Decizie nr. 48 din 14.05.2024

La originea cauzei se află sesizarea privind controlul constituționalității articolelor 40, 52, 70 alineatele (4) și (13), 73 alin. (7) și 102 alin. (9) din Codul electoral , depusă la Curtea Constituțională pe baza articolelor 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și 38 alin. (1) lit. g) din Codul jurisdicției constituționale de dnii Vasile Bolea și Grigore Novac, deputați în Parlament .

Prevederile relevante ale Codului electoral, adoptat prin Legea nr. 325 din 8 decembrie 2022, sunt următoarele: Articolul 40 Particularitățile constituirii și funcționării secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului și a birourilor electorale ale secțiilor de votare pentru localitățile din stânga Nistrului „(1) În cazul alegerilor parlamentare, prezidențiale și al referendumurilor republicane, Comisia Electorală Centrală, cu cel puțin 35 de zile înainte de data alegerilor, poate organiza pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului secții de votare cu sediul pe teritoriul Republicii Moldova aflat sub jurisdicția constituțională a autorităților administrației publice centrale. (2) La constituirea secțiilor prevăzute la alin. (1), Comisia Electorală Centrală va lua în considerare datele din Registrul de stat al alegătorilor raportate la dinamica participării alegătorilor în ultimele 3 scrutine și, complementar, informațiile sau propunerile entităților responsabile de realizarea politicii de reintegrare și securitate, care, la elaborarea propunerilor menționate, vor ține cont de organizarea administrativ-teritorială, de specificul căilor de acces și comunicare, de asigurarea accesului alegătorilor la procesul electoral și la organele electorale respective. (3) Organul electoral responsabil va constitui secții de votare distincte pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului, care aparțin circumscripției electorale respective constituite de Comisia Electorală Centrală în baza regulamentului aprobat. Aceste secții de votare se subordonează consiliului electoral constituit în conformitate cu prevederile art. 35. (4) La constituirea birourilor electorale ale secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului, prevederile art. 38 se aplică în mod corespunzător. Competența de a propune candidaturile membrilor în componența biroului electoral al secției de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului aparține organului administrației publice locale care gestionează unitatea administrativ-teritorială în care este amplasat sediul acestei secții. (5) Particularitățile organizării și funcționării birourilor electorale ale secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului se reglementează de Comisia Electorală Centrală.”. Articolul 52 Compensarea cheltuielilor aferente organizării și desfășurării alegerilor „(1) În cazul apariției circumstanțelor ce duc la încetarea mandatului de primar până la expirarea termenului de 12 luni de la data adoptării hotărârii de validare a mandatului, concurentul electoral care a desemnat candidatul ales în funcția de primar compensează cheltuielile suportate din bugetul de stat legate de organizarea și desfășurarea alegerilor. […]”. Articolul 70 Agitația electorală „(1) Cetățenii Republicii Moldova, partidele politice, blocurile electorale, candidații și persoanele de încredere ale candidaților au dreptul de a supune discuțiilor libere și sub toate aspectele programele electorale ale concurenților electorali, calitățile politice, profesionale și personale ale candidaților, precum și de a face agitație electorală în cadrul adunărilor, mitingurilor, întâlnirilor cu alegătorii, prin intermediul mass-mediei, prin expunerea de afișe electorale sau prin intermediul altor forme de comunicare. (2) Exercițiul acestui drept poate fi supus unor formalități, condiții, restricții sau sancțiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare într-o societate democratică, pentru securitatea națională, integritatea teritorială sau siguranța publică, apărarea ordinii și prevenirea infracțiunilor, ocrotirea sănătății sau protecția moralei, protecția reputației, apărarea drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informații confidențiale sau pentru a garanta autoritatea și imparțialitatea puterii judecătorești. (3) Indiferent de tipul scrutinului, campania electorală începe la data înregistrării concurentului electoral, dar nu mai devreme de 30 de zile înainte de ziua votării, și se încheie la data anulării înregistrării concurentului electoral sau în ziua de vineri înainte de ziua votării. În cazul alegerilor prezidențiale și al celor locale, candidații care au trecut în al doilea tur de scrutin pot desfășura campanie electorală după stabilirea datei celui de-al doilea tur de scrutin prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale, dar nu mai târziu de 10 zile înainte de ziua alegerilor. (4) În programele electorale, în materialele de agitație electorală, în acțiunile de agitație electorală și în publicitatea electorală care vizează, într-un fel sau altul, grupurile de inițiativă, concurenții electorali și participanții la referendum nu pot fi utilizate imagini ce reprezintă culte religioase sau părți componente ale acestora, persoane oficiale străine, instituții de stat sau autorități publice de peste hotare, organizații internaționale, precum și atributele partidelor politice declarate neconstituționale. Se interzic combinarea de culori și/sau sunete care evocă simboluri ale altui stat, utilizarea materialelor în care apar personalități istorice de peste hotare, simbolistica unor state străine sau organizații internaționale sau imaginea unor persoane oficiale străine, dacă acestea duc la contestarea și defăimarea statului și a poporului, îndemnul la război de agresiune, la ură națională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violență publică, precum și alte manifestări ce atentează la regimul constituțional. Prin derogare, prevederile respective nu se aplică în cazurile ce vizează angajamentele asumate de Republica Moldova în baza acordurilor internaționale încheiate cu Uniunea Europeană. […] (13) În campania electorală, competitorilor electorali li se interzic organizarea de concerte, concursuri, alte evenimente sau demonstrații cu implicarea interpreților, a personalului de creație și/sau artistic atât din țară, cât și de peste hotare, afișarea în timpul desfășurării acestora de slogane sau alte mesaje și/sau distribuirea de materiale ce conțin simbolistica competitorului electoral sau alte elemente de identificare a acestuia, precum și participarea la astfel de evenimente în scop de promovare politică. […]”. Articolul 73 Modelul și textul buletinelor de vot „[…] (7) Buletinele de vot se întocmesc în limba română. Pentru a facilita participarea la scrutin a minorităților etnice, buletinele de vot se întocmesc și într-o altă limbă, la solicitarea organelor electorale din circumscripția respectivă. […]”. Articolul 102 Răspunderea juridică „[…] (9) Comisia Electorală Centrală poate solicita Agenției Servicii Publice radierea din oficiu a partidelor politice în condițiile Legii nr. 294/2007 privind partidele politice.” ÎN DREPT A. Argumentele autorilor sesizării

Autorii sesizării susțin că articolul 40 din Codul electoral îi acordă Comisiei Electorale Centrale puterea discreționară de a organiza sau de a nu organiza secții de vot pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului pe teritoriul Republicii Moldova aflat sub jurisdicția constituțională a autorităților administrației publice centrale. Acest fapt ar contraveni articolului 38 din Constituție, care garantează dreptul la vot.

Aceștia mai contestă articolul 52. Potrivit alin. (1) al articolului 52, în cazul apariției circumstanțelor care conduc la încetarea mandatului de primar până la expirarea termenului de 12 luni de la data adoptării hotărârii de validare a mandatului, concurentul electoral care a desemnat candidatul ales în funcția de primar compensează cheltuielile suportate din bugetul de stat legate de organizarea și desfășurarea alegerilor. Autorii sesizării susțin că articolul în discuție instituie un filtru pecuniar, pentru că, de vreme ce candidatul conștientizează că nu va putea restitui sumele, el renunță la dreptul de a candida din motive financiare.

Autorii sesizării sugerează că articolul 70 alin. (4) din Codul electoral reduce la minim sensul competiției electorale, pentru că în programele electorale, în materialele de agitație electorală, în acțiunile de agitație electorală și în publicitatea electorală care vizează, într-un fel sau altul, grupurile de inițiativă, concurenții electorali și participanții la referendum nu pot utiliza imagini ce reprezintă culte religioase sau părți componente ale acestora, persoane oficiale străine, instituții de stat sau autorități publice de peste hotare, organizații internaționale. De asemenea, sunt interzise combinarea de culori și/sau sunete care evocă simboluri ale altui stat, utilizarea materialelor în care apar personalități istorice de peste hotare, simbolistica unor state străine sau organizații internaționale sau imaginea unor persoane oficiale străine, dacă acestea duc la contestarea și defăimarea statului și a poporului, îndemnul la război de agresiune, la ură națională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violență publică, precum și alte manifestări ce atentează la regimul constituțional. Prin derogare, prevederile în discuție nu se aplică în cazurile ce vizează angajamentele asumate de Republica Moldova în baza acordurilor internaționale încheiate cu Uniunea Europeană.

Autorii sesizării afirmă că articolul 70 alin. (13) din Cod reduce la minim sensul competiției electorale. Prin acest articol, competitorilor electorali le este interzisă, în campania electorală, organizarea de concerte, concursuri, alte evenimente sau demonstrații cu implicarea interpreților, a personalului de creație și/sau artistic atât din țară, cât și de peste hotare, afișarea în timpul desfășurării acestora de slogane sau alte mesaje și/sau distribuirea de materiale ce conțin simbolistica competitorului electoral sau alte elemente de identificare a acestuia, precum și participarea la astfel de evenimente în scop de promovare politică.

Autorii mai contestă articolul 73 alin. (7) din Cod, care prevede că buletinele de vot se întocmesc în limba română și că, pentru a facilita participarea la scrutin a minorităților etnice, buletinele de vot se întocmesc și într-o altă limbă, la solicitarea organelor electorale din circumscripția respectivă. Ei susțin că legislatorul prevede, de fapt, tipărirea buletinelor exclusiv în limba română, și că acest fapt ar conduce la încălcarea articolului 16 din Constituție.

În fine, autorii contestă articolul 102 alin. (9) din Cod, potrivit căruia Comisia Electorală Centrală poate solicita Agenției de Servicii Publice radierea din oficiu a partidelor politice în condițiile Legii privind partidele politice. Aceștia afirmă că, potrivit articolului 135 lit. h) din Constituție, doar Curtea Constituțională poate hotărî neconstituționalitatea unui partid.

În opinia autorilor sesizării, prevederile contestate contravin articolelor 16, 23, 32, 34, 38 și 41 din Constituție. B. Aprecierea Curții

Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul electoral, ține de competența Curții Constituționale.

Conform articolului 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituțională și articolului 38 alin. (1) lit. g) din Codul jurisdicției constituționale, deputații din Parlament au competența de a sesiza Curtea Constituțională.

Obiectul sesizării îl constituie prevederile articolelor 40, 52, 70 alineatele (4) și (13), 73 alin. (7) și 102 alin. (9) din Codul electoral. Aceste prevederi nu au constituit anterior obiect al controlului de constituționalitate.

Autorii sesizării susțin că prevederile contestate contravin articolelor 16 ( egalitatea în fața legii ), 23 ( calitatea legii ), 32 ( libertatea de exprimare ), 34 ( dreptul la informație ), 38 ( dreptul la vot ) și 41 ( libertatea partidelor și a altor organizații social-politice ) din Constituție.

Curtea va raporta fiecare normă contestată la dreptul fundamental pretins a fi încălcat, pentru a vedea dacă este parcursă etapa incidenței dreptului.

Referitor la articolul 40 alin. (1) din Codul electoral, Curtea observă că dreptul la vot al alegătorilor din stânga Nistrului pe teritoriul controlat de autoritățile din Republica Moldova nu este afectat în vreun fel, dată fiind posibilitatea lor efectivă de a se înscrie în listele electorale suplimentare ale biroului electoral al oricărei secții de votare de pe teritoriul controlat de autoritățile Republicii Moldova și de a vota la alegerile parlamentare, la alegerile prezidențiale și la referendumurile republicane. Articolul 78 alin. (3) lit. f) din Codul electoral elimină riscul oricărei pretinse atitudini discreționare a Comisiei Electorale Centrale la organizarea secțiilor de vot speciale pentru alegătorii din stânga Nistrului. Prin urmare, articolul 40 alin. (1) din Codul electoral nu afectează dreptul la vot, garantat de articolul 38 din Constituție.

Referitor la articolul 52 alin. (1) din Codul electoral, care stabilește regula compensării cheltuielilor în cazul încetării mandatului de primar până la expirarea termenului de 12 luni de la data adoptării hotărârii de validare a mandatului, Curtea reține că această regulă are și excepții. Potrivit alin. (2) din același articol, obligația compensării cheltuielilor nu se aplică în cazul cererilor de demisie motivate, care se bazează pe contraindicațiile medicale, pe stabilirea gradului de dizabilitate sau pe alte circumstanțe care nu depind de voința candidatului ales în funcția de primar. De asemenea, Curtea observă că obligația compensării cheltuielilor pentru organizarea și desfășurarea alegerilor suportate din bugetul de stat nu se aplică candidatului ales în funcția de primar, ci concurentului electoral care l-a desemnat (articolul 52 alin. (1) din Cod). Candidatul ales în funcția de primar, dacă demisionează nemotivat, are obligația de a compensa doar cheltuielile aferente organizării și desfășurării alegerilor (articolul 52 alin. (4) din Cod). Curtea mai constată că legislatorul a limitat domeniul de aplicare al acestei măsuri, stabilind că obligația compensării cheltuielilor se aplică doar în cazul în care mandatul de primar încetează până la expirarea termenului de 12 luni de la data validării mandatului. Curtea are în vedere și faptul că înregistrarea candidatului la alegeri reprezintă o chestiune asumată și că pentru organizarea alegerilor autoritățile alocă mijloace financiare semnificative. Din acest motiv, Curtea consideră că soluția legislatorului de a descuraja primarii să demisioneze în primul an de mandat, fără vreun motiv justificat, nu face incident dreptul acestora de a candida la alegeri, garantat de articolul 38 din Constituție.

Referitor la articolele 70 alineatele (4) și (13) din Codul electoral, Curtea constată că autorii sesizării nu au argumentat în ce măsură normele contestate afectează normele constituționale invocate. Aceștia s-au rezumat la o simplă afirmație că normele contestate reduc la minim sensul competiției electorale. Curtea reiterează că această afirmație generală nu poate fi considerată o critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea fondului sesizării formulate de o asemenea manieră, Curtea Constituțională s-ar substitui autorilor ei în invocarea argumentelor de neconstituționalitate, fapt care ar echivala cu un control din oficiu (a se vedea DCC nr. 88 din 5 iulie 2022, §§ 17-20). Așadar, Curtea reține că acest capăt al sesizării este inadmisibil.

Referitor la articolul 73 alin. (7) din Codul electoral, care prevede că buletinele de vot se întocmesc în limba română, Curtea observă că teza a doua din același articol prevede că pentru a facilita participarea la scrutin a minorităților etnice, buletinele de vot se întocmesc și într-o altă limbă, la solicitarea organelor electorale din circumscripția respectivă.

Deși din această prevedere nu rezultă imposibilitatea absolută a întocmirii buletinelor de vot în limba minorităților etnice, Curtea subliniază că articolul 41 din Constituție nu garantează dreptul de a utiliza o anumită limbă în comunicarea cu autoritățile publice în scopuri electorale (a se vedea, mutatis mutandis , concluziile Comisiei Europene privind aplicabilitatea articolului 10 din Convenție în asemenea situații din Fryske Nasjonale Partij și alții v. Olanda, (dec.) din 12 decembrie 1985, și Association „Andecha Astur” v. Spania , (dec.) din 7 iulie 1997. Curtea Europeană a reafirmat în Birk-Levy v. France (dec.), 21 septembrie 2010, că alegerea unei limbi de lucru a unui Parlament reprezintă o chestiune care se situează în afara câmpului de aplicare al articolului 10 din Convenție.

În cazul Șükran Aydın și alții v. Turcia , 22 ianuarie 2013, § 52, Curtea Europeană a făcut deosebirea între cazurile utilizării unei limbi neoficiale în contextul comunicărilor cu autoritățile publice sau în fața instituțiilor oficiale și cazurile care vizează restricțiile de ordin lingvistic impuse persoanelor în relațiile lor cu alte persoane private, în contextul întrunirilor publice din timpul campaniilor electorale. În această privință, Curtea Europeană a subliniat aplicabilitatea articolului 10 din Convenție doar în cea de-a doua categorie de cazuri.

Aceste considerente trebuie citite împreună cu considerentele Curții din Hotărârea nr. 4 din 21 ianuarie 2021, § 50, potrivit cărora fiecare cetățean care locuiește pe teritoriul țării și tinde să se integreze în societate, să participe eficient la procesele democratice ale statului și să beneficieze de oportunitățile pe care le acordă statul Republica Moldova are nevoie de cunoașterea limbii de stat . Regula întocmirii buletinelor de vot în limba română urmărește acest deziderat, fără a exclude posibilitatea întocmirii buletinelor de vot într-o altă limbă. Astfel, Curtea constată că articolul 73 alin. (7) din Codul electoral nu afectează, în vreun fel, valorile protejate de articolele 13 sau 41 din Constituție. Din acest motiv, nu este aplicabil nici articolul 16 din Constituție, a cărui incidență depinde de incidența altui drept fundamental.

Referitor la articolul 102 alin. (9) din Codul electoral, Curtea observă că această normă prevede competența Comisiei Electorale Centrale de a solicita Agenției Servicii Publice radierea din oficiu a partidelor politice în condițiile Legii privind partidele politice. Curtea constată că această prevedere legală este o normă de trimitere și nu se poate susține că încalcă, per se , Constituția, decât dacă se demonstrează că norma la care trimite este neconstituțională. Autorii sesizării nu au demonstrat că norma la care trimite articolul 102 alin. (9) din Codul electoral este neconstituțională. Pentru că Curtea nu poate formula argumente în locul autorilor, va respinge acest capăt al sesizării ca inadmisibil.

Prin urmare, pe baza celor menționate supra , Curtea constată că sesizarea nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond. Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin. (1) lit. a), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională DECIDE : 1. Se declară inadmisibilă sesizarea cu privire la controlul constituționalității articolelor 40, 52, 70 alineatele (4) și (13), 73 alin. (7) și 102 alin. (9) din Codul electoral , depusă de dnii Vasile Bolea și Grigore Novac, deputați în Parlament. 2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova . Președinte Domnica MANOLE Chișinău, 14 mai 2024 DCC nr. 48 Dosarul nr. 22a/2023