3r-213/25 — cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil,
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil,
- Temei legal
- Neargumentarea şi neprobarea temeiurilor de suspendare a executării actului administrativ
3r-213/25 — cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil, (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului depus de Partidul Politic Forța
Alternativă și de Salvare a Moldovei,
în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de
Partidul Politic Forța Alternativă și de Salvare a Moldovei către Comisia
Electorală Centrală cu privire la contestarea actului administrativ individual
defavorabil,
împotriva încheierii din 06 august 2025 a Curții de Apel Centru,
(Dosarul nr. 3r-213/25
PIGD 2-25111904-01-3r-11082025)
Neargumentarea și neprobarea existenței unor suspiciuni serioase și rezonabile privind
legalitatea actului administrativ individual defavorabil și a existenței pericolului iminent de
producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ
individual defavorabil
Curtea de Apel Centru, jud. V. Sîrbu, L. Bagrin, A. Cașcaval
12 august 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Partidul Politic Forța
Alternativă și de Salvare a Moldovei,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
În data de 05 august 2025 Partidul Politic Forța de Alternativă și de
Salvare a Moldovei a înaintat acțiune în contencios administrativ împotriva
Comisiei Electorale Centrale, solicitând:
- suspendarea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3742 din 03 august
2025 privind modificarea hotărârii nr. 4651 din 14 iulie 2025 cu privire la lista
partidelor politice care au dreptul de a participa la alegerile parlamentare din 28
septembrie 2025, în partea ce se referă la reclamant;
- anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3742 din 03 august 2025
privind modificarea hotărârii nr. 3651 din 14 iulie 2025 cu privire la lista partidelor
politice care au dreptul de a participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie
2025, în partea ce se referă la reclamant.
În motivarea cererii cu privire la suspendarea executării a menționat
că executarea actului administrativ în partea contestată este de natură să
producă pagube grave, dificil de reparat și în măsura în care există suficiente
argumente juridice referitoare la ilegalitatea respectivului act, expuse
exhaustiv în cererea de chemare în judecată, în speța dedusă judecății se
impune suspendarea executării actului administrativ până la judecarea în
fond a cauzei de contencios administrativ. Temei juridic de a satisface
această solicitare a invocat art.214 alin.(1) din Codul administrativ.
În opinia reprezentantului reclamantului suspendarea executării
actelor administrative constituie un instrument procedural eficient pus la
dispoziția instanței de judecată în vederea respectării principiului legalității,
atât timp, cât judecătorul se află într-un proces de evaluare, din punct de
vedere legal, a actului administrativ contestat, este echitabil ca acesta din
urmă să nu-și producă efectele asupra celor vizați. Astfel, legiuitorul național
a fost obligat să găsească criterii pertinente pentru suspendarea executării
actelor administrative până la clarificarea exactă a gradului de conformare a
acestora cu normele juridice aplicabile în speță.
Totodată, Partidul Politic Forța de Alternativă și de Salvare a
Moldovei a menționat că potrivit pct. I și II din Recomandarea nr. R(89)8 a
Comitetului de Miniștri către statele membre privind protecția provizorie
acordată de instanță pe probleme administrative (adoptată de Comitetul de
Miniștri la 13 septembrie 1989 la reuniunea cu nr.428 a Delegaților
Miniștrilor), atunci când o instanță este sesizată cu o contestație referitoare
la un act administrativ, iar instanța nu a pronunțat încă o decizie, solicitantul
poate cere aceleiași instanțe sau unei alte instanțe competente să ia măsuri
de protecție provizorie împotriva actului administrativ. În decizia privind
1
acordarea protecției provizorii solicitantului, instanța trebuie să ia în
considerare toți factorii relevanți și interesele. Măsuri de protecție provizorii
pot fi acordate, în special, în cazul în care executarea actului administrativ
este susceptibilă de a provoca daune severe, care ar putea fi remediate cu
dificultate si dacă există un caz prima facie împotriva valabilității actului.
Reclamantul a indicat că suspendarea efectelor actelor administrative
reprezintă o situație de excepție, la care judecătorul de contencios
administrativ poate să recurgă atunci când sunt îndeplinite condițiile impuse
de art.214 alin. (2) din Codul administrativ raportate la art. 172 alin. (2) al
aceluiași act legislativ. Cert este că trebuie asigurat un anumit echilibru în
procesul executării din oficiu a actelor administrative, precum și anumite
garanții de echitate pentru beneficiarii și destinatarii actelor administrative,
întrucât activitățile administrative nu pot fi discreționare în ceea ce privește
alegerea formelor de executare.
Referitor la existența unor suspiciuni serioase și rezonabile privind
legalitatea actului administrativ individual defavorabil reclamantul a indicat
că existența acestei condiții este îndeplinită în situația în care se regăsesc
argumentele juridice aparent valabile cu privire la nelegalitatea actului
administrativ aflat în litigiu, suspendarea judiciară a acestuia putând
interveni dacă există cel puțin un indiciu de nelegalitate.
În conținutul cererii a adus argumente pertinente în considerarea
ilegalității vădite a actului administrativ individual contestat, și anume:
- desfășurarea unei proceduri administrative privind excluderea din lista partidelor
care au dreptul de a participa la alegeri, în lipsa audierii și asigurării dreptului la
apărare;
- adoptarea actului administrativ pe baza unor acte juridice care nu au intrat în
vigoare;
- încălcarea de către autoritatea electorală al principiilor prevăzute la art. 18, 19
Codul electoral, art.16 alin. (2), 21, 22 alin. (2), 23 alin. (1), 24 alin. (1), 25 Codul
administrativ.
- tratamentul discriminatoriu în raport cu reclamanții, manifestat prin neluarea în
calcul al argumentelor acestuia;
- încălcarea principiului proporționalității și aplicarea unor reguli inexistente;
- încălcarea limitelor dreptului discreționar;
- încălcarea drepturilor fundamentale ale omului prin actul administrativ contestat,
precum dreptul de a alege și a fi ales, dreptul la libera exprimare, dreptul la libera
asociere.
Partidul Politic Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei a
declarat că, nu instigă și nici nu dorește o expunere a instanței asupra
fondului cauzei. Altfel spus, instanța nu este chemată să procedeze la
analizarea criticilor de nelegalitate pe care se întemeiază însăși acțiunea de
contestare parțială a dispoziției pârâtului ci este chemată să-și limiteze
verificarea doar la acele împrejurări vădite de fapt și de drept care au
capacitatea să producă o îndoială serioasă asupra prezumției de legalitate de
care se bucură un act administrativ.
În opinia reclamantului actul administrativ contestat este ilegal, iar
executarea acestuia pune în pericol iminent de producere de prejudicii
ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ individual
2
defavorabil. Pe data de 19 august 2025 expiră termenul de depunere a actelor
pentru înregistrarea concurenților electorali, iar reclamantul deja are actele
pregătite pentru a le depune la Comisia Electorală Centrală. Orice zi de
executare a actului contestat va duce la pagube iremediabile și la încălcarea
dreptului fundamental, care nu va putea fi reparat dacă actul nu va fi
suspendat.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin încheierea Curții de Apel Centru din 06 august 2025 s-a respins
ca fiind neîntemeiată cererea Partidului Politic Forța de Alternativă și de
Salvare a Moldovei cu privire la suspendarea executării Hotărârii Comisiei
Electorale Centrale nr. 3742 din 03 august 2025.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
În data de 11 august 2025 Partidul Politic Forța Alternativă și de
Salvare a Moldovei a depus recurs împotriva încheierii din 06 august 2025 a
Curții de Apel Centru, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii
recurate și emiterea unei noi decizii, prin care să fie admisă cererea de
suspendare a hotărârii Comisiei Electorale Centrale contestate.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului recurentul a susținut că concluziile instanței
de fond sunt eronate și contrare circumstanțelor cauzei, deoarece, solicitând
suspendarea actului nu a solicitat instanței să se expună în privința
temeiniciei adoptării actului și legalității în fond. Recurentul doar a
argumentat că nesuspendarea actului până la examinarea în fond poate duce
la consecințe iremediabile în cazul în care actul va fi anulat de instanță.
În opinia Partidului Politic Forța de Alternativă și de Salvare a
Moldovei, instanța de fond a interpretat prea restrictiv standardul „suspiciuni
serioase și rezonabile”, or, art. 172 alin. (2) lit. a) din Cod administrativ nu
cere convingerea deplină a instanței asupra nelegalității; este suficientă o
aparentă verosimilitate (fumus boni iuris), dovedită sumar, pentru a răsturna,
provizoriu, prezumția de legalitate. Deci instanța a înlocuit testul provizoriu
cu unul de fond ceea ce echivalează cu negarea efectului util al art. 172 din
Codul administrativ.
La caz, instanța eronat a interpretat solicitările recurentului cu privire
la legalitatea formală și materială al actului administrativ care după părerea
pârâtului nu pot fi reținute drept fondate de instanța de judecată, întrucât
chestiunile respective, urmează a fi analizate la etapa cercetării fondului
cauzei. Deși, temeiurile invocate de recurent se raportau tocmai la legalitatea
formală - nu la oportunitate. Astfel, neconvocarea părților (art. 44, 94 Cod
Administrativ), lipsa motivării (art. 118 Cod Administrativ), depășirea
competenței și încălcarea principiului proporționalității (art. 29 Cod
3
Administrativ) sunt viciile formale pe care legea le cere a fi cântărite în faza
suspendării.
Cu referire la argumentele instanței de judecată precum că solicitarea
de suspendare a fost formulată fără a fi detaliată, argumentată și probată
existența pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin
executarea în continuare a actului administrativ, recurentul a menționat că
termenul electoral fix (19 august 2025) constituie, prin el însuși, un
prejudiciu ireparabil. Odată trecut termenul de depunere a listelor, dreptul de
a participa devine definitiv imposibil (art. 38 Constituție; art. 3 Protocol 1
CEDO).
La caz, instanța a ignorat pericolul prejudiciului ireparabil (art. 172
alin. (2) lit. b) CA), or, actul atacat privește participarea într-un proces
electoral; prejudiciul reputațional și imposibilitatea exercitării dreptului de a
candida nu pot fi reparate post-factum.
În acest sens, susținem că prezumția de legalitate nu poate învinge
riscul de prejudiciu electoral ireversibil, or, art. 172 alin. (1) din Codul
administrativ dă instanței posibilitatea de a suspenda actul administrativ
chiar în pofida prezumției de legalitate, atunci când prejudiciul este grav și
ireparabil.
Partidul Politic Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei a
indicat că prin refuzul său de a suspenda hotărârea Comisiei Electorale
Centrale instanța incorect a aplicat principiul proporționalității, or, instanța
nu a efectuat testul în trei trepte (potrivire - necesitate - proportionalitate
stricto sensu), prevăzut de art. 29 din Codul administrativ și art. 54 din
Constituție. Fără suspendare, dreptul reclamantului dispare complet, or, prin
suspendare nu se prejudiciază interesul public, iar actul administrativ fiind
doar amânat.
Recurentul a reiterat argumente invocate cu privire la existența unor
suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului administrativ
individual defavorabil și la existența pericolului iminent de producere a unor
prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ.
Totodată a subliniat că pe data de 19 august 2025 expiră termenul de
depunere a actelor pentru înregistrarea concurenților electorali, iar
reclamantul deja are actele pregătite pentru a le depune la Comisia Electorală
Centrală. Orice zi de executare a actului contestat va duce la pagube
iremediabile și la încălcarea dreptului fundamental, care nu va putea fi
reparat dacă actul nu va fi suspendat.
Pe data de 7 august 2025 a avut loc ședința în fond a Curții de Apel
Centru în cauza menționată. În cadrul ședinței, la cererea recurentului
instanța a admis cererea privind ridicarea excepției de neconstitutionalitate a
unor prevederi din art. 11 al Legii privind partidele politice, prevederi care
au stat la baza adoptării actului contestat. Prin admiterea cererii respective,
instanța a declarat o întrerupere în examinarea cauzei. O decizie finală va
putea fi emisă doar după expunerea Curții Constituționale. Acest proces de
verificare a constituționalității ar putea dura mai mult.
4
În aceste circumstanțe există un risc imediat și real că până la data de
19 august 2025, termen limită de înscriere oficială în campania electorală,
nu va exista o soluție finală pe fondul cauzei, iar o eventuală admitere a
cererii după data de 19 august deja va deveni una total irelevantă și iluzorie.
După data de 19 august 2025, chiar dacă hotărârea Comisiei Electorale
Centrale va fi anulată drepturile electorale ale recurentului nu vor putea fi
restabilite dat fiind condițiile imperative ale Codului electoral.
În condițiile descrise mai sus va fi afectat unul din principiile
fundamentale care ghidează un stat de drept - accesul la justiție, proces
echitabil și un recurs efectiv.
Astfel, recurentul a susținut că instanța de fond a examinat formal
cererea de suspendare, nu a cercetat pe deplin starea de fapt a speței și nu a
dat un răspuns explicit tuturor problemelor de drept ridicate de către
participanții la proces în fața instanței.
Curtea de Apel Centru, ca instanță de fond îi revenea o deosebită
obligație de a exercita controlul judiciar complet al situației descrise în speță,
în fapt și în drept. Decizia instanței trebuie să conțină: motivele cu referirea
la legea guvernantă. La fel, instanța judecătorească trebuie să aprecieze
probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală,
completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în
ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Niciun fel de probe
nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără
aprecierea lor. Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența,
admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la
legătura lor reciprocă și suficiența pentru soluționarea cauzei.
POZIȚIA INTIMATULUI
Prin referința depusă la 11 august 2025, ora 15:31, prin intermediul
poștei electronice, Comisia Electorală Centrală a solicitat declararea
recursului ca inadmisibil.
Comisia Electorală Centrală a menționat că în cazul când există
suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului administrativ
individual defavorabil, reclamantul urma să comunice în cererea de chemare
în judecată despre aceste împrejurări categorice și indiscutabile cu putere de
a genera îndoieli temeinice asupra legalității actului administrativ.
Referitor la motivul existenței pericolului iminent de producere a
unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului
administrativ individual defavorabil, prin pericol iminent se prezumă situații
și împrejurări care sunt de natură să producă, prin executarea în continuare a
actului administrativ individual defavorabil, în raport cu destinatarul,
prejudicii ireparabile. Paguba iminentă presupune existența în cuprinsul
actului vizat a unor dispoziții care, prin aducerea la îndeplinire, ar produce
reclamantului un prejudiciu greu sau imposibil de înlăturat în ipoteza
nesuspendării actului.
Comisia Electorală Centrală a subliniat că, în speță, existența
pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea
5
în continuare a actului administrativ individual defavorabil nu a fost
argumentată și nici probată suficient de obiectiv și convingător, or, sarcina
probațiunii în acest sens revine nemijlocit Partidului Politic Forța de
Alternativă și de Salvare a Moldovei, fapt constatat și de Curtea de Apel
Centru.
Legea prevede o singură procedură de suspendare a acțiunilor care ar
putea limita activitatea partidelor politice în contextul unei campanii
electorale și aceasta este aplicabilă exclusiv partidelor deja înregistrate în
cursa electorală. Or, în prezenta situație, nu există un asemenea context.
Comisia Electorală Centrală a constatat o stare de fapt - publicarea listei
actualizate a partidelor politice care au dreptul de a participa la alegerile
parlamentare din 28 septembrie 2025. Hotărârea nr. 3742 din 3 august 2025
a fost adoptată de Comisie pentru executarea unei obligații legale -
publicarea listei partidelor politice care au dreptul de a participa la alegeri,
în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (5) și alin. (7) din Legea nr.
294/2007 privind partidele politice.
În speță, procedura administrativă aferentă publicării listei partidelor
politice constituie o operațiune administrativă, care se bazează în
exclusivitate pe activitatea Agenției Servicii Publice. Subiecții vizați nu au
calitatea de participanți la această procedură și nu sunt afectați de activitatea
administrativă a Comisiei Electorale Centrale, întrucât efectele acestei
operațiuni se produc, după cum s-a menționat anterior, prin actele emise de
către Agenția Servicii Publice.
Astfel, Partidul Politic Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei,
la înaintarea cerinței privind suspendarea actului administrativ, nu a justificat
în mod concret acele circumstanțe care ar impune necesitatea instituirii
garanției de asigurare a legalității, iar faptul indicat de reclamant nu poate
constitui temei de suspendare a actului administrativ, nefiind clar în ce fel
nedispunerea suspendării actului ar duce la cauzarea unor daune sau
prejudicii ireparabile reclamantului. Mai mult, actul care a stat la baza
hotărârii Comisiei este un act al unei alte autorități care avea obligația de a
prezenta informația către Comisie.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 2 alin. (2) din Codul administrativ stabilește că:
„Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii specifice
de activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la
prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut
necesară și nu contravine principiilor prezentului cod.”
Art. 172 din Codul administrativ reglementează următoarele:
„Dacă un act administrativ individual defavorabil este contestat cu cerere
prealabilă, autoritatea publică, din oficiu sau la cererea persoanei afectate, poate
suspenda executarea lui până la finalizarea procedurii prealabile.
(2) Motivele suspendării sunt:
a) existența unor suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului
administrativ individual defavorabil;
6
b) existența pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin
executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil.
(3) Suspendarea executării actului administrativ individual defavorabil se decide
de autoritatea publică competentă pentru soluționarea cererii prealabile. Decizia
cu privire la suspendarea executării se ia în termen de 5 zile lucrătoare din
momentul înregistrării, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ statuează că:
„Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor,
a deciziilor și a încheierilor curților de apel.”
Art. 214 alin. (1-4) din Codul administrativ stabilește că:
„Suspendarea executării actului administrativ individual contestat poate fi
solicitată de către reclamant instanței de judecată care examinează acțiunea de
contencios administrativ. Reclamantul poate solicita instanței de judecată
competente suspendarea executării actului administrativ individual până la
înaintarea acțiunii în contencios administrativ dacă autoritatea publica învestită
cu soluționarea cererii prealabile a refuzat suspendarea sau nu a soluționat
cererea de suspendare în termenul stabilit la art.172 alin.(3).
Instanța de judecată poate dispune suspendarea executării actului administrativ
individual din motivele prevăzute la art.172 alin.(2).
Pentru probarea faptelor, participanții, în locul prezentării probelor obișnuite, pot
depune o declarație pe propria răspundere.
Instanța de judecată decide cu privire la suspendarea executării actului
administrativ individual printr-o încheiere susceptibilă de recurs, fără citarea
participanților la proces. Dacă consideră necesar, instanța de judecată citează
părțile pentru audiere în privința temeiniciei cererii de suspendare. Prevederile
art.177 alin.(2) din Codul de procedură civilă nu se aplică.”
Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ prevede că:
„Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs,
separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”
Art. 242 din Codul administrativ reglementează că:
„Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de
judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea
încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”
Art. 243 alin. (1), lit. b) din Codul administrativ relevă că:
„Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una
dintre următoarele decizii: respinge recursul.”
Art. 95 alin. (11) din Codul electoral stabilește că:
„Depunerea contestațiilor nu suspendă executarea actelor emise de organele
electorale sau de alte autorități competente, dacă actele administrative în
domeniul electoral nu prevăd altfel ori autoritatea sau, după caz, instanța de
judecată nu a dispus suspendarea executării actelor contestate în
condițiile Codului administrativ.”
Art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral statuează că:
„În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată
competente examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează:
7
Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor
judecătorești ale curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.”
Art. 100 alin. (1) din Codul electoral prevede următoarele:
„În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în
termen de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La
examinarea litigiilor electorale, instanțele judecătorești aplică același termen,
inclusiv în cadrul procedurilor de exercitare a căilor de atac.”
ASPECTE DE PROCEDURĂ
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de
judecată constată că încheierea instanței de fond a fost comunicată
recurentului prin intermediul poștei electronice la data de 06 august 2025,
ora 14:39. Recursul a fost depus la data de 09 august 2025, ora 12:37 cu
respectarea termenului legal prevăzut de art. 242 din Codul administrativ,
coroborat cu art. 100 alin. (1) din Codul electoral.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată reține că, recurentul Partidul Politic Forța de
Alternativă și de Salvare a Moldovei a invocat ilegalitatea încheierii instanței
de fond privind respingerea cererii cu privire la suspendarea hotărârii
Comisiei Electorale Centrale nr. 3742 din 03 august 2025 privind
modificarea hotărârii nr. 4651 din 14 iulie 2025 cu privire la lista partidelor
politice care au dreptul de a participa la alegerile parlamentare din 28
septembrie 2025.
La acest aspect instanța de recurs evidențiază că suspendarea actului
administrativ defavorabil reprezintă operațiunea de întrerupere temporară a
efectelor juridice produse de acest act administrativ. Suspendarea actelor
administrative reprezintă o garanție a asigurării legalității, ce intervine însă
în cazuri de excepție, în situații limită.
Legiuitorul a stabilit expres la art. 172 alin. (2) din Codul
administrativ, doar două condiții de suspendare și anume, a) existența unor
suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului administrativ
individual defavorabil și b) existența pericolului iminent de producere a unor
prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ
individual defavorabil.
Respectiv, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține
că la dispunerea suspendării actului administrativ urmează a fi constatate
existența acelor temeiuri necesare a fi întrunite, prevăzute prin lege.
Așadar, atât cazul bine justificat în vederea confirmării incontestabile
a existenței unor suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului
administrativ individual defavorabil, cât și paguba a cărei iminentă
producere ar fi înlăturată prin suspendarea executării actului administrativ,
trebuie să fie indicate și probate în concret și nu doar afirmate prin preluarea
textelor de lege, prin urmare, cert fiind instituită obligația probării faptului
8
că existența acestor condiții nu se prezumă, ci trebuie dovedite de persoana
lezată care a solicitat suspendarea executării actului administrativ.
Cu referire la primul temei prevăzut de legiuitor - existența unor
suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului defavorabil,
instanța de recurs menționează că prin noțiunea de suspiciuni rezonabile
privind legalitatea actului administrativ individual, se înțeleg acele
circumstanțe de fapt, care ar convinge judecătorul că actul administrativ
individual ar fi ilegal, deoarece ilegalitatea propriu zisă a actului
administrativ individual defavorabil, este un element de fond și se verifică
doar în cadrul dezbaterilor judiciare.
Acest raționament se desprinde din faptul că ilegalitatea actului
administrativ individual este una din condițiile cumulative de admitere a
acțiunii în contestare. Corespunzător, ilegalitatea actului administrativ
individual vizează două dimensiuni ale legalității, opusul ilegalității fiind
legalitatea procedurală (formală) și legalitatea materială.
Totodată, pentru a înlătura, chiar și temporar, regula executării
imediate a actului administrativ prin suspendarea acestuia, instanța nu poate
aprecia discreționar, arbitrar, necesitatea unei asemenea măsuri, ci doar prin
raportare la probele administrate în cauză care trebuie să ofere suficiente
indicii aparente de răsturnare a prezumției de legalitate, fără a analiza pe fond
conținutul actului administrativ.
La caz, însă, Partidul Politic Forța de Alternativă și de Salvare a
Moldovei nu a prezentat probe privind răsturnarea prezumției de legalitate a
hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3742 din 03 august 2025.
Prin urmare, instanța de fond a concluzionat că în speță nu este
întrunit temeiul prevăzut la art. 172, alin. (2), lit. a) din Codul administrativ,
or, nu a stabilit existența suspiciunilor serioase și rezonabile privind
legalitatea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 3742 din 03 august
2025.
Argumentul recurentului precum că art. 172, alin. (2), lit. a) din Codul
administrativ nu cere convingerea deplină a instanței asupra nelegalității și
că este suficientă o aparentă verosimilitate, dovedită sumar, pentru a
răsturna, provizoriu, prezumția de legalitate, este respins de către completul
de judecată, or, în speță se constată inexistența unor elemente ce ar institui
evident și fără depășirea limitelor fondului cauzei suspiciuni serioase și
rezonabile privind ilegalitatea actului administrativ contestat. Respectiv,
soluționarea lor poate fi realizată doar în urma unei analize în fond a
pretențiilor privind anularea actului administrativ supus contestării.
Cât privește cel de-al doilea temei prevăzut de legiuitor - existența
pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile, instanța de
recurs relevă că, pentru a fi dispusă suspendarea executării actului
administrativ contestat, persoana vătămată trebuie să dovedească temeinicia
solicitării, precum și faptul că suspendarea are drept scop prevenirea unui
prejudiciu ireparabil.
La rândul său, prejudiciu ireparabil presupune existența în cuprinsul
actului vizat a unor dispoziții care prin aducerea la îndeplinire i-ar produce
9
reclamantului un prejudiciu greu sau imposibil de înlăturat în ipoteza anulării
actului. Or, prevenirea unui prejudiciu ireparabil presupune evitarea unui
prejudiciu material viitor și previzibil, care ulterior, după adoptarea hotărârii,
nu ar putea fi îndeplinit.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că în
prezenta cauză, nu este incident nici motivul alternativ de suspendare
prevăzut de art. 172 din Codul administrativ. Aceasta întrucât reclamantul
nu a demonstrat existența unui pericol iminent de producere a unor prejudicii
ireparabile ca urmare a continuării executării actului administrativ individual
cu caracter defavorabil. Mai exact, la momentul formulării cererii de
suspendare, reclamantul nu a indicat în mod concret care ar fi acțiunile sau
consecințele care, în lipsa suspendării actului contestat, i-ar putea produce
daune ireparabile, nesusținându-și afirmațiile cu argumente ori probe
suficiente, obiective și convingătoare.
Argumentul recurentului precum că pe data de 19 august 2025 expiră
termenul de depunere a actelor pentru înregistrarea concurenților electorali,
iar reclamantul deja are actele pregătite pentru a le depune la Comisia
Electorală Centrală, iar termenul electoral fix (19 august 2025) constituie,
prin el însuși, un prejudiciu ireparabil, nu este reținut ca fiind plauzibil de
către instanța de recurs.
La acest aspect instanța de recurs evidențiază că cadrul legal aplicabil
în materia electorală prevede termene extrem de scurte, fixe și peremptorii
pentru a permite soluționarea rapidă a oricărei contestații și evitarea
prelungirii artificiale a procedurilor.
Aceste termene nu reprezintă simple repere formale, ci exprimă în
mod direct voința normativă a legiuitorului de a asigura un cadru procedural
ordonat, previzibil și eficient pentru exercitarea dreptului de acces la justiție,
în concordanță cu principiile de stabilitate și celeritate care guvernează
procedurile electorale.
La caz, contestația în materie electorală a fost depusă de către Partidul
Politic Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei în data de 05 august
2025, tot atunci a solicitat suspendarea executării actului administrativ,
respectiv nu este relevant și probat argumentul recurentului precum că
termenul de depunere a actelor pentru înregistrarea concurenților electorali
este scurt și nu se va încadra până la data de 19 august 2025, având în vedere
că contestația în materie electorală se examinează în termen de 3 zile așa
cum prevede art. 100 din Codul electoral.
Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție respinge
argumentul Partidului Politic Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei
precum că prezenta acțiune prin încheierea din data de 01 august 2025 a
Curții de Apel Centru a fost suspendată și posibil până la 19 august 2024
posibil nu va fi emisă o decizie finală pe caz motiv că în ordine de recurs se
examinează legalitatea încheierii contestate în baza circumstanțelor de fapt
și de drept existenta la data emiterii actului judecătoresc, la caz, însă această
circumstanță a apărut la data de 07 august 2025 după emiterea încheierii
Curții de Apel Centru din 06 august 2025.
10
Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea
instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de
recurent sunt declarative și lipsite de suport juridic, completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul depus
de Partidul Politic Forța Alternativă și de Salvare a Moldovei.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243 alin. (1) lit. b) din
Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul depus de Partidul Politic Forța Alternativă și de Salvare
a Moldovei împotriva încheierii din 06 august 2025 a Curții de Apel Centru.
Decizie este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
11