3ra-830/24 — obligarea emiterii unei hotărâri suplimentare

La 26 septembrie 2024, Candidatul desemnat la funcția de Președinte a RM, de către PP „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, a depus acțiunea în contencios administrativ electoral, împotriva Comisia Electorală Centrală, prin care a solicitat: - obligarea Comisiei Electorale Centrale de a emite hotărâre suplimentară prin care să-l confirme pe cet. Alexandr Berlinschii în calitate de persoană de încredere din partea domnului Renato Usatîi, candidat la alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024; - obligarea de a prezenta procesul-verbal al ședinței CEC din 24.09.2024.

În motivarea acțiuni, reclamantul a susținut că la 21 septembrie 2024, în calitate de candidat la alegerile pentru funcția de Președinte a Republicii Moldova din 20 octombrie 2024, a depus un demers prin care a solicitat Comisiei Electorale Centrale înregistrarea a 260 de persoane de încredere.

În susținerea cererii înaintate, a invocat prevederile art. 71 din Codul electoral nr. 325/2022 și pct. 16 din Regulamentul cu privire la statutul și activitatea persoanelor de încredere ale concurenților electorali, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1130/2023.

Prin hotărârea Comisiei Electorală Centrală nr. 2947 din 24.09.2024 „cu privire la înregistrarea persoanelor de încredere din partea domnului Renato Usatîi, candidat la alegerile pentru funcția de Președinte a Republicii Moldova din 20 octombrie 2024” s-a hotărât: ”1. Se înregistrează 259 de persoane de încredere din partea domnului Renato Usatîi, candidat la alegerile pentru funcția de Președinte a Republicii Moldova din 20 octombrie 2024 (lista se anexează).”.

Astfel, prin hotărârea Comisiei Electorală Centrală nr. 2947 din 24.09.2024 „cu privire la înregistrarea persoanelor de încredere din partea domnului Renato Usatîi, candidat la alegerile pentru funcția de Președinte a Republicii Moldova din 20 octombrie 2024” s-a admis parțial cererea din 21.09.2024 privind înregistrarea a 260 de persoane de încredere, candidatura 1 cet. Alexandr Berlinschii în calitate de persoană de încredere din partea domnului Renato Usatîi, candidat la alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024, nefiind confirmată.

Reclamantul a invocat că nu este de acord cu hotărârea Comisiei Electorală Centrală nr. 2947 din 24.09.2024 în partea neînregistrării cet. Alexandr Berlinschii în calitate de persoană de încredere din partea domnului Renato Usatîi, candidat la alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024 și o consideră neîntemeiată și ilegală, din următoarele considerente.

Potrivit art. 1 din Legea nr. 133 din 17.06.2016 privind declararea averii și a intereselor personale, „(2) Prezenta lege are drept scop instituirea măsurilor de prevenire și de combatere a îmbogățirii nejustificate, a conflictelor de interese, a stărilor de incompatibilitate, precum și a încălcării regimului juridic al restricțiilor și limitărilor”.

Potrivit art. 2 din aceeași lege, „conflict de interese – situația în care subiectul declarării are un interes personal ce influențează, sau ar putea influența exercitarea imparțială și obiectivă a obligațiilor și responsabilităților ce îi revin potrivit legii”.

Potrivit art. 20 din legea vizată, „Subiecții declarării care și-au încetat raporturile de muncă sau de serviciu nu pot reprezenta, timp de un an, interesele persoanelor fizice sau juridice în organizația publică în care au activat, nici nu pot reprezenta persoane fizice sau juridice în probleme ce țin de atribuțiile de serviciu îndeplinite anterior”.

Potrivit pct. 1 din Regulamentul cu privire la statutul și activitatea persoanelor de încredere ale concurenților electorali, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1130 din 18 iulie 2023, „Prezentul regulament stabilește statutul, drepturile și obligațiile persoanelor de încredere ale concurenților electorali (în continuare – persoane de încredere), procedura de confirmare și modul de desfășurare a activității și de participare a acestora la procedurile electorale”.

În același context, potrivit pct. 24 din același regulament, „În condițiile Codului electoral nr. 325/2022 și a cadrului normativ conex, persoana de încredere are dreptul: a) să participe la acțiunile aferente procesului de desfășurare a campaniei electorale a concurentului electoral; b) să facă agitație electorală în favoarea candidaților în cadrul adunărilor, mitingurilor, întâlnirilor cu alegătorii, prin intermediul mass-mediei, prin expunerea de afișe electorale sau altor forme de comunicare ce exclud încălcarea ordinii publice și normelor etice; c) să supună discuțiilor libere și sub toate aspectele programele electorale ale concurenților electorali, calitățile politice, 2 profesionale și personale ale acestora; d) să reprezinte subiectul care l-a desemnat în cadrul programelor audiovizuale cu caracter electoral; e) să reprezinte interesele concurentului electoral în relațiile cu autoritățile administrației publice, cu alegătorii, cu consiliile și birourile electorale; f) să asiste la ședințele organelor electorale, cu excepția ședințelor biroului electoral al secției de votare în ziua alegerilor și în ziua precedentă zilei alegerilor; g) să fie remunerat de către subiectul care l-a desemnat pentru activitatea desfășurată; h) să solicite suspendarea raporturilor de muncă, în condițiile art. 78 alin. (1) lit. f) din Codul muncii nr. 154/2003, pentru perioada de activitate în calitate de persoană de încredere; i) să beneficieze și de alte drepturi care nu contravin cadrului normativ în domeniul electoral și celui conex”.

A indicat că, reieșind din discursul membrului CEC, Postica Pavel, expus în cadrul ședinței CEC din 24.09.2024, se deduce incertitudinea acestuia cu privire la dreptul cet. Alexandr Berlinschii de a fi înregistrat în calitate de persoană de încredere din partea domnului Renato Usatîi, candidat la alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 20 octombrie 2024, cu trimitere la prevederile art. 20 din Legea nr. 133 din 17.06.2016 privind declararea averii și a intereselor personale.

A menționat că potrivit prevederilor art. 20 din Legea nr. 133 din 17.06.2016 privind declararea averii și a intereselor personale, cet. Alexandr Berlinschi nu este în drept de a reprezenta, timp de un an, interesele reclamantului în organizația publică în care a activat, și anume în fața Comisiei Electorale Centrale și nici nu poate reprezenta reclamantul în probleme ce țin de atribuțiile de serviciu îndeplinite anterior.

Astfel, reclamantul cunoaște interdicțiile impuse cet. Alexandr Berlinschii prin norma citată și își asumă încălcarea acesteia de către persoana menționată.

Totodată, potrivit prevederilor art. 24 din Regulamentul cu privire la statutul și activitatea persoanelor de încredere ale concurenților electorali, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1130 din 18 iulie 2023, persoana de încredere are dreptul de a reprezenta interesele concurentului electoral nu doar în relațiile cu consiliile și birourile electorale, dar și cu autoritățile administrației publice și alegătorii.

În circumstanțele date, apreciază hotărârea emisă drept încălcarea dreptului de reprezentare a reclamantului în raport cu alte persoane fizice și juridice, cu excepția consiliile și birourile electorale, or în cazul dat nu se atestă careva conflict de interese, prevăzut de Legea nr. 133 din 17.06.2016 privind declararea averii și a intereselor personale. 3

A conchis că hotărârea CEC nr. 2947 din 24.09.2024 este una parțial ilegală, or la emiterea acesteia, Comisia Electorală Centrală și-a asumat rolul de decizie, ce-i aparține în exclusivitate reclamantului, fapt pentru care în temeiul normelor citate, solicită admiterea acțiunii.

În motivarea soluției, Curtea de Apel Chișinău, a conchis că deși acțiunea este admisibilă, ea este neîntemeiată din punct de vedere juridic. Refuzul de a-l înregistra pe Alexandr Berlinschii ca persoană de încredere respectă în mod strict cadrul legal aplicabil, în special prevederile art. 20 din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale, și asigură transparența și corectitudinea procesului electoral.

În context, Colegiul instanței a reținut că, conform art. 20 din Legea nr. 133/2016, persoanele care și-au încetat raporturile de muncă sau de serviciu nu pot reprezenta, timp de un an, interesele persoanelor fizice sau juridice în organizația publică în care au activat, nici în probleme care țin de atribuțiile de serviciu îndeplinite anterior. Alexandr Berlinschii, fost membru și secretar al CEC, se află sub incidența acestei prevederi, având funcții de influență directă asupra consiliilor electorale și a birourilor electorale organizate de Comisia Electorală Centrală.

Curtea a subliniat că Alexandr Berlinschii a deținut o funcție de demnitate publică în cadrul CEC, și că această funcție a încetat prin demisie în aprilie 2024. Din acest motiv, instanța a apreciat că interdicția prevăzută de art. 20 se aplică în mod direct, iar Alexandr Berlinschii nu poate 4 reprezenta interesele candidatului Renato Usatîi în fața Comisiei Electorale Centrale sau altor instituții electorale sub supravegherea CEC.

Instanța a considerat că înregistrarea lui Alexandr Berlinschii ca persoană de încredere ar crea un conflict de interese, având în vedere influența sa anterioară asupra consiliilor și birourilor electorale. Curtea a interpretat interdicția nu doar ca o simplă prevenire a conflictelor în fața Comisiei Electorale Centrale, ci și pentru orice activitate de reprezentare în cadrul procesului electoral care ar putea afecta imparțialitatea acestuia.

Deși recurentul Renato Usatîi a susținut că își asumă încălcarea interdicției, instanța a subliniat că prevederile legale sunt obligatorii și nu pot fi eludate prin simpla asumare a responsabilității de către părți. Admiterea unei astfel de excepții ar contraveni principiilor de legalitate și echitate în procesul electoral. Potrivit art. 21 din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele sunt obligate să acționeze strict în conformitate cu legea.

Curtea a remarcat că misiunea Comisiei Electorale Centrale, conform art. 18 din Codul electoral, este să creeze condiții optime pentru organizarea unor alegeri libere și corecte, respectând strict prevederile legale. Prin urmare, CEC avea obligația de a refuza înregistrarea lui Alexandr Berlinschii pentru a preveni orice aparență de favorizare sau conflict de interese.

În esență, hotărârea instanței s-a bazat pe aplicarea strictă a prevederilor art. 20 din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale, care impune o interdicție clară pentru reprezentarea intereselor în organizația publică unde persoana a activat anterior. Instanța a considerat că această interdicție este absolută și nu permite o interpretare flexibilă, chiar dacă recurentul și-a asumat răspunderea pentru potențiala încălcare.

Totodată, acesta a menționat că termenul de examinare a cererii sale de către instanță a expirat la 29 septembrie 2024, iar Curtea de Apel a întârziat nejustificat pronunțarea hotărârii.

Recurentul consideră că interpretarea CEC referitoare la imposibilitatea lui Alexandr Berlinschii de a-l reprezenta este eronată și nefondată. Comisia Electorală Centrală a invocat art. 20 din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale, care interzice reprezentarea intereselor unor persoane fizice sau juridice în organizațiile publice unde subiectul a activat anterior. Cu toate acestea, recurentul argumentează că această interdicție nu se aplică în cazul lui Berlinschii, deoarece acesta nu a fost angajat într-un consiliu electoral sau birou electoral, ceea ce ar fi creat un conflict de interese.

Mai mult, potrivit recurentului, Alexandr Berlinschii are dreptul legal de a reprezenta interesele candidatului Renato Usatîi în fața alegătorilor și a altor entități, inclusiv autoritățile administrației publice, conform pct. 24 din Regulamentul cu privire la statutul și activitatea persoanelor de încredere ale concurenților electorali. Această prevedere îi oferă lui Berlinschii dreptul de a participa la activități legate de campania electorală și de a interacționa direct cu alegătorii în cadrul procesului electoral, fără ca acest lucru să constituie un conflict de interese.

Prin urmare, recurentul consideră că hotărârea Comisiei Electorale Centrale și susținerea acesteia de către Curtea de Apel, constituie o eroare gravă, nefiind demonstrat în mod clar un conflict de interese, ceea ce ar încălca dreptul său de a desemna liber persoane de încredere pentru campania electorală

În final, a menționat că decizia Curții de Apel nu a fost suficient motivată și nu a luat în considerare argumentele sale relevante, încălcând astfel dreptul la un proces echitabil, conform art. 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Art. 95 alin. (8) din Codul electoral: „Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1).”

Art. 20 din Legea 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale: ”Subiecții declarării care și-au încetat raporturile de muncă sau de serviciu nu pot reprezenta, timp de un an, interesele persoanelor fizice sau juridice în organizația publică în care au activat, nici nu pot reprezenta persoane fizice sau juridice în probleme ce țin de atribuțiile de serviciu îndeplinite anterior.”

Art. 244 alin. (1) Cod administrativ: „(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.”

Art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ: (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.

Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că: (1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele 7 cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară inadmisibil în special când recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.245¹.”

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 95 alin. (8) din Codul electoral.

Din analiza prevederilor art. 2451 – 246 din Codul administrativ, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de casare, invocate în recursul declarat de Candidatul desemnat la funcția de Președinte a Republicii Moldova, de către Partidul Politic „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea 8 contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta ar fi arbitrară sau că s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Candidatul desemnat la funcția de Președinte a Republicii Moldova, de către Partidul Politic „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, conțin obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont 9 pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Candidatul desemnat la funcția de Președinte a Republicii Moldova, de către Partidul Politic „Partidul Nostru”, Renato Usatîi.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral și în conformitate cu art. 230 și 246 alin. (1) lit.a1) din Codul administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Candidatul desemnat la funcția de Președinte a Republicii Moldova, de către Partidul Politic „Partidul Nostru”, Renato Usatîi. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 10