3r-213/25 — Cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil,

În data de 05 august 2025 Partidul Politic Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei a înaintat acțiune în contencios administrativ împotriva Comisiei Electorale Centrale, solicitând: - suspendarea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3742 din 03 august 2025 privind modificarea hotărârii nr. 4651 din 14 iulie 2025 cu privire la lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, în partea ce se referă la reclamant; - anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3742 din 03 august 2025 privind modificarea hotărârii nr. 3651 din 14 iulie 2025 cu privire la lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, în partea ce se referă la reclamant.

În motivarea cererii cu privire la suspendarea executării a menționat că executarea actului administrativ în partea contestată este de natură să producă pagube grave, dificil de reparat și în măsura în care există suficiente argumente juridice referitoare la ilegalitatea respectivului act, expuse exhaustiv în cererea de chemare în judecată, în speța dedusă judecății se impune suspendarea executării actului administrativ până la judecarea în fond a cauzei de contencios administrativ. Temei juridic de a satisface această solicitare a invocat art.214 alin.(1) din Codul administrativ.

În opinia reprezentantului reclamantului suspendarea executării actelor administrative constituie un instrument procedural eficient pus la dispoziția instanței de judecată în vederea respectării principiului legalității, atât timp, cât judecătorul se află într-un proces de evaluare, din punct de vedere legal, a actului administrativ contestat, este echitabil ca acesta din urmă să nu-și producă efectele asupra celor vizați. Astfel, legiuitorul național a fost obligat să găsească criterii pertinente pentru suspendarea executării actelor administrative până la clarificarea exactă a gradului de conformare a acestora cu normele juridice aplicabile în speță.

Totodată, Partidul Politic Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei a menționat că potrivit pct. I și II din Recomandarea nr. R(89)8 a Comitetului de Miniștri către statele membre privind protecția provizorie acordată de instanță pe probleme administrative (adoptată de Comitetul de Miniștri la 13 septembrie 1989 la reuniunea cu nr.428 a Delegaților Miniștrilor), atunci când o instanță este sesizată cu o contestație referitoare la un act administrativ, iar instanța nu a pronunțat încă o decizie, solicitantul poate cere aceleiași instanțe sau unei alte instanțe competente să ia măsuri de protecție provizorie împotriva actului administrativ. În decizia privind 1 acordarea protecției provizorii solicitantului, instanța trebuie să ia în considerare toți factorii relevanți și interesele. Măsuri de protecție provizorii pot fi acordate, în special, în cazul în care executarea actului administrativ este susceptibilă de a provoca daune severe, care ar putea fi remediate cu dificultate si dacă există un caz prima facie împotriva valabilității actului.

Reclamantul a indicat că suspendarea efectelor actelor administrative reprezintă o situație de excepție, la care judecătorul de contencios administrativ poate să recurgă atunci când sunt îndeplinite condițiile impuse de art.214 alin. (2) din Codul administrativ raportate la art. 172 alin. (2) al aceluiași act legislativ. Cert este că trebuie asigurat un anumit echilibru în procesul executării din oficiu a actelor administrative, precum și anumite garanții de echitate pentru beneficiarii și destinatarii actelor administrative, întrucât activitățile administrative nu pot fi discreționare în ceea ce privește alegerea formelor de executare.

Referitor la existența unor suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului administrativ individual defavorabil reclamantul a indicat că existența acestei condiții este îndeplinită în situația în care se regăsesc argumentele juridice aparent valabile cu privire la nelegalitatea actului administrativ aflat în litigiu, suspendarea judiciară a acestuia putând interveni dacă există cel puțin un indiciu de nelegalitate.

În conținutul cererii a adus argumente pertinente în considerarea ilegalității vădite a actului administrativ individual contestat, și anume: - desfășurarea unei proceduri administrative privind excluderea din lista partidelor care au dreptul de a participa la alegeri, în lipsa audierii și asigurării dreptului la apărare; - adoptarea actului administrativ pe baza unor acte juridice care nu au intrat în vigoare; - încălcarea de către autoritatea electorală al principiilor prevăzute la art. 18, 19 Codul electoral, art.16 alin. (2), 21, 22 alin. (2), 23 alin. (1), 24 alin. (1), 25 Codul administrativ. - tratamentul discriminatoriu în raport cu reclamanții, manifestat prin neluarea în calcul al argumentelor acestuia; - încălcarea principiului proporționalității și aplicarea unor reguli inexistente; - încălcarea limitelor dreptului discreționar; - încălcarea drepturilor fundamentale ale omului prin actul administrativ contestat, precum dreptul de a alege și a fi ales, dreptul la libera exprimare, dreptul la libera asociere.

Partidul Politic Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei a declarat că, nu instigă și nici nu dorește o expunere a instanței asupra fondului cauzei. Altfel spus, instanța nu este chemată să procedeze la analizarea criticilor de nelegalitate pe care se întemeiază însăși acțiunea de contestare parțială a dispoziției pârâtului ci este chemată să-și limiteze verificarea doar la acele împrejurări vădite de fapt și de drept care au capacitatea să producă o îndoială serioasă asupra prezumției de legalitate de care se bucură un act administrativ.

În opinia reclamantului actul administrativ contestat este ilegal, iar executarea acestuia pune în pericol iminent de producere de prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ individual 2 defavorabil. Pe data de 19 august 2025 expiră termenul de depunere a actelor pentru înregistrarea concurenților electorali, iar reclamantul deja are actele pregătite pentru a le depune la Comisia Electorală Centrală. Orice zi de executare a actului contestat va duce la pagube iremediabile și la încălcarea dreptului fundamental, care nu va putea fi reparat dacă actul nu va fi suspendat.

În opinia Partidului Politic Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei, instanța de fond a interpretat prea restrictiv standardul „suspiciuni serioase și rezonabile”, or, art. 172 alin. (2) lit. a) din Cod administrativ nu cere convingerea deplină a instanței asupra nelegalității; este suficientă o aparentă verosimilitate (fumus boni iuris), dovedită sumar, pentru a răsturna, provizoriu, prezumția de legalitate. Deci instanța a înlocuit testul provizoriu cu unul de fond ceea ce echivalează cu negarea efectului util al art. 172 din Codul administrativ.

La caz, instanța eronat a interpretat solicitările recurentului cu privire la legalitatea formală și materială al actului administrativ care după părerea pârâtului nu pot fi reținute drept fondate de instanța de judecată, întrucât chestiunile respective, urmează a fi analizate la etapa cercetării fondului cauzei. Deși, temeiurile invocate de recurent se raportau tocmai la legalitatea formală - nu la oportunitate. Astfel, neconvocarea părților (art. 44, 94 Cod Administrativ), lipsa motivării (art. 118 Cod Administrativ), depășirea competenței și încălcarea principiului proporționalității (art. 29 Cod 3 Administrativ) sunt viciile formale pe care legea le cere a fi cântărite în faza suspendării.

Cu referire la argumentele instanței de judecată precum că solicitarea de suspendare a fost formulată fără a fi detaliată, argumentată și probată existența pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ, recurentul a menționat că termenul electoral fix (19 august 2025) constituie, prin el însuși, un prejudiciu ireparabil. Odată trecut termenul de depunere a listelor, dreptul de a participa devine definitiv imposibil (art. 38 Constituție; art. 3 Protocol 1 CEDO).

La caz, instanța a ignorat pericolul prejudiciului ireparabil (art. 172 alin. (2) lit. b) CA), or, actul atacat privește participarea într-un proces electoral; prejudiciul reputațional și imposibilitatea exercitării dreptului de a candida nu pot fi reparate post-factum.

În acest sens, susținem că prezumția de legalitate nu poate învinge riscul de prejudiciu electoral ireversibil, or, art. 172 alin. (1) din Codul administrativ dă instanței posibilitatea de a suspenda actul administrativ chiar în pofida prezumției de legalitate, atunci când prejudiciul este grav și ireparabil.

Partidul Politic Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei a indicat că prin refuzul său de a suspenda hotărârea Comisiei Electorale Centrale instanța incorect a aplicat principiul proporționalității, or, instanța nu a efectuat testul în trei trepte (potrivire - necesitate - proportionalitate stricto sensu), prevăzut de art. 29 din Codul administrativ și art. 54 din Constituție. Fără suspendare, dreptul reclamantului dispare complet, or, prin suspendare nu se prejudiciază interesul public, iar actul administrativ fiind doar amânat.

Recurentul a reiterat argumente invocate cu privire la existența unor suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului administrativ individual defavorabil și la existența pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ.

Totodată a subliniat că pe data de 19 august 2025 expiră termenul de depunere a actelor pentru înregistrarea concurenților electorali, iar reclamantul deja are actele pregătite pentru a le depune la Comisia Electorală Centrală. Orice zi de executare a actului contestat va duce la pagube iremediabile și la încălcarea dreptului fundamental, care nu va putea fi reparat dacă actul nu va fi suspendat.

Pe data de 7 august 2025 a avut loc ședința în fond a Curții de Apel Centru în cauza menționată. În cadrul ședinței, la cererea recurentului instanța a admis cererea privind ridicarea excepției de neconstitutionalitate a unor prevederi din art. 11 al Legii privind partidele politice, prevederi care au stat la baza adoptării actului contestat. Prin admiterea cererii respective, instanța a declarat o întrerupere în examinarea cauzei. O decizie finală va putea fi emisă doar după expunerea Curții Constituționale. Acest proces de verificare a constituționalității ar putea dura mai mult. 4

În aceste circumstanțe există un risc imediat și real că până la data de 19 august 2025, termen limită de înscriere oficială în campania electorală, nu va exista o soluție finală pe fondul cauzei, iar o eventuală admitere a cererii după data de 19 august deja va deveni una total irelevantă și iluzorie. După data de 19 august 2025, chiar dacă hotărârea Comisiei Electorale Centrale va fi anulată drepturile electorale ale recurentului nu vor putea fi restabilite dat fiind condițiile imperative ale Codului electoral.

În condițiile descrise mai sus va fi afectat unul din principiile fundamentale care ghidează un stat de drept - accesul la justiție, proces echitabil și un recurs efectiv.

Astfel, recurentul a susținut că instanța de fond a examinat formal cererea de suspendare, nu a cercetat pe deplin starea de fapt a speței și nu a dat un răspuns explicit tuturor problemelor de drept ridicate de către participanții la proces în fața instanței.

Curtea de Apel Centru, ca instanță de fond îi revenea o deosebită obligație de a exercita controlul judiciar complet al situației descrise în speță, în fapt și în drept. Decizia instanței trebuie să conțină: motivele cu referirea la legea guvernantă. La fel, instanța judecătorească trebuie să aprecieze probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Niciun fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru soluționarea cauzei.

Comisia Electorală Centrală a menționat că în cazul când există suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului administrativ individual defavorabil, reclamantul urma să comunice în cererea de chemare în judecată despre aceste împrejurări categorice și indiscutabile cu putere de a genera îndoieli temeinice asupra legalității actului administrativ.

Referitor la motivul existenței pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil, prin pericol iminent se prezumă situații și împrejurări care sunt de natură să producă, prin executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil, în raport cu destinatarul, prejudicii ireparabile. Paguba iminentă presupune existența în cuprinsul actului vizat a unor dispoziții care, prin aducerea la îndeplinire, ar produce reclamantului un prejudiciu greu sau imposibil de înlăturat în ipoteza nesuspendării actului.

Comisia Electorală Centrală a subliniat că, în speță, existența pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea 5 în continuare a actului administrativ individual defavorabil nu a fost argumentată și nici probată suficient de obiectiv și convingător, or, sarcina probațiunii în acest sens revine nemijlocit Partidului Politic Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei, fapt constatat și de Curtea de Apel Centru.

Legea prevede o singură procedură de suspendare a acțiunilor care ar putea limita activitatea partidelor politice în contextul unei campanii electorale și aceasta este aplicabilă exclusiv partidelor deja înregistrate în cursa electorală. Or, în prezenta situație, nu există un asemenea context. Comisia Electorală Centrală a constatat o stare de fapt - publicarea listei actualizate a partidelor politice care au dreptul de a participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Hotărârea nr. 3742 din 3 august 2025 a fost adoptată de Comisie pentru executarea unei obligații legale - publicarea listei partidelor politice care au dreptul de a participa la alegeri, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (5) și alin. (7) din Legea nr. 294/2007 privind partidele politice.

În speță, procedura administrativă aferentă publicării listei partidelor politice constituie o operațiune administrativă, care se bazează în exclusivitate pe activitatea Agenției Servicii Publice. Subiecții vizați nu au calitatea de participanți la această procedură și nu sunt afectați de activitatea administrativă a Comisiei Electorale Centrale, întrucât efectele acestei operațiuni se produc, după cum s-a menționat anterior, prin actele emise de către Agenția Servicii Publice.

Astfel, Partidul Politic Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei, la înaintarea cerinței privind suspendarea actului administrativ, nu a justificat în mod concret acele circumstanțe care ar impune necesitatea instituirii garanției de asigurare a legalității, iar faptul indicat de reclamant nu poate constitui temei de suspendare a actului administrativ, nefiind clar în ce fel nedispunerea suspendării actului ar duce la cauzarea unor daune sau prejudicii ireparabile reclamantului. Mai mult, actul care a stat la baza hotărârii Comisiei este un act al unei alte autorități care avea obligația de a prezenta informația către Comisie.

Art. 172 din Codul administrativ reglementează următoarele: „Dacă un act administrativ individual defavorabil este contestat cu cerere prealabilă, autoritatea publică, din oficiu sau la cererea persoanei afectate, poate suspenda executarea lui până la finalizarea procedurii prealabile. (2) Motivele suspendării sunt: a) existența unor suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului administrativ individual defavorabil; 6 b) existența pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil. (3) Suspendarea executării actului administrativ individual defavorabil se decide de autoritatea publică competentă pentru soluționarea cererii prealabile. Decizia cu privire la suspendarea executării se ia în termen de 5 zile lucrătoare din momentul înregistrării, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ statuează că: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

Art. 214 alin. (1-4) din Codul administrativ stabilește că: „Suspendarea executării actului administrativ individual contestat poate fi solicitată de către reclamant instanței de judecată care examinează acțiunea de contencios administrativ. Reclamantul poate solicita instanței de judecată competente suspendarea executării actului administrativ individual până la înaintarea acțiunii în contencios administrativ dacă autoritatea publica învestită cu soluționarea cererii prealabile a refuzat suspendarea sau nu a soluționat cererea de suspendare în termenul stabilit la art.172 alin.(3). Instanța de judecată poate dispune suspendarea executării actului administrativ individual din motivele prevăzute la art.172 alin.(2). Pentru probarea faptelor, participanții, în locul prezentării probelor obișnuite, pot depune o declarație pe propria răspundere. Instanța de judecată decide cu privire la suspendarea executării actului administrativ individual printr-o încheiere susceptibilă de recurs, fără citarea participanților la proces. Dacă consideră necesar, instanța de judecată citează părțile pentru audiere în privința temeiniciei cererii de suspendare. Prevederile art.177 alin.(2) din Codul de procedură civilă nu se aplică.”

Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ prevede că: „Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”

Art. 242 din Codul administrativ reglementează că: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”

Art. 243 alin. (1), lit. b) din Codul administrativ relevă că: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.”

Art. 95 alin. (11) din Codul electoral stabilește că: „Depunerea contestațiilor nu suspendă executarea actelor emise de organele electorale sau de alte autorități competente, dacă actele administrative în domeniul electoral nu prevăd altfel ori autoritatea sau, după caz, instanța de judecată nu a dispus suspendarea executării actelor contestate în condițiile Codului administrativ.”

Art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral statuează că: „În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată competente examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează: 7 Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor judecătorești ale curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.”

Art. 100 alin. (1) din Codul electoral prevede următoarele: „În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor de exercitare a căilor de atac.”

La acest aspect instanța de recurs evidențiază că suspendarea actului administrativ defavorabil reprezintă operațiunea de întrerupere temporară a efectelor juridice produse de acest act administrativ. Suspendarea actelor administrative reprezintă o garanție a asigurării legalității, ce intervine însă în cazuri de excepție, în situații limită.

Legiuitorul a stabilit expres la art. 172 alin. (2) din Codul administrativ, doar două condiții de suspendare și anume, a) existența unor suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului administrativ individual defavorabil și b) existența pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil.

Respectiv, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că la dispunerea suspendării actului administrativ urmează a fi constatate existența acelor temeiuri necesare a fi întrunite, prevăzute prin lege.

Așadar, atât cazul bine justificat în vederea confirmării incontestabile a existenței unor suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului administrativ individual defavorabil, cât și paguba a cărei iminentă producere ar fi înlăturată prin suspendarea executării actului administrativ, trebuie să fie indicate și probate în concret și nu doar afirmate prin preluarea textelor de lege, prin urmare, cert fiind instituită obligația probării faptului 8 că existența acestor condiții nu se prezumă, ci trebuie dovedite de persoana lezată care a solicitat suspendarea executării actului administrativ.

Cu referire la primul temei prevăzut de legiuitor - existența unor suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului defavorabil, instanța de recurs menționează că prin noțiunea de suspiciuni rezonabile privind legalitatea actului administrativ individual, se înțeleg acele circumstanțe de fapt, care ar convinge judecătorul că actul administrativ individual ar fi ilegal, deoarece ilegalitatea propriu zisă a actului administrativ individual defavorabil, este un element de fond și se verifică doar în cadrul dezbaterilor judiciare.

Acest raționament se desprinde din faptul că ilegalitatea actului administrativ individual este una din condițiile cumulative de admitere a acțiunii în contestare. Corespunzător, ilegalitatea actului administrativ individual vizează două dimensiuni ale legalității, opusul ilegalității fiind legalitatea procedurală (formală) și legalitatea materială.

Totodată, pentru a înlătura, chiar și temporar, regula executării imediate a actului administrativ prin suspendarea acestuia, instanța nu poate aprecia discreționar, arbitrar, necesitatea unei asemenea măsuri, ci doar prin raportare la probele administrate în cauză care trebuie să ofere suficiente indicii aparente de răsturnare a prezumției de legalitate, fără a analiza pe fond conținutul actului administrativ.

La caz, însă, Partidul Politic Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei nu a prezentat probe privind răsturnarea prezumției de legalitate a hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3742 din 03 august 2025.

Prin urmare, instanța de fond a concluzionat că în speță nu este întrunit temeiul prevăzut la art. 172, alin. (2), lit. a) din Codul administrativ, or, nu a stabilit existența suspiciunilor serioase și rezonabile privind legalitatea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3742 din 03 august 2025.

Argumentul recurentului precum că art. 172, alin. (2), lit. a) din Codul administrativ nu cere convingerea deplină a instanței asupra nelegalității și că este suficientă o aparentă verosimilitate, dovedită sumar, pentru a răsturna, provizoriu, prezumția de legalitate, este respins de către completul de judecată, or, în speță se constată inexistența unor elemente ce ar institui evident și fără depășirea limitelor fondului cauzei suspiciuni serioase și rezonabile privind ilegalitatea actului administrativ contestat. Respectiv, soluționarea lor poate fi realizată doar în urma unei analize în fond a pretențiilor privind anularea actului administrativ supus contestării.

Cât privește cel de-al doilea temei prevăzut de legiuitor - existența pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile, instanța de recurs relevă că, pentru a fi dispusă suspendarea executării actului administrativ contestat, persoana vătămată trebuie să dovedească temeinicia solicitării, precum și faptul că suspendarea are drept scop prevenirea unui prejudiciu ireparabil.

La rândul său, prejudiciu ireparabil presupune existența în cuprinsul actului vizat a unor dispoziții care prin aducerea la îndeplinire i-ar produce 9 reclamantului un prejudiciu greu sau imposibil de înlăturat în ipoteza anulării actului. Or, prevenirea unui prejudiciu ireparabil presupune evitarea unui prejudiciu material viitor și previzibil, care ulterior, după adoptarea hotărârii, nu ar putea fi îndeplinit.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că în prezenta cauză, nu este incident nici motivul alternativ de suspendare prevăzut de art. 172 din Codul administrativ. Aceasta întrucât reclamantul nu a demonstrat existența unui pericol iminent de producere a unor prejudicii ireparabile ca urmare a continuării executării actului administrativ individual cu caracter defavorabil. Mai exact, la momentul formulării cererii de suspendare, reclamantul nu a indicat în mod concret care ar fi acțiunile sau consecințele care, în lipsa suspendării actului contestat, i-ar putea produce daune ireparabile, nesusținându-și afirmațiile cu argumente ori probe suficiente, obiective și convingătoare.

Argumentul recurentului precum că pe data de 19 august 2025 expiră termenul de depunere a actelor pentru înregistrarea concurenților electorali, iar reclamantul deja are actele pregătite pentru a le depune la Comisia Electorală Centrală, iar termenul electoral fix (19 august 2025) constituie, prin el însuși, un prejudiciu ireparabil, nu este reținut ca fiind plauzibil de către instanța de recurs.

La acest aspect instanța de recurs evidențiază că cadrul legal aplicabil în materia electorală prevede termene extrem de scurte, fixe și peremptorii pentru a permite soluționarea rapidă a oricărei contestații și evitarea prelungirii artificiale a procedurilor.

Aceste termene nu reprezintă simple repere formale, ci exprimă în mod direct voința normativă a legiuitorului de a asigura un cadru procedural ordonat, previzibil și eficient pentru exercitarea dreptului de acces la justiție, în concordanță cu principiile de stabilitate și celeritate care guvernează procedurile electorale.

La caz, contestația în materie electorală a fost depusă de către Partidul Politic Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei în data de 05 august 2025, tot atunci a solicitat suspendarea executării actului administrativ, respectiv nu este relevant și probat argumentul recurentului precum că termenul de depunere a actelor pentru înregistrarea concurenților electorali este scurt și nu se va încadra până la data de 19 august 2025, având în vedere că contestația în materie electorală se examinează în termen de 3 zile așa cum prevede art. 100 din Codul electoral.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție respinge argumentul Partidului Politic Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei precum că prezenta acțiune prin încheierea din data de 01 august 2025 a Curții de Apel Centru a fost suspendată și posibil până la 19 august 2024 posibil nu va fi emisă o decizie finală pe caz motiv că în ordine de recurs se examinează legalitatea încheierii contestate în baza circumstanțelor de fapt și de drept existenta la data emiterii actului judecătoresc, la caz, însă această circumstanță a apărut la data de 07 august 2025 după emiterea încheierii Curții de Apel Centru din 06 august 2025. 10

Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de recurent sunt declarative și lipsite de suport juridic, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul depus de Partidul Politic Forța Alternativă și de Salvare a Moldovei.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de Partidul Politic Forța Alternativă și de Salvare a Moldovei împotriva încheierii din 06 august 2025 a Curții de Apel Centru. Decizie este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 11