ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Constituțională

Sursă originală

CCRM 09.11.2010

Hotărâre nr. 25 din 09.11.2010

HOTĂRÂRE

09.11.2010

Pe scurt

Instanță: Curtea Constituțională
Tip: hotariri

RĂSFOIEȘTE: Curtea Constituțională · 2010
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

Hotărâre nr. 25 din 09.11.2010 (Curtea Constituțională, 2010)

H O T Ă R Î R E

privind controlul constituționalității art.13 alin.(3) lit.a)

din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997

În numele Republicii Moldova,

Curtea Constituțională în componența:

Valeria ȘTERBEȚ - președinte, judecător-raportor

Victor PUȘCAȘ - judecător

Petru RAILEAN - judecător

Elena SAFALERU - judecător

cu participarea grefierului Dina Musteața, reprezentanților permanenți la Curtea Constituțională, al Parlamentului, Ion Creangă, al Guvernului, Oleg Efrim, călăuzindu-se de prevederile art.135 alin.(1) lit.a) din Constituție, art.4 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, art.4 alin.(1) lit.a) și art.16 alin.(1) din Codul jurisdicției constituționale, a examinat în ședință plenară deschisă dosarul pentru controlul constituționalității art.13 alin.(3) lit.a) din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997, cu modificările ulterioare.

Drept temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea Guvernului, depusă la 29 octombrie 2010, în conformitate cu prevederile art. 24 și art.25 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, art.38 și art.39 din Codul jurisdicției constituționale.

Prin decizia Curții Constituționale din 2 noiembrie 2010 sesizarea a fost acceptată spre examinare în fond și înscrisă în ordinea de zi pentru data de 9 noiembrie 2010.

În procesul examinării preliminare a sesizării Curtea Constituțională a solicitat puncte de vedere Parlamentului, Președintelui Republicii Moldova, Comisiei Electorale Centrale.

Examinînd materialele dosarului, audiind informația prezentată de judecătorul-raportor și explicațiile participanților la proces,

Curtea Constituțională

constatat:

Articolul 13 alin.(3) lit.a) din Codul electoral nr.1381-XIII din 21 noiembrie 1997, cu modificările ulterioare, din care se contestă sintagmele

viceprim-miniștrii, miniștrii"

și

"membrii din oficiu ai Guvernului",

stipulează următoarele: „Cetățenii Republicii Moldova care, în virtutea funcției pe care o dețin, nu au dreptul să fie membri ai partidelor sau ai altor organizații social-politice, precum și persoanele cu înaltă funcție de răspundere al căror mod de numire sau de alegere este reglementat de Constituția Republicii Moldova și/sau de legile organice, din momentul înregistrării lor în calitate de concurenți electorali, își suspendă activitatea în funcția pe care o dețin. Persoanele care cad sub incidența acestor prevederi sînt:

a. viceprim-miniștrii, miniștrii și viceminiștrii, membrii din oficiu ai Guvernului".

Autorul sesizării consideră că sintagmele „viceprim-miniștrii, miniștrii" și „membrii din oficiu ai Guvernului" cuprinse la lit.a) contravin prevederilor art.38 din Constituție și aduc atingere prevederilor art.96, art.102 și art.103 din Constituție.

În sesizare se subliniază că membrii Guvernului sînt în drept să candideze pentru autoritatea reprezentativă supremă a statului, legea neconținînd interdicții în acest sens. Deși este îndreptată spre a asigura condiții egale pentru toți concurenții electorali, norma legală, prin care membrii Guvernului sînt obligați să-și suspende activitatea în funcția deținută, limitează capacitatea Guvernului de a-și exercita deplin mandatul, ceea ce este o restrîngere disproporționată a principiului constituțional al continuității puterii.

Raportînd articolul 13 alin.(3) lit.a) din Codul electoral la normele constituționale și legale, Curtea reține următoarele.

Art.96 alin.(1) din Constituție statuează că Guvernul asigură realizarea politicii interne și externe a statului și exercită conducerea generală a administrației publice.

Potrivit dispozițiilor constituționale ale art.98 alin.(5) și art.103, Guvernul își exercită atribuțiile din ziua depunerii jurămîntului de către membrii lui în fața Președintelui Republicii Moldova și pînă la data validării alegerilor pentru un nou Parlament.

Stabilind alegerile libere ca mijloc de exprimare supremă a voinței poporului, Constituția, în art.38, garantează dreptul cetățenilor Republicii Moldova de a alege și de a fi aleși.

Astfel, conform art.38 alin.(3) din Constituție, dreptul de a fi aleși le este garantat cetățenilor Republicii Moldova cu drept de vot,

în condițiile legii.

Curtea menționează că prevederea legală supusă controlului constituționalității vizează dreptul unor persoane care dețin funcții de demnitate publică de a fi aleși. O condiție legală pentru persoanele ce pretind la o funcție publică eligibilă, care, în virtutea postului ocupat, nu au dreptul să fie membri ai partidelor sau ai altor organizații social-politice, și cele care exercită o înaltă funcție de răspundere, fiind numite sau alese în conformitate cu normele Constituției Republicii Moldova și/sau legilor organice, este suspendarea activității în funcția exercitată din momentul înregistrării lor în calitate de concurenți electorali. Sub incidența acestei prevederi cad membrii Guvernului:

viceprim-miniștrii, miniștrii și membrii din oficiu ai Guvernului

Curtea menționează că restrîngerea exercițiului unor drepturi sau libertăți poate avea loc în condițiile stipulate de art.54 alin.(2) din Constituție, potrivit cărora restrîngerea trebuie să fie prevăzută de lege, să corespundă normelor unanim recunoscute ale dreptului internațional, să constituie o măsură necesară într-o societate democratică, să fie proporțională scopului urmărit.

Potrivit art.54 alin.(3) din Constituție, drepturile proclamate în art.20-24 din Constituție nu pot fi restrînse.

Curtea reține că dreptul de a fi ales și dreptul de a accede la o funcție publică nu sînt drepturi absolute, nu cad sub incidența art.54 alin.(3) din Constituție, prin urmare, pot fi restrînse.

Dispozițiile art.38 alin.(3) din Constituție, care garantează dreptul cetățenilor Republicii Moldova de a fi aleși, presupun reglementarea prin lege a modului de realizare a acestui drept, implicit, instituirea unor restrîngeri.

Curtea constată că prevederea contestată a Codului electoral corespunde cerințelor impuse de art.54 din Constituție, principiilor și normelor unanim recunoscute ale dreptului internațional privind limitele ingerinței, în special cu:

- articolul 25 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, prevederile căruia admit aplicarea justificată a unor restrîngeri în materie de drepturi electorale;

- articolul 3 din Primul Protocol adițional la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care garantează fiecărei persoane cele două drepturi subiective: dreptul de vot și dreptul de a candida la alegerea corpului legislativ;

- articolul 15 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care nu include dreptul la alegeri libere, reglementat de articolul 3 din Primul Protocol adițional la Convenție, în categoria drepturilor ce nu cunosc derogări, în situații speciale.

Scopul normelor respective este ca Înaltele Părți Contractante să adopte măsuri pozitive pentru organizarea unor alegeri democratice.

Așadar, statele părți sînt în drept să impună anumite condiții pentru titularii funcțiilor publice în îndeplinirea aspirației lor de a fi aleși într-un organ reprezentativ.

Curtea reiterează că acest punct de vedere își găsește confirmare în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materie de drepturi electorale. În cauza Mathieu-Mohin și Clerfayt contra Belgiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că, deși art.3 din Primul Protocol la Convenție garantează fiecărei persoane dreptul de vot și dreptul de a candida la alegerea corpului legislativ, aceste drepturi nu sînt absolute, nu sînt expres prevăzute în textul articolului 3, nu sînt definite de acesta, lăsînd "loc unor limitări implicite", statuînd că "în ordinea lor juridică internă statele contractante pot supune exercițiul dreptului de vot și pe cel al dreptului de eligibilitate unor condiții, cărora, în principiu, dispozițiile art.3 nu le sînt potrivnice". Aceste condiții să nu fie de natură a aduce atingere însăși substanței acestor drepturi, privîndu-le astfel de eficacitatea lor, să urmărească un scop legitim și mijloacele folosite pentru realizarea lor să nu fie disproporționate, în special asemenea condiții și restricții nu trebuie, practic, să anihileze libera exprimare a opiniei poporului în alegerea corpului legislativ.

Conform art.54 alin.(4) din Constituție, restrîngerea trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o și nu poate atinge existența dreptului sau a libertății.

În aspect comparat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a observat multitudinea de situații prevăzute în constituțiile și legislațiile electorale ale statelor membre ale Consiliului Europei, care variază în funcție de factorii istorici și politici proprii fiecărui stat și demonstrează diversitatea soluțiilor posibile în această materie.

Potrivit Codului bunelor practici în materie electorală, adoptat de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept la cea de-a 52-a sesiune plenară din 18-19 octombrie 2002, egalitatea șanselor trebuie garantată tuturor partidelor și candidaților și trebuie să stimuleze Statul să adopte o atitudine imparțiala față de ei și să aplice aceeași legislație în mod echitabil tuturor.

Curtea Constituțională menționează că scopul urmărit de legiuitor prin norma privind suspendarea din funcție pe durata campaniei electorale a membrilor Guvernului incluși în listele de candidați îl constituie asigurarea egalității șanselor tuturor concurenților electorali în realizarea dreptului de a accede în Parlament.

Anterior problema în cauză a făcut obiectul dezbaterilor judecătorilor constituționali. Astfel, prin Hotărîrea nr.15 din 27.05.1998 "Cu privire la controlul constituționalității unor prevederi din Codul electoral și a Hotărîrii Parlamentului nr.1508-XIII din 18 februarie 1998", Curtea Constituțională a apreciat „că restricția prevăzută de art. 13 alin.(3) din Codul electoral pentru candidații care se află în stare de incompatibilitate cu funcția la care candidează este conformă prevederilor art. 16 alin.(2), art. 39 alin.(3) și art. 54 din Constituție, întrucît ar fi contrar moralei publice, în general, și deontologiei electorale, în special, ca o anumită categorie de persoane, în virtutea funcțiilor pe care le dețin, să poată influența opțiunea electoratului. În aceste condiții, șansele egale ale candidaților pentru alegerile de deputați ar fi serios compromise. Mai mult ca atît, unele funcții, pentru care se instituie această restricție, presupun încadrarea directă a celor care le dețin în procesul organizării și desfășurării alegerilor, cum ar fi, spre exemplu, cele de ministru, șef al administrației publice locale etc.".

De remarcat că prevederile art.13 alin.(3) din Codul electoral au fost modificate de mai multe ori. În redacția inițială ele nu concretizau categoriile de persoane oficiale, care din momentul înregistrării lor în calitate de concurenți electorali urmau să-și suspende activitatea în funcția deținută. Prevederile în vigoare au eliminat această lacună, indicînd funcțiile susceptibile condiționării privind candidarea. După cum a menționat

Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept în Opinia nr.484/2008, adoptată în cadrul celei de-a 76-a sesiuni plenare din 17-18 octombrie 2008,

„această specificare este binevenită..., deoarece prevederea era prea generală anterior".

Avînd în vedere semnificația majoră a alegerilor în viața statului, legiuitorul are obligația de a crea condiții adecvate pentru realizarea voinței suverane a poporului pe calea exercitării drepturilor electorale de către cetățeni și, respectiv, a formării unor organe autonome și independente ale puterii publice, menite să transpună în viață interesele poporului și să garanteze drepturile și libertățile omului și cetățeanului Republicii Moldova.

Astfel, legiuitorul a fost în drept să stipuleze pentru

viceprim-miniștrii, miniștrii și membrii din oficiu ai Guvernului

obligativitatea suspendării activității în funcția deținută din momentul înregistrării lor în calitate de concurenți electorali.

Curtea consideră că restrîngerea este proporțională scopului urmărit, deoarece nu aduce atingere substanței drepturilor electorale, în speță dreptului de a candida pentru alegeri și de a fi ales, nu anihilează libera exprimare a voinței poporului în alegerea corpului legislativ, nu privează de substanță nici dreptul de acces la o funcție publică, ci doar condiționează exercițiul dreptului de a candida la funcția de deputat în Parlament. Prevederea art.13 alin.(3) lit.a) din Codul electoral permite cetățenilor Republicii Moldova care ocupă funcțiile respective să-și conformeze conduita socială, astfel încît să nu le fie limitate drepturile.

Curtea nu poate reține argumentul autorului sesizării că prevederea contestată este neconstituțională prin raportare la art.103 din Legea Supremă.

Prevederea cuprinsă în art.13 alin.(3) lit.a) din Codul electoral se aplică pentru perioada campaniei electorale. Persoanele specificate în această prevedere, inclusiv membrii de Guvern, sînt în drept să aleagă între funcția deținută și funcția pretinsă.

În baza enunțurilor expuse Curtea Constituțională conchide că restricția instituită prin art.13 alin.(3) lit.a) din Codul electoral pentru

viceprim-miniștrii, miniștrii și membrii din oficiu ai Guvernului,

înregistrați în calitate de concurenți electorali, este conformă prevederilor art.54 alin.(2) și art.38 din Constituție și nu aduce atingere prevederilor art.96, art.102 și art.103 din Constituție.

Pentru motivele arătate, conducîndu-se după prevederile art.140 din Constituție, art.26 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, art.6, art.61, art.62 și art.68 din Codul jurisdicției constituționale,

Curtea Constituțională