3ra-04102024)

Temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art.2451 Cod

administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate.

Curtea de Apel Chișinău, jud. Gh. Mîra, V. Sîrbu, A. Braga

09 octombrie 2024

Textul corespunde originalului

0

Examinând în lipsa părților recursul depus de Renato Usatîi,

candidatul desemnat la funcția de Președinte al Republicii Moldova de

Partidul Politic „Partidul Nostru”, reprezentat de avocatul Pohila Igor,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Ion Malanciuc, Președinte,

Mariana Ursachi,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

al Republicii Moldova de către Partidul Politic „Partidul Nostru”, Renato

Usatîi a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale

Centrale, terț Maia Sandu, candidat la funcția de Președinte a Republicii

Moldova solicitând anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 2946

din 24.09.2024 și obligarea pârâtei de a prezenta procesul-verbal al ședinței

Comisiei Electorale Centrale din 24.09.2024.

s-a adresat cu o sesizare/contestație către Comisia Electorală Centrală,

înregistrată cu nr. 7-16/482 din aceiași dată, prin care a solicitat: 1.

Admiterea prezentei sesizări; 2. Examinarea modalității (numerar sau

transfer) și legalității donației efectuate de către concurentul electoral Maia

Sandu către biserica Sfânta Cuvioasa Parascheva din sat. Nișcani, r-l

Călărași. Dacă a fost efectuat transfer, de la care cont bancar - către care cont

bancar a fost efectuat transferul. Cine este beneficiarul transferului bancar.

Dacă a fost efectuată donația în numerar - cine a primit banii în numerar; 3.

Verificarea perioadei la care a fost efectuată donația respectivă, până la

începerea perioadei electorale, sau perioadei preelectorale sau în timpul

acesteia; 4. Constatarea efectuării agitației electorale de către Autoritatea

publică locală – Primăria sat. Nișcani, r-l Călărași, utilizând resurse

administrative în acest sens; 5. Constatarea efectuării agitației electorale de

către Instituția Publică Agenția Informațională de Stat „Moldpres” în

favoarea concurentului electoral Maia Sandu, utilizând cultele religioase și

părți componente ale acestora; 6. Aplicarea sancțiunilor ce se impun conform

cadrului legal.

invocat că, la data de 12.09.2024, prin hotărârea Comisiei Electorale

1

Centrale nr. 2843 d-na Maia Sandu a fost înregistrată în calitate de candidat

la funcția de Președinte al Republicii Moldova, desemnată de Partidul Politic

„Partidul Acțiune și Solidaritate”, pentru alegerile prezidențiale din

20.10.2024. Ulterior, pe mai multe site-uri de știri naționale, internaționale

precum și cele gestionate de către Cancelaria de Stat (Moldpres), precum și

în mai multe surse media, au fost publicate articole prin care se aduce la

cunoștința publicului că, dna Maia Sandu a donat suma de 25 000 de euro

către biserica Sfânta Cuvioasa Parascheva din sat. Nișcani, r-l Călărași.

Această sumă de bani a fost primită în calitate de premiu ,,Robert Blum

2024” în Germania la data de 18.05.2024. Totodată pe pagina de Facebook

oficială a Primăriei sat. Nișcani, r-l Călărași, este postat un mesaj de

mulțumire în adresa d-nei Maia Sandu: ,,IMPORTANT!!! Președinta R.

Moldova, Maia Sandu, donează premiul ,,Robert Blum 2024” pentru

repararea și conservarea monumentului istoric, Biserica ,,Sf. Cuvioasa

Parascheva” din sat. Nișcani Primăria sat. Nișcani anunță, cu deosebită

recunoștință, că Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va dona

premiul ,, Robert Blum 2024”, în valoare de 25 000 de euro, Bisericii ,,Sf.

Cuvioasa Parascheva” din localitate. Decizia a fost luată în urma demersului

Consiliului parohial, care a solicitat sprijin pentru reparația acestui

monument istoric. Biserica ,,Sf. Cuvioasa Parascheva”, construită în anul

1905, este un monument arhitectural de importanță națională, inclus în

Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat ( nr. 191).

Aceasta reprezintă un simbol esențial al patrimoniului cultural și religios al

sat. Nișcani, având o valoare istorică și spirituală de neprețuit pentru

comunitatea locală. Donația oferită de Președinta Maia Sandu va fi utilizată

pentru repararea și conservarea acestui important lăcaș de cult, contribuind

astfel la protejarea identității noastre culturale și spirituale. În numele

locuitorilor sat. Nișcani și al Primăriei, dorim să ne exprimăm recunoștința

față de Președinta Maia Sandu, pentru susținerea valorilor culturale și

spirituale ale Republicii Moldova”.

sus-menționate, dna Sandu deja avea calitatea de concurent electoral,

respectiv această campanie de informare urmează a fi apreciată drept acțiune

de campanie electorală, publicitate electorală, despre care reclamantul

consideră că, poate fi tratată o acțiune de corupere indirectă a alegătorilor.

de judecată, atât d-na Sandu, cât și Instituția Prezidențială, nu au venit cu

informații oficiale ce ar confirma sau infirma cele relatate mai sus.

2

art. 70 alin. (4) din Codul electoral.

respectate prevederile legale pre-citate.

nr. 2946 din 24.09.2024, pe marginea sesizării/contestației nr. 7-16/482 din

20.09.2024, s-a dispus respingerea acesteia ca fiind inadmisibilă.

termenului de trei zile, la înaintarea sesizării/contestației nr. 7-16/482 din

20.09.2024, prevăzut de art. 95 Cod electoral, precum și nerespectarea

prevederilor pct. 22 din Regulamentul privind procedura de examinare a

contestațiilor în perioada electorală, aprobat prin Hotărârea Comisiei

Electorale Centrale nr. 1128 din 18.07.2023.

consideră neîntemeiată, din următoarele considerente.

contenciosului administrativ, instanțele de judecată competente examinează

acțiunile în domeniul electoral după cum urmează: 2) Curtea de Apel

Chișinău soluționează în primă instanță: a) contestațiile împotriva

acțiunilor/inacțiunilor și a actelor administrative ale Comisiei Electorale

Centrale”. Totodată, reieșind din conținutul dispozitivului pronunțat de către

Comisia Electorală Centrală, hotărârea pronunțată poate fi contestată în

ordinea contenciosului administrativ de către Curtea de Apel Chișinău.

Astfel, în materie de competență, prevederile legale, la depunerea prezentei

cererii de chemare în judecată, sunt respectate. Conform art. 95 Cod

electoral, (1) În perioada electorală, termenul general de depunere a

contestațiilor este de 3 zile, care se calculează începând cu ziua următoare

zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea sau a fost

adoptată hotărârea. În cazul în care hotărârea contestată a fost pronunțată la

data de 24.09.2024, termenul de depunere a prezentei cereri, este respectat

integral.

pe numele autorității pârâte sesizare/contestație, iar la data de 23.09.2024, la

expirarea termenului prevăzut de lege pentru examinarea acesteia, a fost

înștiințat în scris că, termenul de examinare a acesteia a fost prelungit cu

două zile. Necătând la informația primită la data de 23.09.2024, pe data de

24.09.2024, orele 12.05, prin intermediul unei telefonograme, au fost

3

informați despre faptul că, sesizarea/contestația depusă va fi examinată în

aceeași zi, și anume 24.09.2024, orele 15.00.

stabilită pentru orele 15:00, ultimul fiind implicat în cadrul unei întâlniri cu

alegătorii din or. Șoldănești, stabilită anticipat, fapt adus la cunoștință

publicului larg, reclamantul a înaintat o cerere de amânare a examinării

sesizării/contestației înaintate, care a fost neglijată și neexaminată la etapa

de aprobare a ordinii de zi a ședinței CEC din 24.09.2024, încălcându-se

astfel dreptul acestuia din urmă, de a participa personal la examinarea

sesizării/contestației depuse, or în cadrul ședinței comisiei, dispune de

dreptul de a completa sesizarea, de a răspunde la întrebările membrilor CEC

și a altor participanți la ședință, de a-și expune propria opinie pe marginea

discuțiilor din cadrul ședinței.

de examinare a contestațiilor în perioada electorală, aprobat prin Hotărârea

Comisiei Electorale Centrale nr. 1128 din 18.07.2023, conform căruia, din

motive obiective, la solicitarea membrilor sau a părților, reclamantul a

indicat că, ședința poate fi amânată, cu respectarea termenelor de examinare

a contestației prevăzute de art. 100 Cod electoral nr. 325/2022.

Neprezentarea nemotivată a părților sau a uneia dintre părți la ședință nu

împiedică examinarea și soluționarea contestației. Potrivit pct. 95 din

Regulamentul de activitate al Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin

Hotărârea CEC nr. 1098/2023 din 06.07.2023, în cazul în care solicitarea de

amânare se depune până în ziua ședinței, admisibilitatea acesteia se decide

de membrul raportor și se aduce la cunoștință membrilor în cadrul ședinței,

iar dacă este înaintată în cadrul ședinței, admisibilitatea solicitării se decide

de membrii Comisiei la etapa aprobării ordinii de zi. Amânarea examinării

proiectului de hotărâre nu va depăși termenul de examinare stabilit de cadrul

normativ.

discuție, or, comisia nu s-a expus pe marginea netemeiniciei acesteia,

reclamantul personal, din motive obiective, expuse supra, fiind în

imposibilitate de a participa la ședință, fapt adus la cunoștință, consideră că,

au fost încălcate drepturile sale.

susținerea hotărârii emise, constituie, doar argumentele expuse de partea

oponentă, fără a fi luate în considerație argumentele invocate în

sesizarea/contestația depusă - fapt inacceptabil. Or, chiar și în cazul în care,

4

Comisia Electorală Centrală a considerat neîntemeiate ori irelevante

argumentele invocate, acestea urmau a fi dezbătute.

într-un mod faptul comiterii încălcării invocate și anume, momentul în care

aceasta a fost comisă, or însăși sesizarea/contestația a fost respinsă, anume

pe temeiul omiterii termenului de depunere a acesteia.

poate fi invocat nici faptul omiterii termenului de depunere a

sesizării/contestației, în caz contrar reținându-se rea-credința Comisiei

Electorale Centrale și o favorizare a concurentului electoral, Maia Sandu.

respectării termenului de depunere a sesizării/contestației din considerentul

că, termenul prevăzut de lege nu este încălcat, iar în situația dată, obligația

de a prezenta probe în combaterea poziției date a aparținut persoanei terțe,

care a invocat un asemenea argument.

Electorală Centrală a luat poziția candidatului electoral Maia Sandu, ceea ce

constituie o încălcare și, în atare circumstanțe Curtea a reamintit că, în ceea

ce privește garanțiile aplicabile în materie de motivare a hotărârilor

judecătorești, art. 6 § 1 din Convenție implică, în special, obligația instanței

de a efectua o examinare efectivă a motivelor, a argumentelor și a probelor

prezentate de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța

acestora, precum și de a motiva hotărârile judecătorești. Curtea reamintește,

de asemenea, că, potrivit jurisprudenței sale constante, aprecierea faptelor și

a probelor este, în primul rând, de competența instanțelor naționale [Bochan

împotriva Ucrainei (nr. 2) (MC), nr. 22251/08, pct. 61, CEDO 2015], iar o

hotărâre judecătorească internă poate fi caracterizată ca fiind „arbitrară” într-

o măsură care prejudiciază caracterul echitabil al procesului numai dacă este

lipsită de motivare sau dacă motivarea se bazează pe o vădită eroare de fapt

sau de drept săvârșită de instanța națională, având ca rezultat o „denegare de

dreptate” [Moreira Ferreira împotriva Portugaliei (nr. 2) (MC), nr. 19867/12,

pct. 85, 11 iulie 2017] (pct. 50, cauza Iancu vs România din 23.02.2021).

motivare în sensul sesizării/contestației depuse, ceea ce condiționează

anularea acesteia. Totodată, apreciază argumentul privind omiterea

termenului de depunere a sesizării/contestației drept unul neîntemeiat, or,

este evident că, urmare a publicațiilor vizate, nu s-a asigurat disponibilitatea

în drepturi a părților interesate, ce constă în posibilitatea, în primul rând a

părților, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul

5

legitim supus judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de

a alege modalitatea și mijloacele procedurale de apărare, admițându-se

încălcarea prevederilor art. 27 alin. (1) CPC.

garantat de art. 26 Constituție, care reprezintă principala garanție a unui

proces echitabil, fără de care tranșarea litigiului în mod judicios nu ar fi

posibilă.

sesizarea/contestația depusă, s-au invocat sursele care au publicat articolele

vizate, care prin sine și constituie probe, or, în opinia reclamantului,

conținutul acestora denotă încălcarea invocată. Mai mult, în cazul în care

probele reprezintă articole mediatice, aduse publicului larg și acestea nu au

fost anexate în mod separat, ci incluse în conținutul sesizării/contestației,

lipsește necesitatea anexării declarației stipulate în pct. 22 din Regulamentul

privind procedura de examinare a contestațiilor în perioada electorală,

aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1128 din

18.07.2023, odată ce o astfel de declarație se întocmește și se prezintă doar

pentru a confirma legalitatea probelor prezentate.

candidatului electoral Maia Sandu privind necorespunderea

sesizării/contestației după formă și conținut, or, în cazul dat, Comisia

Electorală Centrală ar fi acționat conform prevederilor art. 93 alin. (2) lit. d)

Cod electoral, cu atât mai mult, sesizarea/contestația conține date atât privind

temeiul juridic, precum și cerințele contestatarului, fapt ce denotă

respectarea întru totul a prevederilor art. 92 alin. (1) lit. c) Cod electoral.

or la emiterea acesteia a fost încălcată atât procedura de examinare a

sesizării/contestației, cât și dreptul la apărare al reclamantului, fapt pentru

care aceasta este pasibilă anulării integrale.

funcția de Președinte al Republicii Moldova de Partidul Politic „Partidul

Nostru”, reprezentat de avocatul Pohila Igor, a depus cerere de modificare a

temeiurilor acțiunii, prin care suplimentar a indicat că, la data de 20

septembrie 2024, Renato Usatîi a adresat o sesizare Comisiei Electorale

Centrale, înregistrată cu nr. 7-16/482 din aceiași dată, prin care a invocat că,

la data de 12 septembrie 2024, prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale

nr. 2843, d-na Maia Sandu a fost înregistrată în calitate de candidat la funcția

de Președinte al Republicii Moldova, desemnată de Partidul Politic „Partidul

6

Acțiune și Solidaritate”, pentru alegerile prezidențiale din 20 octombrie

2024.

precum și cele gestionate de către Cancelaria de Stat (Moldpres), au fost

publicate articole, prin care se aduce la cunoștința publicului că d-na Maia

Sandu a donat suma de 25 000 de euro către biserica Sfânta Cuvioasa

Parascheva din sat. Nișcani, r-l Călărași. Această suma de bani a fost primită

în calitate de premiu „Robert Blum 2024” în Germania la data de 18.05.2024.

d-na Sandu deja avea calitate de concurent electoral, poate fi considerată ca

o acțiune de corupere indirectă a alegătorilor.

24.09.2024 drept ilegală, invocând vicii de procedură, și în acest sens

menționează că, la examinarea sesizării din 20.09.2024, i-a fost încălcat

dreptul la un proces echitabil și, respectiv, procedura administrativă.

23.09.2024, la expirarea termenului prevăzut de lege pentru examinarea

acesteia, reclamantul a fost informat în scris că termenul de examinare a

acesteia a fost prelungit cu două zile.

telefonograme, reclamantului i sa comunicat că sesizarea depusă de către

ultimul va fi examinată în aceiași zi, și anume 24.09.2024, orele 15.00.

24.09.2024 de la ora 15.00, Comisia Electorală Centrală a fost informată prin

scrisoarea din 24.09.2024 de la ora 14.00, fiind solicitată amânarea

examinării sesizării.

privind procedura de examinare a contestațiilor în perioada electorală,

aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1128 din

18.07.2023, din motive obiective, la solicitarea membrilor sau a părților,

ședința poate fi amânată, cu respectarea termenelor de examinare a

contestației prevăzute de art. 100 din Codul electoral nr. 325/2022, CEC a

decis examinarea sesizării în lipsa petentului.

activitate al Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin Hotărârea CEC nr.

1098/2023 din 06.07.2023, în cazul în care solicitarea de amânare se depune

până în ziua ședinței, admisibilitatea acesteia se decide de membrul raportor

și se aduce la cunoștință membrilor în cadrul ședinței, iar dacă este înaintată

7

în cadrul ședinței, admisibilitatea solicitării se decide de membrii Comisiei

la etapa aprobării ordinii de zi.

discuțiile și decizia pe marginea cererii de amânare fiind luate în cadrul

examinării sesizării propriu zise, iar din procesul-verbal al ședinței CEC din

24.09.2024, se atestă că membrii CEC au examinat cererea de amânare nu

sub aspectul temeiniciei acesteia, dar exclusiv sub aspectul oportunității ei.

Or, o eventuală amânare a examinării sesizării pentru data de 25.09.2024, s-

ar fi încadrt în prevederile pct. 19 din Regulamentul privind procedura de

examinare a contestațiilor în perioada electorală, aprobat prin Hotărârea

Comisiei Electorale Centrale nr. 1128 din 18.07.2023, cu respectarea

termenelor de examinare a contestației prevăzute de art. 100 din Codul

electoral.

posibilitatea de a participa în ședința CEC și de a susține poziția sa expusă

în sesizare, prin aceasta fiind încălcat dreptul acestuia la un proces echitabil

și, respectiv, procedura administrativă.

contestate, în acest sens remarcând că, prin hotărârea Comisiei Electorale

Centrale nr. 2946 din 24.09.2024, s-a respins sesizarea d-lui R. Usatîi ca fiind

inadmisibilă, în motivarea inadmisibilității fiind invocate următoarele:

- Sesizarea (contestație) nu corespunde cerințelor de formă și conținut;

- Sesizarea (contestație) a fost depusă după expirarea termenului prevăzut

de Codul Electoral;

a sesizării (contestației), a invocat că, la caz, sesizarea se bazează pe

conținutul articolelor din mass media. Reclamantul nu cunoaște când, de

către cine și în ce condiții au fost scrise aceste articole, sunt ele scrise cu

bună-credință sau au fost silite, sânt ele bazate pe informații veridice, sau

sânt denaturate. Prin urmare, reclamantul apriori nu poate întocmi o

declarație pe propria răspundere privind proveniența legală a acestora

(conform art. 22 din Regulamentul privind procedura de examinare a

contestațiilor în perioada electorală), or, nu cunoaște și nici nu poate să

cunoască despre provenința legală a informației reflectate în articole. De

fapt, reclamantul în sesizare a inclus doar link-uri la acestea articole și nu

înțelege cum în opinia CEC, acestea pot fi ”legalizate”. Mai mult,

reclamantul a sesizat anume CEC să verifice informația apărută în spațiul

public privind eventuală corupere a alegătorilor, or, petentul nu are această

8

capacitate instituțională. Prin urmare, cerința de a ”legaliza” link-uri prin

întocmirea declarației pe propria răspundere este una absurdă și ne aplicabilă

speței.

a indicat că, sesizarea depusă, se referă la o eventuală încălcare a cadrului

normativ cu privire la finanțarea partidelor politice, a campaniilor electorale,

a candidaților desemnați (art.91 alin.(1) lit. d) Cod Electoral).

24.09.2024, se indică că donația a avut loc la data de 13.09.2024 și, respectiv,

din această dată trebuie calculat termenul pentru depunerea contestației.

Centrală refuzând să examineze sesizarea în fond, dar din conținutul

articolelor nu poate fi dedusă data donației. Articole la care se referă

reclamantul au fost publicate între 13 și 16 septembrie, fără a fi indicata data

„evenimentului”. Mai mult, Ziarul de Gardă, la 13 septembrie, de exemplu,

utilizează timpul viitor scriind că „Maia Sandu va dona premiul bisericii”.

termenului, trebuie de stabilit când petentul a aflat despre pretinsa încălcare

(a identificat-o) și nu când aceasta a avut loc, or, această încălcare poate fi și

ascunsă. Reclamantul a declarat că a aflat despre această donație la 19

septembrie 2024 și a doua zi a sesizat Comisia Electorală Centrală.

partidele politice, care stipulează că, sesizarea privind încălcarea

prevederilor cu privire la finanțarea și gestiunea financiară a partidelor

politice poate fi depusă de orice persoană cu drept de vot sau de o persoană

juridică din Republica Moldova, inclusiv de autorități sau instituții publice,

în termen de 30 de zile calendaristice din momentul în care încălcarea i-a

devenit cunoscută.

termen.

Centrale în aplicarea legislației în materia electorală nu este unul pasiv ci pro

activ. Astfel, potrivit art. 25 lit. t) din Codul Electoral, Comisia Electorală

Centrală aplică sau solicită aplicarea sancțiunilor, stabilite de prezentul cod,

de Legea nr. 294/2007 privind partidele politice și de alte acte normative

aferente, pentru încălcarea legislației electorale, precum si sesizează

organele competente privind faptele pasibile de răspundere contravențională

sau penală.

9

reglementează coruperea electorală, art. 483 - Finanțarea ilegală a partidelor

politice, a grupurilor de inițiativă, a concurenților electorali sau a

participanților la referendum și art. 52 - Agitația electorală interzisă din

Codul Contravențional.

CEC: g) conlucrează, în vederea asigurării respectării legislației privind

finanțarea partidelor politice, a campaniilor electorale și a grupurilor de

inițiativă, cu autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și

cu alte instituții sau entități, indiferent de forma juridică de organizare; k)

exercită alte atribuții de supraveghere și control al respectării legislației cu

privire la finanțarea partidelor politice, a campaniilor electorale și a

grupurilor de inițiativă, în conformitate cu prevederile prezentului cod și ale

Legii nr.294/2007 privind partidele politice.

pretinsa corupere a alegătorilor, acesta avea obligația s-o examineze în fond

și, după caz, să sesizeze organele competente.

Electorale Centrale nr. 2946 din 24.09.2024, indicând că, Comisia Electorală

Centrală acoperă ilegalitățile unui concurent electoral, din care circumstanțe,

consideră oportună anularea hotărârii CEC.

respins ca fiind neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată

de Renato Usatîi, candidat desemnat la funcția de Președinte al Republicii

Moldova de Partidul Politic „Partidul Nostru” împotriva Comisiei Electorale

Centrale, terț Maia Sandu, candidat la funcția de Președinte al Republicii

Moldova cu privire la anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.

2946 din 24.09.2024 (f.d. 74, 75-93).

reglementărilor statuate expres în conținutul art. 95 Cod electoral, concluzia

Comisiei Electorale Centrale privind inadmisibilitatea contestației depuse de

către Renato Usatîi, candidat la funcția de Președinte al Republicii Moldova,

desemnat de Partidul Politic „Partidul Nostru” la data de 20.09.2024, este

una justă și întemeiată, or, informația despre acțiunea de donare a premiului

„Robert Blum 2024” în valoare de 25 000 euro, a fot publicată la data de

13.09.2024, apoi preluată și publicată inclusiv până la data de 16.09.2024,

iar contestatarul nu a indicat că ar fi luat cunoștință cu această informație la

o altă dată decât cea la care au apărut postările și nu a prezentat probe în acest

10

sens. Prin urmare, contestația a fost depusă cu omiterea termenului de 3 zile

de contestare.

admisibilității unei contestații, presupune verificarea întrunirii criteriilor

formale și procedurale, care permit autorității să supună analizei fondul

acesteia, reiterând că, această etapă preliminară, este esențială pentru buna

administrare, prevenirea abuzurilor de drept, precum și în vederea asigurării

ordinii și celerității procesului. Corespunzător, în situația în care,

cererea/contestația a fost depusă, ne fiind respectată una sau mai multe

condiții de admisibilitate, autoritatea nu poate purcede la examinarea

acesteia în fond, declararea ca fiind inadmisibilă a contestației reprezentând

o modalitate de protecție procedurală care garantează examinarea doar a

cererilor/contestațiilor ce au fost depuse cu respectarea rigorilor legale.

depusă cu omiterea termenului stabilit în acest sens de legislator și prin

urmare, nu îndeplinește cerința de admisibilitate cu privire la termen,

Comisia Electorală Centrală corect concluzionând de a o declara

inadmisibilă, fără a se expune asupra argumentelor invocate în conținutul

acesteia

afirmațiile din cererea de chemare în judecată cu referire la faptul, că

informația a devenit cunoscută contestatarului la data de 19.09.2024, or,

această versiune a apărut doar după ce Comisia Electorală Centrală a

examinat sesizarea/contestația și doar în cererea de concretizare a temeiurilor

din acțiune în instanța de judecată, fiind doar niște afirmații neprobate.

reclamantului, formulate în acțiune, potrivit cărora, la examinarea sesizării

din 20.09.2024, acestuia din urmă i s-a lezat dreptul la un proces echitabil,

fiind viciată procedura administrativă, pe motiv că reclamantul a fost lipsit

de posibilitatea de a participa la ședința CEC și de a-și susține poziția, fiind

implicat într-o întâlnire cu alegătorii din or. Șoldănești, stabilită anticipat, or,

după cum se denotă din actele cauzei și din dosarul administrativ, în ședință

a fost prezent dl Nicolae Margarint, care a fost delegat și înregistrat de a

reprezenta interesele lui Renato Usatîi, candidat la funcția de Președinte al

Republicii Moldova, acesta a avut posibilitatea de a se expune, de a prezenta

probe, însă a ales să părăsească ședința Comisiei (fila 2-3 din extrasul din

procesul-verbal nr.296 din 24.09.2024). Or, alegațiile reclamantului în acest

sens au fost apreciate critic, având un caracter declarativ.

11

Renato Usatîi, candidatul desemnat la funcția de Președinte al Republicii

Moldova de Partidul Politic „Partidul Nostru”, reprezentat de avocatul

Pohila Igor, a depus recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii

din 01 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, pronunțarea unei noi

decizii de admitere a cererii de chemare în judecată.

chemare în judecată și suplimentar a indicat că hotărârea contestată este una

arbitrară și se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă

a probelor.

indicat că Curtea de Apel Chișinău, la examinarea acțiunii înaintate a încălcat

termenul de examinare a acesteia, care de altfel a expirat la data de 29

septembrie 2024

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„În perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile,

care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost

identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.”

„Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de

atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1).”

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a

cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.

La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi

12

prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate

de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se comunică părților.”

„recursul se declară inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 2451”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că, hotărârea Curții de Apel Chișinău a

fost pronunțată public la 01 octombrie 2024, și conform extrasului din poșta

electronică, cererea de recurs a fost depusă la 03 octombrie 2024 (f.d. 98).

Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost

demarată în interiorul termenului legal.

Comisia Electorală Centrală a depus referință la cererea de recurs declarată

de Renato Usatîi, candidatul desemnat la funcția de Președinte al Republicii

Moldova de Partidul Politic „Partidul Nostru”, reprezentat de avocatul

Pohila Igor, prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil, deoarece

nu îndeplinește condițiile de admisibilitate a recursului.

rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui

control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

13

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

de casare, invocate în recursul declarat de Renato Usatîi, candidatul

desemnat la funcția de Președinte al Republicii Moldova de Partidul Politic

„Partidul Nostru”, reprezentat de avocatul Pohila Igor, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă

la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel

Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a

normelor de drept material sau procedural sau că aceasta ar fi arbitrară sau

că s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus de Renato Usatîi, candidatul desemnat la funcția de

Președinte al Republicii Moldova de Partidul Politic „Partidul Nostru”,

reprezentat de avocatul Pohila Igor, conține obiecții de fapt și de drept

similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate

minuțios de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod

corespunzător.

la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima

instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu

indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și

dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea

nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

14

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții

de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,

precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău,

nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui

asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control

efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile

speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie

1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu

cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991,

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul

depus de Renato Usatîi, candidatul desemnat la funcția de Președinte al

15

Republicii Moldova de Partidul Politic „Partidul Nostru”, reprezentat de

avocatul Pohila Igor.

Codul electoral și în conformitate cu art. 230 și 246 alin.1 lit.a1) din Codul

administrativ

COMPLETUL, CU MAJORITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Renato Usatîi, candidatul desemnat

la funcția de Președinte al Republicii Moldova de Partidul Politic „Partidul

Nostru”, reprezentat de avocatul Pohila Igor.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Ion Malanciuc

Judecători Mariana Ursachi

Oxana Parfeni

16