3ra-830/24 — obligarea emiterii unei hotărâri suplimentare
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea emiterii unei hotărâri suplimentare
- Temei legal
- temeiurile recursului, dezacordul recurentului cu hotărârea nu constituie temei de casare a acesteia
3ra-830/24 — obligarea emiterii unei hotărâri suplimentare (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Candidatul desemnat
la funcția de Președinte a Republicii Moldova, de către Partidul Politic
„Partidul Nostru”, Renato Usatîi,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Candidatul desemnat la funcția de Președinte a Republicii
Moldova, de către Partidul Politic „Partidul Nostru”, Renato Usatîi,
împotriva Comisiei Electorale Centrale, terț Alexandr Berlinschi, cu privire
la obligarea de a emite hotărâre suplimentară de confirmare,
împotriva hotărârii din 30 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-830/24
NR. PIGD 2-24108515-01-3ra-02102024)
Temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art.2451 Cod
administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu
constituie un temei de casare a deciziei contestate.
Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan,
03 octombrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Candidatul
desemnat la funcția de Președinte a Republicii Moldova, de către Partidul Politic
„Partidul Nostru”, Renato Usatîi
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 26 septembrie 2024, Candidatul desemnat la funcția de Președinte
a RM, de către PP „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, a depus acțiunea în
contencios administrativ electoral, împotriva Comisia Electorală Centrală,
prin care a solicitat: - obligarea Comisiei Electorale Centrale de a emite
hotărâre suplimentară prin care să-l confirme pe cet. Alexandr Berlinschii în
calitate de persoană de încredere din partea domnului Renato Usatîi, candidat
la alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 20
octombrie 2024; - obligarea de a prezenta procesul-verbal al ședinței CEC
din 24.09.2024.
În motivarea acțiuni, reclamantul a susținut că la 21 septembrie 2024,
în calitate de candidat la alegerile pentru funcția de Președinte a Republicii
Moldova din 20 octombrie 2024, a depus un demers prin care a solicitat
Comisiei Electorale Centrale înregistrarea a 260 de persoane de încredere.
În susținerea cererii înaintate, a invocat prevederile art. 71 din Codul
electoral nr. 325/2022 și pct. 16 din Regulamentul cu privire la statutul și
activitatea persoanelor de încredere ale concurenților electorali, aprobat prin
hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1130/2023.
Prin hotărârea Comisiei Electorală Centrală nr. 2947 din 24.09.2024
„cu privire la înregistrarea persoanelor de încredere din partea domnului
Renato Usatîi, candidat la alegerile pentru funcția de Președinte a Republicii
Moldova din 20 octombrie 2024” s-a hotărât: ”1. Se înregistrează 259 de
persoane de încredere din partea domnului Renato Usatîi, candidat la
alegerile pentru funcția de Președinte a Republicii Moldova din 20 octombrie
2024 (lista se anexează).”.
Astfel, prin hotărârea Comisiei Electorală Centrală nr. 2947 din
24.09.2024 „cu privire la înregistrarea persoanelor de încredere din partea
domnului Renato Usatîi, candidat la alegerile pentru funcția de Președinte a
Republicii Moldova din 20 octombrie 2024” s-a admis parțial cererea din
21.09.2024 privind înregistrarea a 260 de persoane de încredere, candidatura
1
cet. Alexandr Berlinschii în calitate de persoană de încredere din partea
domnului Renato Usatîi, candidat la alegerile pentru funcția de Președinte al
Republicii Moldova din 20 octombrie 2024, nefiind confirmată.
Reclamantul a invocat că nu este de acord cu hotărârea Comisiei
Electorală Centrală nr. 2947 din 24.09.2024 în partea neînregistrării cet.
Alexandr Berlinschii în calitate de persoană de încredere din partea domnului
Renato Usatîi, candidat la alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii
Moldova din 20 octombrie 2024 și o consideră neîntemeiată și ilegală, din
următoarele considerente.
Potrivit art. 1 din Legea nr. 133 din 17.06.2016 privind declararea
averii și a intereselor personale, „(2) Prezenta lege are drept scop instituirea
măsurilor de prevenire și de combatere a îmbogățirii nejustificate, a
conflictelor de interese, a stărilor de incompatibilitate, precum și a încălcării
regimului juridic al restricțiilor și limitărilor”.
Potrivit art. 2 din aceeași lege, „conflict de interese – situația în care
subiectul declarării are un interes personal ce influențează, sau ar putea
influența exercitarea imparțială și obiectivă a obligațiilor și
responsabilităților ce îi revin potrivit legii”.
Potrivit art. 20 din legea vizată, „Subiecții declarării care și-au încetat
raporturile de muncă sau de serviciu nu pot reprezenta, timp de un an,
interesele persoanelor fizice sau juridice în organizația publică în care au
activat, nici nu pot reprezenta persoane fizice sau juridice în probleme ce țin
de atribuțiile de serviciu îndeplinite anterior”.
Potrivit pct. 1 din Regulamentul cu privire la statutul și activitatea
persoanelor de încredere ale concurenților electorali, aprobat prin Hotărârea
Comisiei Electorale Centrale nr. 1130 din 18 iulie 2023, „Prezentul
regulament stabilește statutul, drepturile și obligațiile persoanelor de
încredere ale concurenților electorali (în continuare – persoane de încredere),
procedura de confirmare și modul de desfășurare a activității și de participare
a acestora la procedurile electorale”.
În același context, potrivit pct. 24 din același regulament, „În condițiile
Codului electoral nr. 325/2022 și a cadrului normativ conex, persoana de
încredere are dreptul: a) să participe la acțiunile aferente procesului de
desfășurare a campaniei electorale a concurentului electoral; b) să facă
agitație electorală în favoarea candidaților în cadrul adunărilor, mitingurilor,
întâlnirilor cu alegătorii, prin intermediul mass-mediei, prin expunerea de
afișe electorale sau altor forme de comunicare ce exclud încălcarea ordinii
publice și normelor etice; c) să supună discuțiilor libere și sub toate aspectele
programele electorale ale concurenților electorali, calitățile politice,
2
profesionale și personale ale acestora; d) să reprezinte subiectul care l-a
desemnat în cadrul programelor audiovizuale cu caracter electoral; e) să
reprezinte interesele concurentului electoral în relațiile cu autoritățile
administrației publice, cu alegătorii, cu consiliile și birourile electorale; f) să
asiste la ședințele organelor electorale, cu excepția ședințelor biroului
electoral al secției de votare în ziua alegerilor și în ziua precedentă zilei
alegerilor; g) să fie remunerat de către subiectul care l-a desemnat pentru
activitatea desfășurată; h) să solicite suspendarea raporturilor de muncă, în
condițiile art. 78 alin. (1) lit. f) din Codul muncii nr. 154/2003, pentru
perioada de activitate în calitate de persoană de încredere; i) să beneficieze
și de alte drepturi care nu contravin cadrului normativ în domeniul electoral
și celui conex”.
A indicat că, reieșind din discursul membrului CEC, Postica Pavel,
expus în cadrul ședinței CEC din 24.09.2024, se deduce incertitudinea
acestuia cu privire la dreptul cet. Alexandr Berlinschii de a fi înregistrat în
calitate de persoană de încredere din partea domnului Renato Usatîi, candidat
la alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 20
octombrie 2024, cu trimitere la prevederile art. 20 din Legea nr. 133 din
17.06.2016 privind declararea averii și a intereselor personale.
A menționat că potrivit prevederilor art. 20 din Legea nr. 133 din
17.06.2016 privind declararea averii și a intereselor personale, cet. Alexandr
Berlinschi nu este în drept de a reprezenta, timp de un an, interesele
reclamantului în organizația publică în care a activat, și anume în fața
Comisiei Electorale Centrale și nici nu poate reprezenta reclamantul în
probleme ce țin de atribuțiile de serviciu îndeplinite anterior.
Astfel, reclamantul cunoaște interdicțiile impuse cet. Alexandr
Berlinschii prin norma citată și își asumă încălcarea acesteia de către
persoana menționată.
Totodată, potrivit prevederilor art. 24 din Regulamentul cu privire la
statutul și activitatea persoanelor de încredere ale concurenților electorali,
aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1130 din 18 iulie
2023, persoana de încredere are dreptul de a reprezenta interesele
concurentului electoral nu doar în relațiile cu consiliile și birourile electorale,
dar și cu autoritățile administrației publice și alegătorii.
În circumstanțele date, apreciază hotărârea emisă drept încălcarea
dreptului de reprezentare a reclamantului în raport cu alte persoane fizice și
juridice, cu excepția consiliile și birourile electorale, or în cazul dat nu se
atestă careva conflict de interese, prevăzut de Legea nr. 133 din 17.06.2016
privind declararea averii și a intereselor personale.
3
A conchis că hotărârea CEC nr. 2947 din 24.09.2024 este una parțial
ilegală, or la emiterea acesteia, Comisia Electorală Centrală și-a asumat rolul
de decizie, ce-i aparține în exclusivitate reclamantului, fapt pentru care în
temeiul normelor citate, solicită admiterea acțiunii.
POZIȚIA AUTORITĂȚII PÂRÂTE
Prin referința depusă, Comisia Electorală Centrală, a solicitat
respingerea acțiunii formulate de Candidatul desemnat la funcția de
Președinte a RM, de către PP „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, ca fiind
neîntemeiată.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 30 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a
respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ electoral
înaintată de Candidatul desemnat la funcția de Președinte a RM, de către PP
„Partidul Nostru”, Renato Usatîi, către Comisia Electorală Centrală privind
obligarea Comisiei Electorale Centrale de a emite hotărâre suplimentară prin
care să-l confirme pe cet. Alexandr Berlinschii în calitate de persoană de
încredere din partea domnului Renato Usatîi, candidat la alegerile pentru
funcția de Președinte a Republicii Moldova din 20 octombrie 2024.
În motivarea soluției, Curtea de Apel Chișinău, a conchis că deși
acțiunea este admisibilă, ea este neîntemeiată din punct de vedere juridic.
Refuzul de a-l înregistra pe Alexandr Berlinschii ca persoană de încredere
respectă în mod strict cadrul legal aplicabil, în special prevederile art. 20 din
Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale, și
asigură transparența și corectitudinea procesului electoral.
În context, Colegiul instanței a reținut că, conform art. 20 din Legea
nr. 133/2016, persoanele care și-au încetat raporturile de muncă sau de
serviciu nu pot reprezenta, timp de un an, interesele persoanelor fizice sau
juridice în organizația publică în care au activat, nici în probleme care țin de
atribuțiile de serviciu îndeplinite anterior. Alexandr Berlinschii, fost membru
și secretar al CEC, se află sub incidența acestei prevederi, având funcții de
influență directă asupra consiliilor electorale și a birourilor electorale
organizate de Comisia Electorală Centrală.
Curtea a subliniat că Alexandr Berlinschii a deținut o funcție de
demnitate publică în cadrul CEC, și că această funcție a încetat prin demisie
în aprilie 2024. Din acest motiv, instanța a apreciat că interdicția prevăzută
de art. 20 se aplică în mod direct, iar Alexandr Berlinschii nu poate
4
reprezenta interesele candidatului Renato Usatîi în fața Comisiei Electorale
Centrale sau altor instituții electorale sub supravegherea CEC.
Instanța a considerat că înregistrarea lui Alexandr Berlinschii ca
persoană de încredere ar crea un conflict de interese, având în vedere
influența sa anterioară asupra consiliilor și birourilor electorale. Curtea a
interpretat interdicția nu doar ca o simplă prevenire a conflictelor în fața
Comisiei Electorale Centrale, ci și pentru orice activitate de reprezentare în
cadrul procesului electoral care ar putea afecta imparțialitatea acestuia.
Deși recurentul Renato Usatîi a susținut că își asumă încălcarea
interdicției, instanța a subliniat că prevederile legale sunt obligatorii și nu pot
fi eludate prin simpla asumare a responsabilității de către părți. Admiterea
unei astfel de excepții ar contraveni principiilor de legalitate și echitate în
procesul electoral. Potrivit art. 21 din Codul administrativ, autoritățile
publice și instanțele sunt obligate să acționeze strict în conformitate cu legea.
Curtea a remarcat că misiunea Comisiei Electorale Centrale, conform
art. 18 din Codul electoral, este să creeze condiții optime pentru organizarea
unor alegeri libere și corecte, respectând strict prevederile legale. Prin
urmare, CEC avea obligația de a refuza înregistrarea lui Alexandr Berlinschii
pentru a preveni orice aparență de favorizare sau conflict de interese.
În esență, hotărârea instanței s-a bazat pe aplicarea strictă a
prevederilor art. 20 din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a
intereselor personale, care impune o interdicție clară pentru reprezentarea
intereselor în organizația publică unde persoana a activat anterior. Instanța a
considerat că această interdicție este absolută și nu permite o interpretare
flexibilă, chiar dacă recurentul și-a asumat răspunderea pentru potențiala
încălcare.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 01 octombrie 2024, Candidatul desemnat la funcția de Președinte a
Republicii Moldova, de către Partidul Politic „Partidul Nostru”, Renato
Usatîi, a declarat recurs împotriva hotărârii din 30 septembrie 2024 a Curții
de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii
și adoptarea unei hotărâri noi prin care să fie obligată Comisia Electorală
Centrală de a emite hotărâre suplimentară prin care să-l confirme pe cet.
Alexandr Berlinschii în calitate de persoană de încredere din partea domnului
Renato Usatîi, candidat la alegerile pentru funcția de Președinte a Republicii
Moldova din 20 octombrie 2024.
5
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, recurentul a susținut că hotărârea este
neîntemeiată și arbitrară, invocând încălcarea unor prevederi legale, în
special cele referitoare la conflictul de interese și termenul de examinare al
cererii sale.
Totodată, acesta a menționat că termenul de examinare a cererii sale
de către instanță a expirat la 29 septembrie 2024, iar Curtea de Apel a
întârziat nejustificat pronunțarea hotărârii.
Recurentul consideră că interpretarea CEC referitoare la
imposibilitatea lui Alexandr Berlinschii de a-l reprezenta este eronată și
nefondată. Comisia Electorală Centrală a invocat art. 20 din Legea nr.
133/2016 privind declararea averii și intereselor personale, care interzice
reprezentarea intereselor unor persoane fizice sau juridice în organizațiile
publice unde subiectul a activat anterior. Cu toate acestea, recurentul
argumentează că această interdicție nu se aplică în cazul lui Berlinschii,
deoarece acesta nu a fost angajat într-un consiliu electoral sau birou electoral,
ceea ce ar fi creat un conflict de interese.
Mai mult, potrivit recurentului, Alexandr Berlinschii are dreptul legal
de a reprezenta interesele candidatului Renato Usatîi în fața alegătorilor și a
altor entități, inclusiv autoritățile administrației publice, conform pct. 24 din
Regulamentul cu privire la statutul și activitatea persoanelor de încredere ale
concurenților electorali. Această prevedere îi oferă lui Berlinschii dreptul de
a participa la activități legate de campania electorală și de a interacționa
direct cu alegătorii în cadrul procesului electoral, fără ca acest lucru să
constituie un conflict de interese.
Prin urmare, recurentul consideră că hotărârea Comisiei Electorale
Centrale și susținerea acesteia de către Curtea de Apel, constituie o eroare
gravă, nefiind demonstrat în mod clar un conflict de interese, ceea ce ar
încălca dreptul său de a desemna liber persoane de încredere pentru
campania electorală
În final, a menționat că decizia Curții de Apel nu a fost suficient
motivată și nu a luat în considerare argumentele sale relevante, încălcând
astfel dreptul la un proces echitabil, conform art. 6 § 1 din Convenția
Europeană a Drepturilor Omului.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 95 alin. (1) din Codul electoral:
6
„În perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile,
care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost
identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.”
Art. 95 alin. (8) din Codul electoral:
„Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de
atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1).”
Art. 20 din Legea 133/2016 privind declararea averii și intereselor
personale:
”Subiecții declarării care și-au încetat raporturile de muncă sau de serviciu nu pot
reprezenta, timp de un an, interesele persoanelor fizice sau juridice în organizația publică
în care au activat, nici nu pot reprezenta persoane fizice sau juridice în probleme ce țin de
atribuțiile de serviciu îndeplinite anterior.”
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de
apel pot fi contestate cu recurs.”
Art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ:
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie
pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)
sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la
rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare
pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost
reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că:
(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere
irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
7
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară
inadmisibil în special când recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.245¹.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că, hotărârea Curții de Apel Chișinău a
fost pronunțată public la 30 septembrie 2024, și conform extrasului din poșta
electronică a Curții de Apel Chișinău, a fost notificată recurentului la aceiași
dată (f.d.46).
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră
că recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 95 alin. (8) din Codul
electoral.
Din analiza prevederilor art. 2451 – 246 din Codul administrativ,
rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui
control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a
filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele
de casare, invocate în recursul declarat de Candidatul desemnat la funcția de
Președinte a Republicii Moldova, de către Partidul Politic „Partidul Nostru”,
Renato Usatîi, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul
administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția
pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea
8
contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau
procedural sau că aceasta ar fi arbitrară sau că s-ar baza în mod determinant
pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de
casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Candidatul desemnat la funcția de Președinte a Republicii
Moldova, de către Partidul Politic „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, conțin
obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în
judecată, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Chișinău,
fiind apreciate în mod corespunzător.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima
instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a
circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu
indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și
dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea
nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă
indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții
de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,
precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.
Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări
și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău,
nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui
asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control
efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
9
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6
procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile
speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea
procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie
1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,
procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu
cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991,
, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul
depus de Candidatul desemnat la funcția de Președinte a Republicii
Moldova, de către Partidul Politic „Partidul Nostru”, Renato Usatîi.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 98 alin. (1) pct. 4) din
Codul electoral și în conformitate cu art. 230 și 246 alin. (1) lit.a1) din Codul
administrativ
53. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Candidatul desemnat la funcția de
Președinte a Republicii Moldova, de către Partidul Politic „Partidul Nostru”,
Renato Usatîi.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
10