3ra-737/25 — anularea actului administrativ

La data de 7 octombrie 2025, Partidul Politic „Democrația Acasă”, reprezentat prin avocatul Ion Cobîșenco a depus acțiune în contencios administrativ (contestație electorală) împotriva Comisiei Electorale Centrale, prin care a solicitat: - anularea pct. 10 din hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4148 din 5 octombrie 2025, prin care s-a aplicat sancțiunea sub formă de lipsire de alocații de la bugetul de stat pentru performanțele obținute la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, pentru o perioadă de 12 luni, începând cu luna noiembrie 2026, concurentului electoral, Partidul Politic „Democrația Acasă”, pentru nerespectarea art. 54 alin. (5) lit. b) și alin. (6) lit. d), art. 58 alin. (1) din Codul electoral nr. 325/2022, pct. 72 din Regulamentul privind finanțarea grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1185/2023, și pct. 35 din Regulamentul cu privire la statutul și activitatea reprezentanților concurenților electorali/participanților la referendum, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3636/2025, conform celor constatate în subpunctul 1.2 din partea motivată a prezentei hotărâri; - anularea pct. 16 din hotărârea Comisiei Electorale Centrate nr. 4148 din 5 octombrie 2025, prin care s-a respins ca neîntemeiată contestația nr. CEC-10AP/94 din 5 octombrie 2025 a președintelui Partidului Politic „Democrația Acasă”, domnul Vasile Costiuc. - anularea pct. 17 din hotărârea Comisiei Electorale Centrate nr. 4148 din 5 octombrie 2025, prin care s-a declarat inadmisibilă în parte și s-a respins ca neîntemeiată contestația nr. CEC-10AP/95 din 5 octombrie 2025 a președintelui Partidului Politic „Democrația Acasă”, domnul Vasile Costiuc. - anularea pct. 18 din hotărârea Comisiei Electorale Centrate nr. 4148 din 5 octombrie 2025, prin care s-a respins ca neîntemeiată contestația nr. CEC-10AP/96 din 5 octombrie 2025 a președintelui Partidului Politic „Democrația Acasă”, domnul Vasile Costiuc. - anularea pct. 19 din hotărârea Comisiei Electorale Centrate nr. 4148 din 5 octombrie 2025, prin care s-a respins ca neîntemeiată contestația nr. CEC-10AP/97 din 5 octombrie 2025 a președintelui Partidului Politic „Democrația Acasă”, domnul Vasile Costiuc. - încasarea cheltuielilor de judecată din contul Comisiei Electorale Centrale în folosul Partidului Politic „Democrația Acasă”.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4148 din 5 octombrie 2025 urmează a fi anulată în parte de către instanța de judecată, din motivele ce succed: Cu privire la pretinsa încălcare a art. 54 alin. (5) lit. b) și alin. (6) lit. d) din Codul electoral nr. 325/2022 de către Partidul Politic „Democrația Acasă”. 1

În pofida faptului că pârâta a invocat încălcarea art. 54 alin. (5) lit. b) din Codul electoral, în partea descriptivă a hotărârii contestate nu s-a făcut nici o referire la persoane fizice străine care ar fi finanțat ori susținut sub orice formă Partidul Politic „Democrația Acasă”.

Conform pct. 1.2 din hotărârea contestată, Comisia a reținut că, „prin hotărârile nr. 4135 din 1 octombrie 2025 și 4140 din 3 octombrie 2025, a analizat și s-a pronunțat cu privire la situațiile de desfășurare a campaniilor mediatice prin intermediul conturilor suspecte sau fictive, utilizare a serviciilor prestate cu titlu gratuit de către susținători, fără evaluarea financiară a activității acestora și fără a le include în rapoartele privind finanțarea campaniei electorale, cu implicarea unei persoane oficiale străine, indezirabile pe teritoriul Republicii Moldova, prin intermediul canalelor digitale opace, lipsite de identificare clară și responsabilitate financiară. În consecință, asupra acestor abateri similare, Comisia consideră justificat și proporțional să se limiteze la sancțiunile deja aplicate prin hotărârile numite, chiar dacă asemenea fapte și situații au avut loc și în ultima săptămână de raportare financiară, inclusiv în ziua alegerilor. (...) Având în vedere că raportul financiar nu conține informații despre cheltuielile de transport internațional și pentru activitatea a 91 de reprezentanti, Comisia a considerat judicios de a aplica o sancțiune concurentului electoral, Partidul Politic „Democrația Acasă”, pentru nerespectarea art. 58 alin. (1) din Codul electoral, pct. 72 din Regulament și pct. 35 din Regulamentul cu privire la statutul și activitatea reprezentanților concurenților electorali/participanților la referendum, aprobat prin hotărârea Comisiei nr. 3636/2025. Prin urmare, în vederea atingerii scopului legitim de a fi respectate prevederile legale, luând în considerare caracterul grav al încălcării și comportamentul continuu neglijent față de condițiile de finanțare reglementate de cod, Comisia consideră rezonabil de a- i aplica concurentului electoral, Partidul Politic „Democrația Acasă”, sancțiunea sub formă de lipsire de alocații de la bugetul de stat pentru performanțele obținute la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, pentru o perioadă de 12 luni, începând cu luna noiembrie 2026, pentru nerespectarea art. 54 alin. (5) lit. b) și alin. 6) lit. d) din Codul electoral”.

Referitor la neraportarea cheltuielilor de transport internațional, în cadrul ședinței Comisiei Electorale Centrale din 5 octombrie 2025, în momentul prezentării raportului hotărârii nr. 4148, CEC a reținut repetat circumstanțele relatate de Nicolai Sprinceană din hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4140 din 3 octombrie 2025 ca fiind o încălcare a legii electorale referitoare la nedeclararea cheltuielilor de transport internațional, însă la propunerea lui Vasile Costiuc, Comisia a decis să excludă aceste mențiuni (min. 55:00 – 58:20), respectiv nu a mai calificat această faptă ca fiind o încălcare a legii.

Reclamantul invocă modul subiectiv de calificare și sancționare a unei fapte identice de către pârâtă în diferite moduri. În ciuda circumstanțelor enunțate, din partea descriptivă nu a fost exclusă această pretinsă încălcare.

În contextul aplicării art. 54 alin. (6) lit. d) din Codul electoral, în partea folosirii de fonduri financiare și materiale nedeclarate, partea reclamantă susține că pârâta a tras concluzii greșite. 2

Astfel, Comisia a reținut că în Registrul privind persoanele care desfășoară activitatea de voluntariat, la raportul final, nu sunt înscrise date cu privire la reprezentanții acestuia în organele electorale, deși Comisia a confirmat un reprezentant, iar consiliile electorale au confirmat 90 de reprezentanți, după cum urmează: 1 de CECER Căușeni nr. 10; 4 de CECER Cimișlia nr. 11; 2 de CECER Fălești nr. 17; 78 de CECE Străinătate nr. 38; 4 de CECER Șoldănești nr. 31; 1 de CECER Ștefan Vodă nr. 32 și 1 de CECER Edineț nr. 16.

Partidul Politic „Democrația Acasă” susține că ulterior a corectat raportul financiar în această parte și a indicat corespunzător toți voluntarii care au avut calitatea de reprezentanți.

La fel, a fost evaluată și activitatea lor. În aceste circumstanțe, consideră neîntemeiată aplicarea sancțiunii administrative în privința reclamantului. Cu privire la individualizarea sancțiunii și încălcarea principiului egalității.

Reclamantul a arătat că, potrivit pct. 1.2 din hotărârea contestată, Comisia Electorală Centrală a reținut că, în scopul asigurării respectării prevederilor legale și având în vedere gravitatea încălcării, precum și comportamentul continuu neglijent al concurentului electoral față de condițiile de finanțare stabilite de Codul electoral, a fost considerată justificată aplicarea sancțiunii de lipsire a Partidului Politic „Democrația Acasă” de alocațiile de la bugetul de stat pentru performanțele obținute la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, pe o perioadă de 12 luni, începând cu luna noiembrie 2026, pentru încălcarea dispozițiilor art. 54 alin. (5) lit. b) și alin. (6) lit. d) din Codul electoral.

De asemenea, reclamantul a invocat că, în cadrul ședinței din 5 octombrie 2025, Comisia Electorală Centrală a constatat existența unor nereguli similare și în privința altor formațiuni politice, referitor la omisiunea de a reflecta în raportul financiar activitatea de voluntariat a reprezentanților acestora.

În continuare, s-a menționat că, pentru nerespectarea art. 58 alin. (1) din Codul electoral, a pct. 72 din Regulamentul privind finanțarea grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1185/2023, precum și a pct. 35 din Regulamentul cu privire la statutul și activitatea reprezentanților concurenților electorali/participanților la referendum, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 3636/2025, partidele politice „Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa”, „Partidul Social Democrat European”, „Partidul Național Moldovenesc”, blocul electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei”, „Liga Orașelor și Comunelor” și „Partidul Liberal” au fost sancționate doar cu avertisment. Totodată, pentru aceeași încălcare, sancțiunea de avertisment a fost aplicată și candidatului independent Andrei Năstase, precum și Blocului Electoral „Alternativa”.

Reclamantul a arătat că doar Partidului Politic „Democrația Acasă” i-a fost aplicată sancțiunea constând în lipsirea de alocații de la bugetul de stat pentru performanțele obținute la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, pentru o perioadă de 12 luni, începând cu luna noiembrie 2026.

În opinia reclamantului, Comisia Electorală Centrală a aplicat în mod subiectiv sancțiunea prevăzută de art. 102 alin. (2) lit. c¹) din Codul electoral — lipsirea de alocații de la bugetul de stat pentru performanțele obținute la scrutinul 3 în care concurentul este înregistrat — încălcând principiul egalității între concurenții electorali, întrucât pentru aceleași fapte alți concurenți au fost sancționați doar cu avertisment.

Partidul Politic „Democrația Acasă” a invocat că art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu conține o listă exhaustivă a „scopurilor legitime” care pot justifica restrângerea exercitării drepturilor garantate, iar statele contractante pot invoca un scop care nu este expres menționat, cu condiția ca acesta să fie compatibil cu principiul preeminenței dreptului și cu obiectivele generale ale Convenției.

Reclamantul a făcut trimitere la cauza Partidul Politic „Patria” și alții c. Republicii Moldova (cererea nr. 5113/15 și altele 14), în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că ingerința în drepturile electorale ale reclamanților a fost contrară standardelor art. 3 din Protocolul nr. 1, întrucât excluderea partidului reclamant de la alegeri nu s-a bazat pe dovezi suficiente, iar autoritățile naționale nu au oferit garanții adecvate împotriva arbitrariului, deciziile acestora nefiind motivate corespunzător.

În concluzie, Partidul Politic „Democrația Acasă” susține că procedura administrativă în prezenta cauză a fost afectată de încălcări grave ale drepturilor concurentului electoral, Comisia Electorală Centrală neprezentând probe suficiente și relevante și neasigurând garanții efective împotriva arbitrariului. Cu privire la examinarea contestațiilor nr.CEC-10AP/94, nr.CEC-10AP/95, nr.CEC-10AP/96 și nr.CEC-10AP/97 din 5 octombrie 2025 înaintate de Partidul Politic „Democrația Acasă” a) Aspecte procedurale încălcate la examinarea tuturor contestațiilor

Partea reclamantă a arătat că niciuna dintre acțiunile prevăzute la pct. 16 din Regulamentul privind procedura de examinare a contestațiilor în perioada electorală, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1128 din 18 iulie 2023 — cu excepția întocmirii dosarului administrativ — nu a fost efectuată de Comisia Electorală Centrală.

Totodată, Partidul Politic „Democrația Acasă” a susținut că, contrar prevederilor pct. 26 din același Regulament, Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4148 din 5 octombrie 2025 nu conține o motivare a soluțiilor adoptate, fiind încălcată obligația legală de motivare a actelor administrative.

În continuare, reclamantul a menționat că, potrivit conținutului hotărârii contestate, în partea dispozitivă (pct. 16–19), Comisia Electorală Centrală a decis următoarele:  se respinge ca neîntemeiată contestația nr. CEC-10AP/94 din 5 octombrie 2025 a președintelui Partidului Politic „Democrația Acasă”, domnul Vasile Costiuc.  se declară inadmisibilă în parte și se respinge ca neîntemeiată contestația nr. CEC- 10AP/95 din 5 octombrie 2025 a președintelui Partidului Politic „Democrația Acasă”, domnul Vasile Costiuc.  se respinge ca neîntemeiată contestația nr. CEC-10AP/96 din 5 octombrie 2025 a președintelui Partidului Politic „Democrația Acasă”, domnul Vasile Costiuc.  se respinge ca neîntemeiată contestația nr. CEC-10AP/97 din 5 octombrie 2025 a președintelui Partidului Politic „Democrația Acasă”, domnul Vasile Costiuc. 4

Partea reclamantă a subliniat că, deși contestațiile au fost respinse ca fiind neîntemeiate, contrar celor menționate în dispozitivul Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4148 din 5 octombrie 2025, președinta Comisiei, doamna Angelica Caraman, a comunicat ulterior, în contextul publicității electorale, că aceste contestații nu întrunesc condițiile de admisibilitate, fiind declarate tardive. Reclamantul a precizat că acest răspuns a fost transmis abia a doua zi după examinarea contestațiilor, respectiv la data de 6 octombrie 2025, ora 10:19.

Partidul Politic „Democrația Acasă” a mai arătat că nu i-au fost comunicate motivele concrete pentru care contestațiile nr. CEC-10AP/94, CEC-10AP/95, CEC-10AP/96 și CEC-10AP/97 din 5 octombrie 2025 au fost respinse, astfel încât nu este clar dacă acestea au fost considerate inadmisibile, tardive sau neîntemeiate, ceea ce denotă o lipsă de transparență și de motivare a actului administrativ contestat. Contestația nr. CEC-10AP/94

Reclamantul a arătat că concurentul electoral Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” a distribuit în mediul online materiale video și fotografii care nu conțin mențiunile obligatorii prevăzute la pct. 19 din Regulamentul privind modul de furnizare, distribuire și difuzare a publicității politice, electorale și a mesajelor de interes public, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1155/2023.

Prin comparație, partea reclamantă a susținut că, pentru aceleași fapte și în temeiul acelorași norme, Partidul Politic „Democrația Acasă” a fost sancționat administrativ. Astfel, potrivit pct. 80 din Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4140 din 3 octombrie 2025, Comisia a reținut că materialele video produse și distribuite atât de domnul Vasile Costiuc, cât și de Partidul Politic „Democrația Acasă”, inclusiv prin paginile satelit asociate pe platforma TikTok, nu conțineau mențiunile obligatorii prevăzute la pct. 19 din regulamentul sus-menționat, aprobat prin Hotărârea Comisiei nr. 1155/2023.

Partidul Politic „Democrația Acasă” a susținut că modul de examinare a contestațiilor de către Comisia Electorală Centrală a fost discriminatoriu, întrucât autoritatea nu a descris în hotărâre încălcările invocate de contestatar și nici nu s-a pronunțat asupra acestora.

Reclamantul a menționat că, în cuprinsul contestației, a fost invocată existența mai multor postări coordonate provenite de pe conturi neautentice, prin intermediul cărora alegătorii au fost îndemnați să susțină Partidul Politic „Acțiune și Solidaritate”.

Totodată, a fost semnalată o rețea coordonată de influenceri, printre care Alex Vicol, Arcadie Covaliov, Dutcovici Radu, Andonii Marin și alte persoane, care au difuzat în mediul online sute de materiale foto și video cu caracter electoral, promovând același concurent politic. Potrivit reclamantului, aceste persoane nu au fost declarate în calitate de voluntari, deși au suportat cheltuieli semnificative — de ordinul zecilor de mii de lei — pentru deplasări, editarea și distribuirea materialelor electorale. Din aceste circumstanțe, Partidul Politic „Democrația Acasă” a formulat o bănuială rezonabilă că respectivele persoane au fost remunerate de către Partidul Politic „Acțiune și Solidaritate”. 5

De asemenea, reclamantul a arătat că au fost identificate mai multe zeci de conturi false pe rețelele de socializare, care au acționat concertat și au transmis mesaje electorale de susținere a aceluiași concurent electoral, inclusiv în zilele de 27 și 28 septembrie 2025, ceea ce constituie o încălcare a normelor privind agitația electorală în ziua votării.

Având în vedere că, la adoptarea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4140 din 3 octombrie 2025, Comisia a solicitat opinia Serviciului de Informații și Securitate, partea reclamantă a invocat necesitatea aplicării principiului egalității de tratament între contestatari. În acest sens, prin contestația depusă, Partidul Politic „Democrația Acasă” a solicitat Comisiei Electorale Centrale să înainteze interpelări adresate Inspectoratului Național de Investigații și Serviciului de Informații și Securitate, în vederea:  verificării autenticității conturilor de Facebook indicate în contestație;  stabilirii numărului de comentarii și postări cu îndemnuri de susținere a Partidului Politic „Acțiune și Solidaritate”;  determinării dacă respectivele profiluri sunt coordonate prin intermediul boților;  precum și analizării utilizării mijloacelor bănești pentru promovarea acestor conturi și activități online.

Cu toate acestea, Comisia Electorală Centrală nu a examinat solicitarea formulată de reclamant și nu a dispus efectuarea vreunor verificări în sensul celor menționate, omițând astfel să asigure o investigare completă și imparțială a faptelor sesizate. Contestația nr. CEC-10AP/95

În prezenta contestație, Partidul Politic „Democrația Acasă” a indicat că redacția Deschide.MD a intrat în posesia unor înregistrări audio provenite din grupurile închise ale membrilor unei rețele, în care se relatează că, în cadrul unei ședințe recente, Ilan Șor ar fi transmis personal liderilor teritoriali indicația de a informa simpatizanții să voteze pentru Blocul Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei”, constituit din PSRM, PCRM și formațiunile afiliate.

Potrivit conținutului acestor înregistrări, „miza acestor alegeri pentru gruparea criminală Șor este să o învingă pe Maia Sandu și să declanșeze alegeri anticipate”. Aceeași concluzie reiese și dintr-o altă înregistrare obținută de Partidul Politic „Democrația Acasă”, în care un curator stabilește o directivă expresă: toți membrii și simpatizanții grupării Șor trebuie să voteze pentru Blocul „Patriotic”. În respectiva înregistrare, curatorul afirmă: „În continuare, cu privire la ziua de duminică, o mare rugăminte să vă activizați cu toată echipa — voluntari, simpatizanți și activiști de top. Trebuie să le spunem că, pentru a produce anumite schimbări în țară, un partid trebuie să acumuleze majoritatea. În prezent, în sondaje merge foarte bine Blocul ‘Patriotic’. De aceea, chiar dacă unii susțin partidul Victoriei sau alte formațiuni, trebuie să le explicăm că este important să voteze Blocul ‘Patriotic’, deoarece partidul Victoriei este tânăr și există riscul să fie exclus din alegeri.” 6

Reclamantul susține că aceste argumente și probe nu au fost examinate de către Comisia Electorală Centrală, iar materialele prezentate nu au fost cercetate sub aspect probator.

Totodată, Partidul Politic „Democrația Acasă” a menționat că reprezentanții Blocului „Patriotic” au elaborat și distribuit mai multe afișe electorale și spoturi publicitare care nu conțin mențiunile obligatorii prevăzute la pct. 19 din Regulamentul privind modul de furnizare, distribuire și difuzare a publicității politice, electorale și a mesajelor de interes public, aprobat prin Hotărârea Comisiei nr. 1155/2023. Nici aceste circumstanțe de fapt nu au fost analizate de către Comisie.

Având în vedere gravitatea încălcărilor invocate, Partidul Politic „Democrația Acasă” a solicitat autorității electorale să formuleze interpelări către Inspectoratul Național de Investigații și Serviciul de Informații și Securitate, în vederea verificării autenticității conturilor de Facebook care au promovat Blocul Electoral Patriotic al Socialiștilor, Inima și Viitorul Moldovei, a stabilirii numărului de comentarii conținând îndemnuri de susținere a acestui concurent electoral, a determinării dacă respectivele conturi sunt coordonate prin intermediul boților, precum și a altor aspecte relevante, inclusiv privind utilizarea mijloacelor bănești pentru promovarea acestor conturi. Cu toate acestea, cererea nu a fost examinată de autoritatea competentă. Contestația nr. CEC-10AP/96

În prezenta contestație, Partidul Politic „Democrația Acasă” a invocat faptul că, pe pagina de Facebook a Blocului Electoral „Alternativa”, au fost distribuite fotografii personalizate pentru fiecare candidat și plasate în spațiul online, fără ca cheltuielile aferente editării și realizării acestor materiale să fie declarate în modul prevăzut de lege.

Totodată, materialele video produse și distribuite de către candidați, susținători, blocul electoral propriu-zis, precum și prin intermediul paginilor satelit asociate, nu conțin mențiunile obligatorii prevăzute la pct. 19 din Regulamentul privind modul de furnizare, distribuire și difuzare a publicității politice, electorale și a mesajelor de interes public, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1155/2023.

Absența acestor mențiuni nu reprezintă o simplă nerespectare formală, ci generează un cadru de promovare netransparent, prin care sursa finanțării și persoana responsabilă pentru difuzarea materialelor nu pot fi identificate. În consecință, publicul și autoritățile competente sunt lipsite de posibilitatea de a evalua în mod corect cine a inițiat campania și în ce măsură aceasta a fost susținută financiar, aspect care afectează grav transparența și corectitudinea procesului electoral.

De asemenea, s-a menționat că, pe parcursul campaniei electorale, liderii blocului electoral au fost însoțiți de cameramani și fotografi profesioniști, iar cheltuielile aferente acestor servicii nu au fost declarate Comisiei Electorale Centrale.

Având în vedere campania electorală desfășurată de Blocul Electoral „Alternativa” în mediul online, Partidul Politic „Democrația Acasă” a semnalat 7 existența unui număr semnificativ de comentarii publicate în sprijinul blocului, provenite de pe profiluri neautentice. Potrivit reclamantului, menținerea și administrarea unor astfel de conturi implică utilizarea de resurse financiare, ceea ce indică o posibilă finanțare indirectă a activităților de promovare electorală.

Partea reclamantă subliniază gravitatea încălcărilor constatate și, în acest context, a solicitat autorității electorale să formuleze interpelări adresate Inspectoratului Național de Investigații și Serviciului de Informații și Securitate, în vederea verificării autenticității conturilor de Facebook care au susținut Blocul Electoral „Alternativa”, a stabilirii numărului de comentarii care conțin îndemnuri de susținere a acestuia, a determinării dacă respectivele conturi sunt coordonate prin intermediul boților, precum și a altor aspecte relevante, inclusiv privind utilizarea mijloacelor bănești pentru promovarea acestor conturi. Cu toate acestea, cererea formulată nu a fost examinată de către autoritatea competentă. Contestația nr. CEC-10AP/96

Pe pagina de Facebook a liderului Partidului „Nostru”, Renato Usatîi, au fost publicate mai multe fotografii și materiale video, pentru care cheltuielile de editare și producție nu au fost declarate în modul corespunzător la Comisia Electorală Centrală.

De asemenea, materialele video produse și distribuite de către candidați, susținători, partid, precum și prin intermediul paginilor satelit asociate, nu conțin mențiunile obligatorii prevăzute la pct. 19 din Regulamentul privind modul de furnizare, distribuire și difuzare a publicității politice, electorale și a mesajelor de interes public, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1155/2023.

Totodată, pe parcursul campaniei electorale, Partidul „Nostru” a beneficiat de activități de susținere desfășurate prin intermediul comentariilor publicate de pe profiluri neautentice, menite să creeze impresia unei susțineri masive din partea electoratului.

În contestație, s-a solicitat Comisiei Electorale Centrale să formuleze interpelări adresate Inspectoratului Național de Investigații și Serviciului de Informații și Securitate, în vederea stabilirii autenticității conturilor de Facebook care au promovat Partidul „Nostru”, a numărului de comentarii conținând îndemnuri de susținere a acestuia, a identificării eventualei coordonări a acestor conturi prin intermediul boților, precum și a altor aspecte relevante, inclusiv referitoare la utilizarea mijloacelor bănești pentru promovarea acestor conturi. Cu toate acestea, solicitarea respectivă nu a fost examinată de autoritatea electorală competentă.

La data de 8 octombrie 2025, avocata Doina Ioana Străisteanu, acționând în interesele Partidului Politic „Democrația Acasă”, a depus argumente suplimentare în susținerea acțiunii. Nereguli similare ale altor partide nesancționate de Comisia Electorală Centrală

Potrivit constatărilor oficiale, Comisia Electorală Centrală a recunoscut în mod expres că majoritatea concurenților electorali — respectiv toți cei 23 de participanți — au înregistrat discrepanțe între cheltuielile declarate pentru publicitatea online și datele reale furnizate de platformele digitale, în special Facebook și TikTok. În raportul său, Comisia a menționat că „figurile declarate 8 pentru publicitatea online deseori nu au coincis cu cele publicate de platformele digitale”, confirmând astfel caracterul generalizat al acestor nereguli.

Cu toate acestea, în pofida constatării unei situații similare pentru toți concurenții, doar Partidul Politic „Democrația Acasă” a fost sancționat prin aplicarea unui avertisment public. Celorlalte formațiuni politice li s-a solicitat doar completarea documentației justificative, prin prezentarea facturilor aferente reclamelor online.

În opinia Partidului Politic „Democrația Acasă”, o asemenea diferență de tratament, neînsoțită de o justificare obiectivă și rezonabilă, ridică suspiciuni serioase privind imparțialitatea Comisiei Electorale Centrale și respectarea principiului egalității între concurenții electorali. Pretins „bloc electoral camuflat”

Un alt aspect esențial care relevă lipsa de imparțialitate și de consecvență în acțiunile Comisiei Electorale Centrale îl constituie modul selectiv și arbitrar în care aceasta a aplicat conceptul de „bloc electoral camuflat”. În cazul Partidului Politic „Democrația Acasă”, Comisia a invocat existența unei presupuse colaborări nedeclarate cu Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), interpretând anumite acțiuni de campanie drept dovezi ale formării unui „bloc electoral informal”. Totuși, această noțiune nu este prevăzută expres de Codul electoral, iar în jurisprudența Comisiei Electorale Centrale nu există o definire unitară, o metodologie sau criterii obiective care să permită constatarea unei asemenea situații.

Partea reclamantă subliniază că utilizarea conceptului de „bloc electoral camuflat” în cazul Partidului Politic „Democrația Acasă” s-a bazat exclusiv pe interpretări subiective ale membrilor Comisiei, fără prezentarea unor probe directe care să ateste existența unei înțelegeri formale ori a unei acțiuni concertate cu Partidul AUR în scop electoral. În același timp, situații similare identificate la alte formațiuni politice nu au fost analizate în mod comparabil și nici nu au condus la aplicarea unor sancțiuni.

Un exemplu elocvent îl constituie Partidul Politic „Acțiune și Solidaritate” (PAS), care, în perioada preelectorală, a inclus pe lista sa electorală mai mulți foști membri ai Platformei Demnitate și Adevăr (Platforma DA), printre care Dinu Plîngău și Stela Macari, imediat după plecarea acestora din formațiunea de origine. Această practică a fost calificată de mai mulți observatori politici și actori publici — inclusiv de Arina Spătaru — drept o posibilă alianță ascunsă sau un „bloc electoral camuflat”, similar celui atribuit Partidului Politic „Democrația Acasă”.

Într-o adresare oficială către Comisia Electorală Centrală, Arina Spătaru a solicitat expres clarificarea publică a aplicabilității noțiunii de „bloc electoral camuflat” și în cazul colaborării dintre Partidul Politic „Acțiune și Solidaritate” și Platforma DA, invocând faptul că includerea imediată a liderilor Platformei DA pe lista electorală a PAS ar putea reprezenta o formă indirectă de colaborare electorală nedeclarată.

Partidul Politic „Democrația Acasă” susține că Comisia Electorală Centrală a adoptat o poziție diametral opusă față de cea avută în cazul său, respingând orice suspiciune privind existența unui „bloc electoral camuflat” între Partidul Politic 9 „Acțiune și Solidaritate” (PAS) și Platforma Demnitate și Adevăr (Platforma DA). Comisia a motivat această soluție prin lipsa „probelor pertinente” care să confirme o asemenea înțelegere.

Cu alte cuvinte, aceeași instituție care, în cazul reclamantului, a considerat suficiente simple deducții, percepții publice și aprecieri subiective pentru a formula o acuzație formală de colaborare electorală nedeclarată, a refuzat să aplice același standard de analiză în privința unui partid aflat la guvernare.

Partea reclamantă evidențiază că această atitudine selectivă este documentată și în rapoartele organizației Promo-Lex. Astfel, în Raportul nr. 4 „Misiunea de observare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 (perioada de observare 11–24 septembrie 2025)”, se descrie în detaliu o situație care indică favorizarea Partidului Politic „Acțiune și Solidaritate”.

Concret, la 11 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a înregistrat contestația nr. CEC-10Ap/29 depusă de Blocul Electoral „Patriotic”, prin care se semnala efectuarea agitației electorale nepermise de către reprezentantul Cancelariei de Stat în Comrat, Serghei Cernev. Comisia a examinat contestația în termen de două zile, însă, prin răspunsul nr. CEC-8/8908 din 13 septembrie 2025, aceasta a transmis materialele către Cancelaria de Stat pentru elucidarea circumstanțelor, fără a întreprinde nicio acțiune concretă și fără a se pronunța asupra fondului sesizării. Această conduită, potrivit reclamantului, reflectă o abordare diferențiată și lipsită de imparțialitate a Comisiei Electorale Centrale, care a tratat cazuri similare în mod vădit inegal, în funcție de statutul politic al concurentului electoral vizat.

La data de 11 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a înregistrat contestația depusă de Blocul Electoral „Alternativa” (răspuns nr. CEC-8/8908 din 13 septembrie 2025), prin care se invoca utilizarea ilicită a resurselor administrative și încălcarea regulilor privind distribuirea materialelor publicitare de agitație electorală de către Partidul Politic „Acțiune și Solidaritate” (PAS), concretizată prin distribuirea, la 9 septembrie 2025, a materialelor electorale în incinta Centrului de Excelență în Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”. Comisia Electorală Centrală a examinat contestația în termen de două zile și a expediat-o spre examinare Inspectoratului de Poliție Centru și Inspectoratului General al Poliției (contestația nr. CEC-10Ap/30 din 11 septembrie 2025, răspuns nr. CEC- 8/8915 din 13 septembrie 2025), pentru a fi analizată în limitele competenței stabilite de art. 481 alin. (7) și art. 50 din Codul contravențional. Art. 481 alin. (7) din Codul contravențional prevede răspunderea contravențională pentru utilizarea ilicită a resurselor administrative; Art. 50 din același Cod stabilește sancțiuni pentru încălcarea regulilor privind afișajul electoral.

Organizația Promo-LEX a constatat că, spre deosebire de practica anterioară a Comisiei Electorale Centrale în examinarea contestațiilor referitoare la utilizarea ilicită a resurselor administrative, în acest caz Comisia a făcut trimitere expresă la normele juridice aplicabile speței în demersul transmis către IGP și IP Centru. Această abordare, potrivit raportului Promo-LEX, ar trebui să faciliteze examinarea contestației de către agenții constatatori competenți. 10

Tot la data de 11 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a înregistrat o altă contestație a Blocului Electoral „Alternativa” (contestația nr. CEC-10Ap/31 din 11 septembrie 2025), prin care se invoca existența unui bloc electoral camuflat între Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și Platforma Demnitate și Adevăr (PDA). În susținerea acestei afirmații, autorul contestației a prezentat o înregistrare audio în care Dinu Plîngău ar fi discutat cu alte persoane despre posibile scenarii politice și o pretinsă coordonare sau asociere politică cu Partidul „Acțiune și Solidaritate”.

La data de 12 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a înregistrat contestația depusă de Partidul Național Moldovenesc (PNM) (contestația nr. CEC- 10Ap/34 din 12 septembrie 2025), care conținea circumstanțe de fapt și solicitări similare celor formulate anterior de Blocul Electoral „Alternativa”. Comisia a dispus conexarea contestațiilor, le-a examinat în termen de patru zile și, prin Hotărârea nr. 3988 din 15 septembrie 2025, le-a respins ca neîntemeiate, motivând că „afirmațiile generale privind presupuse legături între PAS și Platforma Demnitate și Adevăr nu sunt consolidate prin documente, acțiuni publice comune sau alte manifestări verificabile”.

Partea reclamantă reiterează, în baza Raportului nr. 1 al Misiunii de Observare Promo-LEX a alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 (pag. 14), că introducerea și aplicarea noțiunii de „bloc electoral camuflat” în practica electorală nu are fundament juridic cert, iar lipsa unei definiții legale și a unor criterii clare de constatare generează riscul unor interpretări arbitrare și aplicări neuniforme.

Tot la 12 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a înregistrat și contestația înaintată de Blocul Electoral „Alternativa” (contestația nr. CEC- 10Ap/32 din 12 septembrie 2025), prin care se sesizau fapte de încălcare, de către Partidul Politic „Acțiune și Solidaritate”, a regulilor privind difuzarea publicității electorale. În concret, se reclama plasarea materialelor publicitare pe gardul unei gospodării din mun. Chișinău, str. Meșterul Manole. Comisia Electorală Centrală a examinat contestația în termen de o zi și a expediat-o spre competență Inspectoratului General al Poliției, Inspectoratului de Poliție Ciocana și Preturii sectorului Ciocana, prin răspunsul nr. CEC-8/8914 din 13 septembrie 2025, pentru examinare conform dispozițiilor legale aplicabile.

La data de 12 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a înregistrat contestația depusă de Partidul Național Moldovenesc (PNM) (contestația nr. CEC- 10Ap/33 din 12 septembrie 2025), prin care se invoca utilizarea ilicită a resurselor administrative de către Partidul Politic „Acțiune și Solidaritate” (PAS). Potrivit contestatarului, încălcarea s-a manifestat prin faptul că prim-ministrul Dorin Recean a fost prezentat, în cadrul unei conferințe de presă, în calitate de șef al Guvernului de către candidatul la funcția de deputat Igor Grosu, deși evenimentul avea caracter electoral. De asemenea, s-a menționat că Dorin Recean a promovat mesaje electorale prin intermediul paginii sale oficiale de Facebook, în care acesta se prezintă drept prim-ministru și funcționar guvernamental, fapt ce ar constitui o formă de utilizare a resurselor administrative în scop electoral. 11

Comisia Electorală Centrală a examinat contestația în termen de o zi și a transmis-o Inspectoratului General al Poliției spre examinare conform competenței, prin răspunsul nr. CEC-8/8909 din 13 septembrie 2025. Spre deosebire de alte cazuri similare (precum speța nr. 2 din prezenta listă), Comisia a evitat să facă trimitere expresă la normele legale incidente faptei sesizate, limitându-se la menționarea competenței organelor de poliție, conform art. 400 și art. 481 alin. (7) din Codul contravențional.

Tot la 12 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a înregistrat o altă contestație, depusă de Blocul Electoral „Alternativa” (contestația nr. CEC-10Ap/35 din 12 septembrie 2025), în care se invoca, de asemenea, utilizarea ilicită a resurselor administrative de către prim-ministrul Dorin Recean. Contestatarul a arătat că, participând la o activitate de campanie electorală, Dorin Recean, în calitate de prim-ministru în exercițiu, a declarat public: „pe 28 septembrie votăm o majoritate parlamentară pro-europeană a PAS”. De asemenea, s-a semnalat faptul că acesta a utilizat pagina oficială de Facebook a Prim-ministrului pentru a difuza materiale conținând simbolul Partidului Politic „Acțiune și Solidaritate”, ceea ce, potrivit contestatarului, reprezintă o formă clară de agitație electorală realizată prin folosirea funcției publice.

Comisia Electorală Centrală a examinat contestația în termen de o zi și a transmis-o Inspectoratului General al Poliției, prin răspunsul nr. CEC-8/8910 din 13 septembrie 2025, pentru examinare conform competenței stabilite de art. 481 alin. (7) și art. 400 din Codul contravențional.

La data de 12 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a înregistrat contestația depusă de Blocul Electoral „Alternativa”, în care s-a invocat faptul că Sergiu Lazarencu, candidat la funcția de deputat din partea Partidului Politic „Acțiune și Solidaritate” (PAS), a utilizat ilicit resurse administrative prin valorificarea funcției de ministru al mediului în cadrul unui eveniment organizat de compania ABS Recycling la aceeași dată — 12 septembrie 2025 — cu prilejul inaugurării unei noi linii tehnologice. Comisia Electorală Centrală a examinat contestația în termen de cinci zile și, prin Hotărârea nr. 3994 din 17 septembrie 2025, a admis-o parțial, constatând utilizarea efectivă a funcției oficiale de ministru în cadrul evenimentului menționat, dar nu și utilizarea de resurse administrative în sensul art. 481 alin. (7) din Codul contravențional. În consecință, Comisia Electorală Centrală a aplicat candidatului Sergiu Lazarencu sancțiunea de avertisment. Organizația Promo-LEX, în cadrul Misiunii sale de Observare, a apreciat că distincția operată de Comisia Electorală Centrală între „utilizarea efectivă a funcției” și „utilizarea resurselor administrative” este una artificială, întrucât între aceste două acțiuni există o legătură cauzală evidentă. Potrivit Promo- LEX, exercitarea funcției publice într-un context electoral constituie prin sine o formă de utilizare ilicită a resurselor administrative, iar delimitarea efectuată de Comisie contravine principiilor egalității și integrității procesului electoral.

Ulterior, la datele de 13 și 14 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a înregistrat patru contestații depuse de Blocul Electoral „Alternativa” (contestațiile nr. CEC-10Ap/37 din 13 septembrie 2025, CEC-10Ap/40 din 14 septembrie 2025, CEC-10Ap/41 din 14 septembrie 2025 și CEC-10Ap/42 din 14 septembrie 2025). 12 În aceste contestații, autorul a semnalat încălcări ale regulilor de difuzare a publicității electorale comise de Partidul Politic „Acțiune și Solidaritate” în mai multe localități: mun. Chișinău, satul Pogănești (r-nul Hîncești), satul Geamăna (r- nul Anenii Noi) și satul Federeuca (r-nul Orhei). Comisia Electorală Centrală a examinat aceste contestații în termen de două zile și le-a expediat conform competenței către Inspectoratele de Poliție Hîncești, Anenii Noi și Orhei, prin răspunsurile nr. CEC-8/8941 din 15 septembrie 2025, CEC-8/8954 din 16 septembrie 2025, CEC-8/8955 din 16 septembrie 2025 și CEC-8/8956 din 15 septembrie 2025. Totodată, Comisia Electorală Centrală a informat autoritățile publice locale despre obligația acestora de a înlătura afișajul electoral neautorizat, în conformitate cu atribuțiile ce le revin potrivit cadrului normativ aplicabil.

La data de 13 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a înregistrat contestația depusă de Blocul Electoral „Alternativa” (contestația nr. CEC-10Ap/38 din 13 septembrie 2025), prin care s-a invocat încălcarea regulilor de distribuire, furnizare și difuzare a publicității electorale de către Partidul Politic „Acțiune și Solidaritate” (PAS), manifestată prin distribuirea de materiale înșelătoare și instigatoare la ură. Comisia Electorală Centrală a examinat contestația în termen de două zile și a expediat-o Inspectoratului General al Poliției pentru examinare conform competenței, prin răspunsul nr. CEC-8/8929 din 15 septembrie 2025, solicitând verificarea faptelor prin prisma art. 52 alin. (3) din Codul contravențional, care sancționează răspândirea de materiale discriminatorii sau instigatoare la ură în context electoral.

La data de 14 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a înregistrat o nouă contestație depusă de Blocul Electoral „Alternativa” (contestația nr. CEC- 10Ap/39 din 14 septembrie 2025), prin care s-a reclamat faptul că Victor Chirilă, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Moldova în România, ar fi distribuit, în timpul orelor de program, pe pagina sa personală de Facebook, conferința de presă susținută de Dorin Recean și Igor Grosu, candidați ai Partidului Politic „Acțiune și Solidaritate”. Comisia Electorală Centrală a examinat contestația în termen de două zile și a transmis-o spre examinare Inspectoratului General al Poliției, prin răspunsul nr. CEC-8/8969 din 16 septembrie 2025, pentru verificarea faptelor sub aspectul art. 364 (implicarea neautorizată a persoanelor cu funcții publice în activități electorale) și art. 400 din Codul contravențional.

Ulterior, la data de 16 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a înregistrat două contestații depuse de Blocul Electoral „Alternativa” (contestațiile nr. CEC-10Ap/43 și CEC-10Ap/45 din 16 septembrie 2025) împotriva Partidului Politic „Acțiune și Solidaritate” și a candidatului său, Sergiu Lazarencu, în legătură cu postările publicate pe pagina de Facebook „PAS Ciorescu”. În aceste postări era descrisă o întâlnire la Primăria Ciorescu cu participarea unor reprezentanți ai Guvernului, printre care Sergiu Lazarencu — ministru al mediului și candidat PAS —, Gheorghe Hajder, precum și consilierul PAS Alexei Manoli. Contestatarul a susținut că Lazarencu, nefiind suspendat din funcția publică, a participat la campania electorală în calitate de reprezentant al Guvernului și totodată de candidat, ceea ce ar constitui utilizarea ilicită a resurselor administrative. Comisia Electorală Centrală a examinat aceste contestații în termen de o zi și, prin Hotărârea 13 nr. 3995 din 17 septembrie 2025, a constatat că nu au fost utilizate direct resurse administrative de către Sergiu Lazarencu, însă a reținut existența favorizării utilizării ilegale a acestora prin intermediul paginii „PAS Ciorescu”, în beneficiul său. În consecință, Comisia a sesizat Inspectoratul General al Poliției pentru verificări suplimentare. Deși s-a reținut repetarea aceleiași abateri de către aceeași persoană (conform pct. 7 din prezenta listă), Comisia Electorală Centrală s-a limitat la aplicarea unei sancțiuni de avertisment candidatului Sergiu Lazarencu, reprezentant al Partidului Politic „Acțiune și Solidaritate”, și a adresat o atenționare oficială partidului, solicitând respectarea strictă a prevederilor legale și prevenirea repetării unor astfel de situații.

La data de 16 septembrie 2025, Partidul „Nostru” (PN) a înaintat contestația nr. CEC-10Ap/44 din 16 septembrie 2025, prin care a semnalat încălcarea regimului de incompatibilități și restricții de către Olga Pînzaru, funcționar în cadrul Biroului Electoral al Secției de Votare nr. 14/4 Drochia, desemnată de Partidul Politic „Acțiune și Solidaritate” (PAS). Contestatarul a arătat că, la data de 7 septembrie 2025, în satul Pelinia, r-nul Drochia, Olga Pînzaru a participat la o întâlnire electorală organizată de PAS cu locuitorii localității, iar o fotografie publicată pe rețelele de socializare (Facebook) o arăta ca parte activă a grupului de susținători ai partidului, implicată în activități de agitație electorală, contrar restricțiilor aplicabile membrilor birourilor electorale. Comisia Electorală Centrală a analizat contestația în termen de două zile și, prin Hotărârea nr. 4007 din 18 septembrie 2025, a respins-o ca rămasă fără obiect, reținând că Olga Pînzaru fusese revocată din funcția de membru al BESV de către PAS anterior soluționării contestației, ceea ce a determinat încetarea calității sale de membru și, implicit, caducitatea cererii.

La data de 18 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a înregistrat contestația depusă de Blocul Electoral „Alternativa” (contestația nr. CEC-10Ap/46 din 18 septembrie 2025), prin care s-a semnalat că, în mai multe localități din țară, au fost identificate materiale de agitație electorală ce conțin îndemnuri directe ale primarilor de a vota în favoarea Partidului Politic „Acțiune și Solidaritate”. Comisia Electorală Centrală a examinat contestația în termen de două zile și a transmis-o spre examinare conform competenței către Inspectoratele de Poliție Dubăsari, Ialoveni și Cahul, prin răspunsul nr. CEC-8/9026 din 20 septembrie 2025, în vederea constatării faptei prevăzute de art. 481 alin. (7) din Codul contravențional, care sancționează utilizarea ilicită a resurselor administrative în procesul electoral.

Organizația Promo-LEX, în cadrul Misiunii de Observare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, a constatat o lipsă de coerență și claritate în modul în care Comisia Electorală Centrală (CEC) soluționează contestațiile privind utilizarea ilicită a resurselor administrative. Potrivit observațiilor Promo-LEX, numeroase contestații depuse la CEC pe acest subiect sunt transmise ulterior către Inspectoratul General al Poliției (IGP) „conform competenței”, fără a fi clar după ce criterii Comisia decide dacă o contestație urmează a fi examinată direct de autoritatea electorală sau transmisă organelor de poliție pentru investigare contravențională. În unele situații, aceeași contestație este examinată în paralel de 14 către CEC, care aplică o sancțiune administrativă, și totodată transmisă IGP pentru examinare în ordine contravențională, fapt ce denotă inconsistență procedurală și potențial dublu control asupra aceleiași fapte. Promo-LEX subliniază că liniile directoare publicate recent de CEC nu oferă clarificări privind delimitarea competențelor între Comisia Electorală Centrală și Inspectoratul General al Poliției. În acest sens, organizația recomandă completarea și actualizarea cadrului intern al CEC prin reguli clare, care să stabilească criterii obiective de diferențiere între faptele ce urmează a fi sancționate de CEC și cele care trebuie transmise spre examinare contravențională către organele de poliție.

La data de 18 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a înregistrat contestația depusă de Blocul Electoral „Patriotic”, prin care s-a invocat încălcarea regulilor privind distribuirea, furnizarea și difuzarea publicității electorale de către Partidul Politic „Acțiune și Solidaritate” (PAS), constând în difuzarea de materiale cu conținut inadmisibil, identice celor descrise la punctul 9 din prezenta listă. Comisia a examinat contestația în termen de două zile și a transmis-o Inspectoratului General al Poliției, prin răspunsul nr. CEC-8/9025 din 20 septembrie 2025, pentru examinare conform art. 364 din Codul contravențional, care reglementează implicarea neautorizată a funcționarilor sau altor persoane în activități electorale.

Tot la 18 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală a înregistrat contestația depusă de Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” (PPDA) (contestația nr. CEC-10Ap/49 din 18 septembrie 2025), prin care s-a invocat utilizarea ilicită a resurselor administrative de către Partidul Politic „Acțiune și Solidaritate”, concretizată prin folosirea imaginii Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, în materialele de agitație electorală ale PAS. Comisia Electorală Centrală a examinat contestația în termen de două zile și a transmis-o Inspectoratului General al Poliției, prin răspunsul nr. CEC-8/9025 din 20 septembrie 2025, în vederea examinării faptelor prin prisma art. 481 alin. (7) din Codul contravențional, care sancționează utilizarea resurselor administrative în scop electoral.

La data de 19 septembrie 2025, Partidul Politic „Acțiune și Solidaritate” (PAS) a depus o contestație (răspuns nr. CEC-8/9025 din 20 septembrie 2025) prin care a semnalat că Nina Cereteu, primar al orașului Drochia și candidat la funcția de deputat din partea Partidului „Nostru” (PN), ar fi utilizat ilicit resurse administrative. Contestatarul a invocat faptul că Nina Cereteu a publicat o postare pe Facebook în care apare pe fundalul lucrărilor de reparație și construcție a drumului din sensul giratoriu din oraș, asociind în mod direct proiectul de infrastructură finanțat din bugetul public cu propria imagine și activitate politică. Comisia Electorală Centrală a examinat contestația în termen de două zile și, prin Hotărârea nr. 4036 din 21 septembrie 2025, a respins-o ca neîntemeiată, motivând că „nu s-a reținut lansarea sau participarea la lansarea proiectelor de infrastructură de către doamna Nina Cereteu, aceasta fiind prezentă la șantier cu acces adiacent public în manieră ocazională, nefiind identificate elemente organizatorice sau implicarea resurselor administrative în acest sens.” 15

În aceeași dată, 19 septembrie 2025, Blocul Electoral „Alternativa” a depus o contestație la Comisia Electorală Centrală (contestația nr. CEC-10Ap/51 din 19 septembrie 2025), prin care a reclamat că Igor Grosu, candidat al Partidului Politic „Acțiune și Solidaritate”, a publicat pe pagina sa personală de Facebook mai multe postări conținând texte și secvențe video cu caracter de agitație electorală, care au fost promovate sponsorizat ca publicitate electorală, încălcând regulile privind difuzarea și distribuirea publicității electorale. Comisia Electorală Centrală a examinat contestația în termen de două zile și, prin răspunsul nr. CEC-8/9045 din 21 septembrie 2025, a respins argumentele contestatarului, precizând că „materialele video distribuite pe pagina personală de Facebook a dlui Igor Grosu nu constituie cheltuieli distincte sau nedeclarate, întrucât toate sumele aferente materialelor promovate în perioada de referință au fost achitate din contul de card al concurentului electoral — Partidul Politic „Acțiune și Solidaritate”.”

La data de 19 septembrie 2025, Comisia Electorală Centrală (CEC) a înregistrat un set de patru contestații depuse de Blocul Electoral „Patriotic” (contestațiile nr. CEC-10Ap/52, CEC-10Ap/53, CEC-10Ap/54 și CEC-10Ap/59 din 19 septembrie 2025). Contestatarul a invocat faptul că paginile oficiale de TikTok ale candidaților la funcția de deputat din partea Partidului Politic „Acțiune și Solidaritate” (PAS) — Igor Grosu, Doina Gherman, Dan Perciun și Dorin Recean — conțin mențiuni referitoare la funcțiile publice deținute („Președintele Parlamentului Republicii Moldova”, „Vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova”, „Ministrul Educației și Cercetării” și „Prim-ministrul Republicii Moldova”), însă conținutul publicat pe aceste pagini vizează activitatea candidaților în calitate de participanți la campania electorală.

Comisia Electorală Centrală a examinat contestațiile în termen de trei zile și, prin răspunsul nr. CEC-8/9056 din 22 septembrie 2025, le-a declarat inadmisibile, motivând că: „Utilizarea unei pagini oficiale care beneficiază de resurse instituționale publice poate fi privită ca implicând resursele și imaginea instituției respective. Totuși, pagina personală nu are caracteristici instituționale, nu reprezintă instituția și nu poate fi considerată un mijloc de natură administrativă; ea se circumscrie exclusiv sferei private a persoanei, chiar dacă evidențiază funcția publică deținută.”

Tot la 19 septembrie 2025, Blocul Electoral „Patriotic” a depus o altă contestație (nr. CEC-10Ap/55 din 19 septembrie 2025), prin care a reclamat faptul că Ludmila Brînză, secretar al Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale nr. 12 Criuleni, desemnată de PAS, a efectuat agitație electorală în favoarea formațiunii politice din care provine, apărând într-un material video de campanie al PAS. Comisia Electorală Centrală a examinat contestația în termen de două zile și a transmis-o, prin răspunsul nr. CEC-8/9048 din 21 septembrie 2025, către Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Criuleni nr. 12, pentru examinare conform competenței și dispunerea măsurilor corespunzătoare.

În perioada 19–20 septembrie 2025, Blocul Electoral „Patriotic” a înaintat un număr de șapte contestații (nr. CEC-10Ap/56, CEC-10Ap/57, CEC-10Ap/58, CEC-10Ap/60 din 19 septembrie 2025 și nr. CEC-10Ap/61, CEC-10Ap/62, CEC- 10Ap/63 din 20 septembrie 2025), prin care s-a semnalat că diverși funcționari 16 electorali au desfășurat activități de agitație electorală în favoarea Partidului Politic „Acțiune și Solidaritate” prin intermediul paginilor personale de Facebook. Comisia Electorală Centrală a examinat aceste contestații în termen de două zile și le-a expediat conform competenței, prin răspunsurile nr. CEC-8/9051, CEC- 8/9052, CEC-8/9049, CEC-8/9053, CEC-8/9054, CEC-8/9081 și CEC-8/9050 din 21–22 septembrie 2025, către Consiliile Electorale de Circumscripție nr. 37 și nr. 38, pentru examinare și întreprinderea măsurilor legale necesare privind implicarea funcționarilor electorali în activități de campanie.

La data de 20 septembrie 2025, Blocul Electoral „Patriotic” a depus un set de cinci contestații (nr. CEC-10Ap/64, CEC-10Ap/65, CEC-10Ap/66, CEC- 10Ap/67 și CEC-10Ap/68 din 20 septembrie 2025), prin care a semnalat utilizarea ilegală a resurselor administrative și încălcarea regulilor privind difuzarea publicității electorale de către mai mulți primari desemnați de Partidul Politic „Acțiune și Solidaritate” (PAS) la alegerile locale. Contestatarul a indicat că acești primari, în exercitarea funcțiilor lor publice, au desfășurat activități de agitație electorală în favoarea PAS, prin intermediul postărilor de pe paginile personale de Facebook, utilizând imaginea autorităților publice locale pentru a promova concurentul electoral. La momentul redactării raportului, Comisia Electorală Centrală nu soluționase contestațiile respective.

La data de 22 septembrie 2025, Blocul Electoral „Alternativa” a depus o contestație (nr. CEC-10Ap/69 din 22 septembrie 2025) prin care a invocat că, în orașul Cimișlia, a fost amplasat un panou publicitar al Partidului Politic „Acțiune și Solidaritate”, pe care era înscris mesajul „Atenție. Nu vota trădătorii”. Alături de text apăreau fotografiile mai multor politicieni, printre care liderii BE „Alternativa” — Ion Ceban, Ion Chicu, Mark Tkaciuk și Alexandr Stoianoglo.

Contestatarul a susținut că acest panou are scopul de a asocia fals Blocul Electoral „Alternativa” cu o pretinsă orientare pro-rusă, generând ură, ostilitate și discreditare publică față de liderii blocului și afectând echitatea competiției electorale. La momentul redactării raportului, Comisia Electorală Centrală nu soluționase nici această contestație.

Tot la data de 22 septembrie 2025, Blocul Electoral „Patriotic” a depus contestația nr. CEC-10Ap/70 din 22 septembrie 2025, prin care a reclamat că Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, ar fi utilizat ilicit resurse administrative ale Ministerului Justiției prin publicarea, pe site-ul oficial al instituției, a unui comunicat de presă privind înaintarea unei acțiuni în instanță pentru limitarea activității Partidului „Renaștere și Integritate din Moldova” (PRIM). Contestatarul a susținut că publicarea comunicatului a avut drept scop discreditarea publică a PRIM în perioada electorală. La momentul redactării raportului, Comisia Electorală Centrală nu soluționase contestația, menționând însă că, potrivit evaluării preliminare, publicarea comunicatului de presă de către Ministerul Justiției nu constituie o încălcare a regulilor electorale, întrucât reprezintă un act de transparență instituțională realizat în limitele competențelor ministerului, fără scop de promovare sau defăimare electorală. Rețelele de promovare și propagandă în favoarea altor partide. 17

Investigațiile jurnalistice independente, precum și rapoartele observatorilor Promo-LEX și ale altor organizații neguvernamentale, au documentat acțiuni concertate de manipulare a opiniei publice pe rețelele de socializare, destinate favorizării anumitor formațiuni politice. Cu toate acestea, asemenea activități nu au fost urmate de aplicarea unor sancțiuni similare celor dispuse în privința Partidului Politic „Democrația Acasă”.

Astfel, o anchetă realizată de BBC a dezvăluit existența unei rețele de persoane remunerate pentru a posta conținut cu caracter propagandistic, inclusiv materiale anti-PAS și mesaje manipulative menite să afecteze imaginea guvernării. Totodată, publicația Ziarul de Gardă a relatat despre existența a sute de conturi false create cu scopul de a difuza propagandă pro-rusă și conținut electoral mascat pe platformele TikTok și Facebook, multe dintre acestea promovând activ Partidul „Moldova Mare” (PMM), condus de Victoria Furtună.

De asemenea, un reporter al NordNews, infiltrat într-o rețea finanțată de organizația rusă „Evrazia”, a dezvăluit un mecanism de influență digitală destinat sprijinirii Blocului Electoral „Patriotic” (alianța PSRM-PCRM) și Blocului „Alternativa”, condus de Ion Ceban. Aceste rețele, bazate pe conturi false, boți și materiale video generate prin inteligență artificială, au urmărit amplificarea artificială a mesajelor unor concurenți electorali, exercitând o influență semnificativă asupra electoratului, în special pe platforma TikTok.

Rapoartele Promo-LEX au confirmat amploarea acestor practici: în perioada 15-18 septembrie 2025, hashtagul #alegmoldova a fost utilizat în aproximativ 2 700 de videoclipuri publicate pe TikTok, acumulând peste 1,4 milioane de vizualizări, ceea ce denotă existența unei campanii coordonate cu caracter electoral.

Spre exemplu, în cazul Blocului „Patriotic”, Comisia Electorală Centrală s- a limitat la constatarea și confiscarea unor donații ilegale de campanie provenite de la persoane fără venituri declarate, în valoare totală de circa 28 000 lei, calificate drept „finanțări dubioase”. Cu toate acestea, nu au fost emise avertismente publice, nu au fost formulate sesizări privind posibile colaborări nedeclarate și nici nu au fost inițiate proceduri privind anularea mandatelor sau suspendarea finanțării publice sub formă de alocații aferente rezultatelor obținute în campania electorală din anul 2025. Reacțiile care au apărut în spațiul public

Reacțiile apărute în spațiul public după sancționarea Partidului Politic „Democrația Acasă” au evidențiat percepția generalizată privind o atitudine selectiv indulgentă a Comisiei Electorale Centrale față de alte formațiuni politice, în special față de partidele parlamentare sau aflate la guvernare. Diverși lideri politici și reprezentanți ai societății civile au subliniat că, în măsura în care activitatea simpatizanților și susținătorilor pe rețelele sociale poate fi calificată de Comisia Electorală Centrală drept formă de finanțare nedeclarată sau acțiune coordonată de partid, același standard de evaluare trebuie aplicat în mod uniform tuturor concurenților electorali.

În acest sens, Victoria Furtună, președintele Partidului „Moldova Mare”, a remarcat, într-o declarație publică cu tentă ironică, că dacă Comisia Electorală 18 Centrală consideră distribuțiile, comentariile și materialele postate de simpatizanții Partidului Politic „Democrația Acasă” drept „activitate electorală ilegală”, atunci, prin analogie, ar trebui verificate și postările simpatizanților Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” sau ale altor formațiuni cu prezență semnificativă în mediul online. „Dacă Comisia Electorală Centrală califică activitatea simpatizanților partidelor ca o ilegalitate, atunci haideți să căutăm masiv pe Facebook și TikTok toate distribuirile simpatizanților Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate””, a declarat aceasta, subliniind incoerența aplicării normelor electorale.

Aceeași idee a fost reiterată de Olesea Stamate, fost membru al Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, care a atras atenția asupra necesității unei abordări unitare din partea Comisiei Electorale Centrale și a Curții Constituționale față de toți concurenții electorali, „inclusiv față de partidul de guvernare”. Olesea Stamate a subliniat că o democrație autentică nu se poate fundamenta pe aplicarea selectivă a regulilor, ci pe respectarea principiului tratamentului egal, indiferent de orientarea politică a actorilor implicați.

De altfel, analiza activității pe rețelele de socializare din perioada preelectorală relevă că toate partidele majore au beneficiat de o mobilizare online semnificativă a susținătorilor, fără ca aceste activități să fie calificate drept „colaborări nedeclarate” sau „blocuri camuflate”.

Referitor la declarațiile președintelui Partidului Politic „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, acesta a afirmat că partidul nu beneficiază de susținere financiară din partea altor persoane, iar popularitatea formațiunii pe platforma TikTok este rezultatul activismului voluntar al simpatizanților și al viralizării organice a conținutului, nu al unei campanii finanțate sau coordonate instituțional.

În cadrul ședinței Comisiei Electorale Centrale, trezorierul partidului, Igor Coroian, a declarat expres că Partidul Politic „Democrația Acasă” „nu a avut nicio cheltuială pentru prezența sa pe rețele”, menționând că nu a fost achitată nicio sumă de bani pentru postările publicate pe TikTok sau alte platforme sociale. În aceste condiții, nu exista niciun temei juridic pentru includerea unor sume în raportul financiar al partidului, întrucât Codul electoral nu impune declararea unor activități care nu implică cheltuieli efective sau contribuții materiale cuantificabile în bani.

Totodată, domnul Igor Coroian a menționat că partidul a sesizat Procuratura Generală, solicitând verificarea acuzațiilor privind presupusa agitație electorală online, argumentând că o parte semnificativă a conținutului difuzat pe internet „nu are nicio legătură cu Partidul Politic „Democrația Acasă” și provine de la simpatizanți independenți”. Această poziție a fost confirmată și de președintele formațiunii, domnul Vasile Costiuc, care s-a prezentat la ședința Comisiei împreună cu doi cetățeni ce au realizat, din proprie inițiativă, materiale video de susținere. Cei doi au declarat public, în fața membrilor Comisiei Electorale Centrale, că au filmat mesajele de îndemn la vot „fără nicio comandă, plată sau coordonare cu partidul”.

Prin urmare, activitatea invocată drept „campanie electorală online” nu poate fi juridic atribuită Partidului Politic „Democrația Acasă” și nici calificată 19 drept „cheltuială electorală nedeclarată”, întrucât lipsește elementul esențial al acestei noțiuni – aportul material al concurentului electoral.

În același sens, Comisia de la Veneția, în Codul de bune practici în materie electorală (CDL-AD(2002)023rev), a subliniat că autoritățile electorale trebuie să distingă clar între „cheltuielile efective ale concurenților” și „activitatea voluntară sau gratuită a simpatizanților”, pentru a nu transforma libertatea civică într-o formă de responsabilitate juridică a partidelor.

De altfel, fenomenul viralizării pe rețelele sociale – în special pe platforma TikTok – este determinat, în principal, de algoritmii de recomandare și nu de investiții financiare directe. Astfel, popularitatea conținutului pro-PDA poate fi explicată prin caracterul atractiv, spontan și autentic al mesajelor, nu printr-o campanie finanțată sau coordonată instituțional.

O altă dimensiune esențială a apărării formulate de Partidul Politic „Democrația Acasă” se referă la limitările tehnice și financiare obiective, care făceau imposibilă derularea unei campanii plătite pe platforma TikTok în Republica Moldova. În intervențiile sale publice, liderul formațiunii, domnul Vasile Costiuc, a precizat că platforma TikTok „nu permite sponsorizarea postărilor în Republica Moldova”, ceea ce face nefondată ideea că partidul ar fi putut achita servicii publicitare directe prin intermediul acestei rețele. Această constatare tehnică a fost ignorată de Comisia Electorală Centrală, deși putea fi verificată cu ușurință, întrucât sistemul de promovare plătită al TikTok funcționează doar în jurisdicțiile unde compania deține infrastructură autorizată pentru publicitate politică, iar Republica Moldova nu se regăsește printre acestea.

Mai mult, domnul Vasile Costiuc a subliniat, inclusiv printr-o serie de postări publice, că resursele financiare ale partidului sunt modeste și insuficiente pentru desfășurarea unei campanii digitale de amploare. Într-o formulare ironică adresată vicepreședintelui Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postică, acesta a scris: „Domnul Postică, acei care umblă cu troleibuzul nu au nevoie să sponsorizeze reclamă pe TikTok”, sugerând, pe de o parte, lipsa mijloacelor financiare, iar pe de altă parte, caracterul organic al prezenței Partidului Politic „Democrația Acasă” în mediul online.

Partidul Politic „Democrația Acasă” nu beneficiază de finanțări externe, nu dispune de personal specializat în campanii digitale și se bazează aproape exclusiv pe implicarea voluntarilor. În aceste condiții, presupunerea că ar fi existat o campanie plătită, complexă și coordonată pe platforma TikTok este lipsită de plauzibilitate factuală.

Vasile Costiuc a prezentat, de asemenea, dovezi privind activitatea sa personală pe rețelele sociale, arătând că deține un cont oficial TikTok extrem de activ, care, în ultimul an, a acumulat peste 76 de milioane de vizualizări organice. Potrivit acestuia, această performanță demonstrează că mesajele Partidului Politic „Democrația Acasă” au putut ajunge la un public larg prin efectul natural al viralizării, fără a fi necesară utilizarea unor rețele artificiale de conturi sau a sponsorizărilor plătite. „Noi am fost super activi și n-am avut nevoie de conturi cu 200 de vizualizări”, a declarat Costiuc, explicând că notorietatea online a 20 formațiunii a fost rezultatul activismului autentic și al interesului real al publicului, nu al unui mecanism ocult de promovare.

În același timp, domnul Vasile Costiuc, liderul Partidului Politic „Democrația Acasă”, a infirmat categoric orice legătură a formațiunii cu conturile TikTok care au publicat mesaje electorale în perioada de restricție (ziua tăcerii). El a susținut că unele dintre aceste conturi ar fi putut fi create de persoane rău- intenționate sau chiar de susținători ai altor formațiuni politice, în scopul de a compromite imaginea partidului și de a justifica aplicarea unei eventuale sancțiuni.

Dacă această ipoteză s-ar confirma, ar rezulta că promovarea Partidului Politic „Democrația Acasă” pe TikTok a avut un caracter exogen, fiind realizată fie de simpatizanți independenți, fie de actori străini interesului partidului, fără nicio coordonare și fără implicarea financiară a acestuia.

Chiar dacă organizația Expert Forum a calificat activitatea a 17 conturi pro–Partidul Politic „Democrația Acasă” drept „comportament inautentic coordonat”, această etichetă are un caracter pur jurnalistic și interpretativ, neavând valoare juridică probantă. Reprezentanții Partidului Politic „Democrația Acasă” au solicitat în mod expres prezentarea unor dovezi concrete care să ateste că formațiunea ar fi finanțat sau ar fi orchestrat în mod direct activitatea acelor conturi. Cu toate acestea, până în prezent, nu a fost furnizată nicio probă de natură financiară, tehnică sau contractuală care să susțină asemenea acuzații. În lipsa unui astfel de probatoriu, aplicarea unei sancțiuni echivalează cu instituirea unei prezumții nejustificate de vinovăție, contrară principiului legalității sancțiunilor.

În realitate, platforma TikTok este recunoscută pentru algoritmul său imprevizibil, care permite viralizarea spontană a conținutului neplătit, în funcție exclusiv de comportamentul utilizatorilor și de atractivitatea mesajului. Prin urmare, succesul online al Partidului Politic „Democrația Acasă” poate fi explicat prin mecanisme naturale de viralizare și prin implicarea voluntară a simpatizanților din țară și din diaspora, fără a presupune existența unei infrastructuri de promovare finanțate.

Această situație denotă un abuz de interpretare, întrucât Comisia Electorală Centrală a transformat o prezență organică pe rețelele sociale într-o suspiciune de finanțare nedeclarată, fără a deține vreun element obiectiv care să confirme ipoteza. Or, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, orice sancțiune aplicată unui actor politic trebuie să se întemeieze pe probe clare și verificabile, nu pe percepții sau deducții speculative.

Astfel, în cauza United Macedonian Organisation Ilinden – PIRIN și Ivanov c. Bulgaria (2005), Curtea a reținut că „simpla suspiciune de afiliere politică sau de coordonare informală nu poate justifica măsuri restrictive asupra dreptului de asociere și participare politică”.

Prin analogie, sancțiunea aplicată Partidului Politic „Democrația Acasă” – respectiv lipsirea de alocațiile bugetare pentru un an (2025) și suspendarea acestora pentru încă un an (2026) – apare ca disproporționată și lipsită de fundament probator. Gravitatea acesteia ridică serioase suspiciuni privind motivația politică a măsurii. 21

Mai mult, Comisia Electorală Centrală a decis transmiterea cazului Curții Constituționale, conferindu-i acesteia posibilitatea de a invalida cele aproximativ 88 000 de voturi obținute de Partidul Politic „Democrația Acasă” (reprezentând 5,62% din totalul sufragiilor valabil exprimate) și de a anula cele șase mandate parlamentare atribuite formațiunii. O asemenea decizie, care deschide calea excluderii unui partid ce a depășit pragul electoral, a fost calificată de numeroși observatori independenți drept excesivă, disproporționată și periculoasă pentru ordinea democratică și pluralismul politic.

Blocul electoral „Alternativa”, condus de Ion Ceban, a reacționat prompt, acuzând Comisia Electorală Centrală de depășirea competențelor legale și de substituire a rolului instanțelor de judecată prin stabilirea vinovăției unui concurent electoral în lipsa unei proceduri contradictorii efective. În declarația publicată de această alianță de opoziție se menționează că „voința celor peste 88.000 de alegători ai Partidului Politic „Democrația Acasă” nu poate fi anulată prin decizii administrative arbitrare”, solicitând, totodată, implicarea misiunilor internaționale de observare electorală pentru monitorizarea „derapajelor grave de la principiile democratice”.

Această reacție nu este singulară. Numeroși comentatori și actori politici au atras atenția că decizia Comisiei Electorale Centrale are caracterul unei măsuri punitive de natură politică, nu al unei sancțiuni tehnico-juridice justificate. Gravitatea situației rezidă nu doar în disproporția evidentă dintre fapta imputată și consecința aplicată, ci și în riscul anulării ex post a rezultatelor votului popular, fapt care, dacă s-ar concretiza, ar echivala cu o denaturare directă a voinței suverane a alegătorilor, consacrată de art. 38 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, potrivit căruia „voința poporului constituie baza puterii de stat”.

Pe acest fundal, Partidul Politic „Democrația Acasă” a acuzat deschis Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” (PAS) că decizia Comisiei Electorale Centrale nu are nici fundament juridic, nici unul moral, fiind orientată spre excluderea unei formațiuni incomode din spectrul parlamentar, concurentă pe segmentul de dreapta al eșichierului politic. Liderul partidului, Vasile Costiuc, a declarat că „inițiativa sancționării a venit în urma unei contestații depuse de Partidul Acțiune și Solidaritate”, aflat la guvernare, și a avertizat că „Partidul Acțiune și Solidaritate cere excluderea noastră din campania electorală și anularea mandatelor”.

Aceste temeri au fost ulterior confirmate prin acțiunile concrete ale Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, care a solicitat oficial Comisiei Electorale Centrale anularea înregistrării concurentului electoral Partidul Politic „Democrația Acasă”, invocând pretinse „încălcări grave” constatate. Deși Comisia Electorală Centrală a recunoscut că, după încheierea alegerilor, nu mai are competența legală de a anula înregistrarea unui concurent electoral, simpla formulare a unei asemenea cereri, echivalentă cu o excludere retroactivă a unui adversar politic ce a depășit pragul electoral, a consolidat percepția publică potrivit căreia sancțiunea avea un scop punitiv și politic, nu unul de corectare administrativă. 22

În fața posibilității ca voturile obținute de Partidul Politic „Democrația Acasă” să fie invalidate, o parte semnificativă a societății civile, inclusiv analiști cunoscuți pentru poziții critice față de liderul formațiunii, Vasile Costiuc, au reacționat public, invocând principiile fundamentale ale democrației constituționale și caracterul inviolabil al votului popular.

Valeriu Pașa, președintele comunității WatchDog, unul dintre cei mai activi critici ai discursului promovat de domnul Vasile Costiuc, a publicat o postare care a generat ecouri ample în spațiul public. Acesta a afirmat: „(...) Trebuie anulate mandatele partidului său? Consider că nu.” În continuare, Pașa a argumentat că „nu există suficiente dovezi legale pentru o măsură atât de drastică” și că „ce e scos din urna de vot devine sfanți”. Prin aceste afirmații, el a subliniat principiul fundamental potrivit căruia votul exprimat de cetățeni este ireversibil și intangibil, neputând fi ulterior împărțit artificial în „manipulat” sau „conștient”, întrucât democrația presupune respectarea necondiționată a rezultatului electoral, odată validat de procesul de vot.

Privit în ansamblu, se conturează un consens aproape general printre observatorii independenți și analiștii politici asupra faptului că măsurile aplicate Partidului Politic „Democrația Acasă”, deși motivate formal prin constatarea unor nereguli reale – precum promovarea online nedeclarată sau posibile influențe externe –, au fost excesive și disproporționate în raport cu precedentul administrativ și cu gravitatea faptelor imputate.

În acest sens, Raportul Misiunii de Observare a Alegerilor al OSCE/ODIHR a menționat, într-un limbaj diplomatic, dar clar, că deși „autoritățile electorale au demonstrat un nivel înalt de profesionalism și transparență”, totuși „anumite decizii adoptate pe linii de diviziune partizană în chestiuni controversate au ridicat semne de întrebare privind imparțialitatea lor” (osce.org).

Deși raportul nu nominalizează expres cazul Partidului Politic „Democrația Acasă”, această observație se potrivește perfect contextului în care Comisia Electorală Centrală a adoptat hotărârea de sancționare a formațiunii. Votul în cadrul ședinței a fost divizat clar pe criterii politice: cinci membri au votat „pentru” (majoritatea fiind susținuți de partidele aflate la guvernare), doi membri s-au abținut, iar unul nu a participat la vot.

Această configurație evidențiază un vot partizan, lipsit de consens instituțional, ceea ce întărește percepția publică potrivit căreia decizia Comisiei Electorale Centrale a fost influențată de considerente politice, nu fundamentată exclusiv pe criterii juridice și de echitate electorală.

O altă problemă fundamentală care rezultă din analiza deciziei Comisiei Electorale Centrale o constituie tratamentul diferențiat aplicat între noțiunile de „simpatizanți” și „conturi false”, precum și între formele de sprijin extern provenite din spațiul occidental și cele din spațiul estic.

Prin sancționarea Partidului Politic „Democrația Acasă”, Comisia Electorală Centrală a transmis implicit mesajul că până și activitățile voluntare, neplătite, desfășurate de simpatizanți – precum postări, videoclipuri, distribuiri sau apeluri la vot – ar trebui raportate ca aporturi materiale la campania electorală, iar omisiunea includerii acestora în raportul financiar ar constitui o încălcare a 23 legislației. În cadrul ședinței din 3 octombrie 2025, vicepreședintele Comisiei, Pavel Postică, a afirmat expres: „Toate aceste activități de voluntariat trebuie să fie reflectate în raportul financiar, iar dumneavoastră nu ați făcut acest lucru, iată pentru ce aplicăm sancțiunea.”

Această interpretare extinsă și excesivă a noțiunii de „cheltuială electorală” generează o confuzie gravă între participarea civică și finanțarea politică. Dacă prezența online a voluntarilor și simpatizanților este asimilată unei forme de sprijin material, atunci, prin analogie, toate partidele politice ar fi trebuit sancționate, întrucât fiecare formațiune a beneficiat de o mobilizare organică pe rețelele sociale. După cum au remarcat unii comentatori, „haideți să adunăm toate distribuirile simpatizanților Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate””. În consecință, Partidul Politic „Democrația Acasă” a fost sancționat pentru un fenomen generalizat și inerent libertății de exprimare, ceea ce echivalează cu aplicarea unui dublu standard: activismul spontan a fost tolerat la unii, dar calificat drept abatere la alții.

Această abordare ridică probleme majore din perspectivă juridică. Codul electoral și Regulamentul privind finanțarea campaniilor electorale impun obligația declarării veniturilor și cheltuielilor efective, adică a fluxurilor financiare cuantificabile, nu a sprijinului moral sau voluntar. În lipsa unei contraprestații materiale, activitatea simpatizanților nu poate fi asimilată unei „cheltuieli” sau „donații”, iar sancționarea pentru neînregistrarea unor contribuții inexistente contravine principiului legalității sancțiunii (nulla poena sine lege certa).

De asemenea, partea reclamantă a atras atenția asupra caracterului comparativ și selectiv al reacțiilor instituționale privind implicările externe de natură diferită. În cazul Partidului Politic „Democrația Acasă”, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a prezentat Comisiei Electorale Centrale un raport referitor la „conexiunile dintre Partidul Politic „Democrația Acasă” și liderul AUR România, George Simion”, invocând utilizarea infrastructurii media a AUR pentru promovarea formațiunii în Republica Moldova și presupuse campanii comune pe platforma TikTok.

Aceste acțiuni au fost calificate de SIS drept „sprijin extern concertat” și chiar „amenințare hibridă la adresa procesului electoral” — o formulare extrem de gravă, care a determinat o atitudine disproporționat de severă din partea Comisiei Electorale Centrale. În contrast, cazurile similare de implicare externă provenită din alte spații geopolitice nu au fost tratate cu aceeași fermitate, ceea ce ridică semne de întrebare privind echitatea și imparțialitatea aplicării standardelor electorale.

În schimb, interferențele provenite din Federația Rusă, mult mai ample și mai bine documentate, au fost tratate de autorități cu o vizibilă prudență și moderare. Investigațiile jurnalistice și rapoartele organizațiilor neguvernamentale – inclusiv Ziarul de Gardă, NordNews și Promo-LEX – au detaliat existența rețelei „Evrazia”, finanțată direct de structuri apropiate Kremlinului, care a oferit servicii de influență digitală în favoarea Blocului Electoral „Patriotic” (PSRM–PCRM) și a Blocului „Alternativa”, condus de Ion Ceban. 24

Totodată, propaganda pro-rusă difuzată pe platforma Telegram și implicarea directă a lui Ilan Șor în susținerea Partidului „Renaștere” au fost confirmate de autorități și recunoscute public. Cu toate acestea, reacțiile instituționale la aceste ingerințe au avut o natură diferită: măsurile s-au limitat în principal la eliminarea preventivă din cursă a unor concurenți (precum în cazul Partidului „Renaștere”), blocarea unor site-uri și ștergerea masivă a conturilor false – peste 100.000, potrivit datelor oficiale –, fără a fi aplicate sancțiuni financiare, administrative sau de retragere a mandatelor în aceeași manieră dură ca în cazul Partidului Politic „Democrația Acasă”.

În esență, cazul Partidului Politic „Democrația Acasă” evidențiază nu doar existența unui dublu standard intern, reflectat în tratamentul diferențiat aplicat simpatizanților săi comparativ cu cei ai altor partide, ci și a unui dublu standard extern, manifestat prin diferența de abordare dintre implicările provenite din spațiul occidental și cele provenite din spațiul estic.

Ambele dimensiuni afectează în mod grav încrederea publică în imparțialitatea și credibilitatea instituțiilor electorale, generând percepția că sancțiunea aplicată Partidului Politic „Democrația Acasă” a fost determinată mai degrabă de un context politic și geopolitic sensibil decât de o analiză legală riguroasă și obiectivă a faptelor.

Instanța de fond a reținut pct. 72 din Regulamentului privind finanțarea grupurilor de inițiativă și a campaniilor electorale, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1185 din 18 august 2023, potrivit căruia, raportul privind finanțarea campaniei electorale, conform modelului din anexa nr. 6, trebuie să conțină în special informația privind: tabelul generalizator al rulajului veniturilor și cheltuielilor, registrul donațiilor rambursate ca urmare a depășirii plafoanelor stabilite în conformitate cu prevederile Codului electoral, veniturile acumulate de concurentul electoral, sursa acestora și registrul donatorilor, cheltuielile detaliate și destinația acestora, inclusiv cheltuielile separate pe fiecare circumscripție, precum și registrul privind persoanele care desfășoară activitate de voluntariat.

Prin hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 77 din 17 aprilie 2025, publicat la 18 aprilie 2025 în Monitorul Oficial Nr. 190-192 art. 221, a fost stabilită data de 28 septembrie 2025 pentru desfășurarea alegerilor parlamentare. Astfel, pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, termenele de depunere a rapoartelor sunt prevăzute la pct. 73 din Programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor de organizare și desfășurare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, aprobat prin hotărârea Comisiei nr. 3601/2025, după cum urmează: săptămânal, după deschiderea contului cu mențiunea „Fond electoral”, în zilele de luni – 01.09, 08.09, 15.09, 22.09, 29.09, până la ora 23:59:59, pentru întreaga săptămână de raportare precedentă, precum și în termen de 3 zile după ziua 25 votării – 1 octombrie 2025, pentru întreaga campanie electorală (raport final). Prin urmare, au avut obligația de a depune rapoartele privind finanțarea campaniei electorale toți concurenții electorali înregistrați pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.

Curtea de Apel Centru a reținut poziția Comisiei Electorale Centrale potrivit căreia Raportul final privind finanțarea campaniei electorale prezentat de către concurentul electoral, Partidul Politic „Democrația Acasă”, conține venituri în sumă totală de 204.820,00 lei, provenite din mijloace financiare provenite din donații de la persoane fizice membri de partid în sumă de 149.620,00 lei, din mijloace financiare primite din partea altor persoane fizice cu venituri din țară în sumă de 25.200,00 lei și din mijloace financiare primite din partea altor persoane fizice cu venituri din afara țării în sumă de 30.000,00 lei. Venituri și cheltuieli din donații de la persoane fizice sub formă de proprietăți, bunuri, mărfuri, obiecte, lucrări sau servicii gratuite ori în condiții mai avantajoase decât valoarea comercială sau de piață, evaluate în sumă totală de 995,00 lei. Cheltuieli s-au făcut în sumă totală de 204.820,00 lei, dintre care pentru materiale promoționale, pentru organizarea activităților cu caracter politic și electoral, pentru telecomunicații și dezvoltarea aplicațiilor sau a paginilor web necesare activității concurentului electoral, cheltuieli de protocol, birotică și comision bancar, pentru combustibili/carburanți și transport, pentru consultanța juridică, achitarea onorariilor avocaților, ale executorilor și ale experților, pentru organizarea de întruniri, manifestații publice, seminare și/sau cursuri de instruire desfășurate pe teritoriul țării și alte cheltuieli.

Iar, Registrul privind persoanele care au desfășurat activitatea de voluntariat în perioada campaniei conține înregistrări cu privire la 3 voluntari a căror activitate a fost evaluată cu 37.300 lei.

Aici, Comisia Electorală Centrală a evidențiat faptul că în Registrul privind persoanele care desfășoară activitatea de voluntariat, la raportul final, nu au fost înscrise date cu privire la reprezentanții acestuia în organele electorale, deși Comisia a confirmat un reprezentant, iar consiliile electorale au confirmat 90 de reprezentanți, după cum urmează: 1 de CECER Căușeni nr. 10; 4 de CECER Cimișlia nr. 11; 2 de CECER Fălești nr. 17; 78 de CECE Străinătate nr. 38; 4 de CECER Șoldănești nr. 31; 1 de CECER Ștefan Vodă nr. 32 și 1 de CECER Edineț nr. 16. Prin urmare, Comisia Electorală Centrală a stabilit că date privind 91 de reprezentanți nu se regăsesc în raportul financiar prezentat.

Instanța de fond a evidențiat prevederile pct. 35 și 36 din Regulamentul cu privire la statutul și activitatea reprezentanților concurenților electorali/participanților la referendum, aprobat prin hotărârea Comisiei nr. 3636/2025, activitatea reprezentanților pe bază de voluntariat este evaluată de subiectul care l-a desemnat, iar suma evaluată este indicată în raportul financiar. Această activitate se evaluează pentru întreaga perioadă a acesteia luând ca bază salariul mediu lunar pe economie pentru anul respectiv, conform proporțiilor arătate în acest punct în funcție de organul electoral în care și-a realizat activitatea reprezentantul. 26

Prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4148 din 5 octombrie 2025 reclamantul a fost sancționat pentru faptul că în Registrul privind persoanele care desfășoară activitatea de voluntariat, la raportul final, nu au fost înscrise date cu privire la reprezentanții acestuia în organele electorale, deși Comisia a confirmat un reprezentant, iar consiliile electorale au confirmat 90 de reprezentanți, după cum urmează: 1 de CECER Căușeni nr. 10; 4 de CECER Cimișlia nr. 11; 2 de CECER Fălești nr. 17; 78 de CECE Străinătate nr. 38; 4 de CECER Șoldănești nr. 31; 1 de CECER Ștefan Vodă nr. 32 și 1 de CECER Edineț nr. 16. Prin urmare, prima instanță a stabilit că date privind 91 de reprezentanți nu au fost reflectate în raportul financiar prezentat, circumstanță care nu a fost negată de reclamant și recunoscută în ședința de judecată.

În finalitatea abaterilor constate de către Comisia Electorală Centrală, în vederea atingerii scopului legitim de a fi respectate prevederile legale, luând în considerare caracterul grav al încălcării și comportamentul continuu neglijent față de condițiile de finanțare reglementate de cod, Comisia a considerat rezonabil de a-i aplica concurentului electoral, Partidul Politic „Democrația Acasă”, sancțiunea sub formă de lipsire de alocații de la bugetul de stat pentru performanțele obținute la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, pentru o perioadă de 12 luni, începând cu luna noiembrie 2026.

Cu referire la argumentul reclamantului prin care se invocă că în raportul final au fost reflectați toți reprezentații concurentului electoral, instanța de fond a menționat că în cadrul Registrului privind persoanele care au desfășurat activitatea de voluntariat, parte a raportului final prezentat de Partidul Politic „Democrația Acasă”, la 2 octombrie 2025, au fost indicați doar 3 voluntari a căror activitate a fost evaluată cu 37.300,00 lei.

Respectiv prima instanță a statuat că, Comisia Electorală Centrală just a reținut că concurentul electoral – Partidul Politic „Democrația Acasă” nu a reflectat nici un reprezentant, deși la solicitarea acestuia au fost adoptate hotărâri de confirmare a reprezentanților concurentului de către Comisia Electorală Centrală a unui reprezentat și, respectiv, de consiliile electorale de circumscripție electorală a 90 de reprezentanți, după cum urmează: 1 de CECER Căușeni nr. 10; 4 de CECER Cimișlia nr. 11; 2 de CECER Fălești nr. 17; 78 de CECE Străinătate nr. 38; 4 de CECER Șoldănești nr. 31; 1 de CECER Ștefan Vodă nr. 32 și 1 de CECER Edineț nr. 16.

Subsumând circumstanțele și fapte descrise supra, având la bază hotărâri judecătorești irevocabile și acte administrative necontestate, instanța de fond a susținut că Partidului Politic „Democrația Acasă” i s-a aplicat sancțiunea, în mod proporțional, în funcție de caracterul abaterilor comise, fiind individualizată corespunzător în vederea atingerii scopului legal. Or, la aplicarea unei noii sancțiuni, Comisia Electorală Centrală a luat în calcul faptul că anterior Partidul Politic „Democrația Acasă” a fost sancționat în repetate rânduri gradual pentru nedeclararea tuturor surselor sale de finanțare, ceea ce constituie o abatere gravă, care diminuează din transparența finanțării concurenților electorali.

De altfel, prima instanță a reținut ca fiind întemeiate alegațiile CEC precum că deși legislația permite aplicarea unei sancțiuni mult mai grave: lipsirea 27 de alocații pentru un termen de până la 4 ani, Comisia Electorală Centrală, conducându-se de principiul proporționalității a stabilit o sancțiune pe măsura abaterilor repetat admise de către concurentul electoral – Partidul Politic „Democrația Acasă”.

Referitor la argumentele invocate de reclamant la aplicarea discriminării în coraport cu alți concurenți electorali, instanța de fond a subliniat că tratamentul diferențiat este acțiunea de a aplica un tratament diferit unor persoane aflate în situații identice sau, dimpotrivă, același tratament unor persoane aflate în situații diferite, atunci când această diferențiere nu este justificată obiectiv. Este, prin urmare, o formă de discriminare, care poate apărea pe baza unor criterii protejate (vârstă, sex, rasă, etnie, dizabilitate, limbă etc.). Pentru a constata tratamentul diferențiat, este necesară comparația între cel puțin două persoane, verificarea unui criteriu protejat de discriminare, identificarea unui drept lezat și, cel mai important, lipsa unei justificări obiective și rezonabile pentru diferență. Tratamentul diferențiat nu este considerat discriminare atunci când este justificat de un scop legitim și este proporțional. Astfel, dezavantajul nu este o caracteristică intrinsecă a unei persoane, ci este o consecință a aplicării unor practici sau politici neadecvate. Prin urmare, justificarea tratamentului diferențiat este esențială pentru a determina dacă acesta constituie sau nu discriminare.

Astfel, prima instanță a menționat că, Comisia Electorală Centrală, aplicând sancțiunea – sub formă de lipsire de alocații de la bugetul de stat pentru performanțele obținute la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, pentru o perioada de 12 luni, începând cu luna noiembrie 2026, concurentului electoral – Partidul Politic „Democrația Acasă”, în exercitarea dreptului său discreționar, emițând actul administrativ contestat, l-a motivat suficient de exhaustiv, fiind expuse toate considerentele și punctele de vedere care au stat la baza emiterii acestuia și justificată soluția aleasă, în limitele stabilite de lege.

În context, instanța de fond a reținut că, dreptul discreționar în esență oferă autorității publice prerogativa de a opta între mai multe soluții stabilite de lege pentru realizarea scopului legii când aplică o dispoziție legală. Astfel, dreptul discreționar oferă posibilitatea autorității publice de a alege una din măsurile oficiale prevăzute de norma de drept. Or, dreptul discreționar nu înseamnă putere arbitrară, ci o marjă legală de apreciere în luarea deciziilor administrative, în condiții bine determinate. Dreptul discreționar al autorităților publice, conform Codului administrativ al Republicii Moldova, este un instrument necesar pentru flexibilitatea administrației publice, însă nu este nelimitat. El trebuie exercitat legal, motivat, proporțional și în interesul public. Justiția administrativă are rolul de a garanta că acest drept nu devine un instrument de abuz sau arbitrariu.

Prima instanță a subliniat că prin sancțiunea aplicată prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4148 din 5 octombrie 2025, concurentul electoral (la caz Partidul Politic „Democrația Acasă”) nu mai primește finanțare de la bugetul de stat pentru scorul electoral obținut la alegeri. Chiar dacă în mod normal ar fi avut dreptul la o subvenție, această sumă nu va mai fi acordată. Pierderea acestor fonduri poate afecta activitatea ulterioară a partidului (de exemplu, funcționarea organizațională, activități politice, campanii viitoare). 28

Totodată, instanța de fond a notat că scopul instituirii sancțiunii constituie:  descurajarea comportamentului ilegal: sancțiunea funcționează ca un mecanism de constrângere care descurajează partidele sau candidații să comită abateri, mai ales în domeniul finanțării ilegale sau netransparente a campaniei;  protejarea integrității procesului electoral: prin sancționarea celor care încalcă regulile, se urmărește menținerea unui climat de corectitudine și egalitate de șanse între concurenții electorali;  responsabilizarea partidelor și concurenților: se reține că accesul la resursele publice este condiționat de respectarea legii.

În final, instanța de fond a evidențiat că sancțiunea aplicată de Comisia Electorală Centrală, prin hotărârea nr. 4148 din 5 octombrie 2025 are un caracter predominant punitiv, dar și preventiv, deoarece implică retragerea unui beneficiu financiar ca răspuns la o abatere continuu și repetată, constituie o sancțiune aplicată pentru încălcarea regulilor. La fel, are rolul de a preveni repetarea unor comportamente ilegale și de a transmite un semnal clar și altor concurenți că asemenea practici nu sunt tolerate.

Referitor la pretențiile cu privire la anularea pct. 16, 17, 18 și 19 din hotărârea Comisiei Electorale Centrate nr. 4148 din 5 octombrie 2025 prin care au fost respinse contestațiile nr. CEC-10AP/94, nr. CEC10AP/95, nr. CEC-10AP/96 și nr. CEC-10AP197 din 5 octombrie2025 înaintate de Partidul Politic „Democrația Acasă”, cu obligarea Comisiei Electorale Centrale să reexamineze contestațiile în modul corespunzător și să emită un act administrativ individual, instanța de fond le-a considerat neîntemeiate.

Instanța de fond a subliniat că, examinând contestațiile formulate de Partidul Politic „Democrația Acasă”, Comisia Electorală Centrală a punctat că concurentul electoral Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” în raportul final a declarat cheltuieli pentru producția și difuzarea de spoturi publicitare în sumă totală de 9.822.348,20 lei, suportând și declarând organului de control cheltuielile suportate pentru promovarea spoturilor difuzate de persoane incluse pe lista de candidați dar și pagini ale organizațiilor teritoriale. Prin urmare, Comisia Electorală Centrală corect și legal a respins contestația în privința Partidului Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, ca fiind neîntemeiată.

Referitor, la contestația în cazul concurentului electoral Blocul Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei”, Comisia Electorală Centrală a remarcat că Blocul în raportul final a declarat cheltuieli pentru producția și difuzarea de spoturi publicitare în sumă totală de 2.123.064,08 lei, suportând și declarând organului de control cheltuielile suportate pentru promovarea spoturilor difuzate inclusiv de persoane incluse pe lista de candidați. Prin urmare, Comisia Electorală Centrală corect și legal a respins contestația în privința Blocului Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei”, ca fiind neîntemeiată.

Referitor la contestația depusă în privința Blocului Electoral „Alternativă”, Comisia Electorală Centrală a reținut că fiecare contestatar trebuie să prezinte probe ce confirmă cele invocate, ceea ce nu a fost făcut la prezenta speță. Totodată, Comisia Electorală Centrală a remarcat că Blocul în raportul final a declarat cheltuieli pentru producerea și difuzarea spoturilor publicitare în mărime 29 de 3.521.021,44 lei, declarând cheltuieli pentru materiale promoționale în sumă de 2.450.725,01 lei, toate acestea fiind declarate organului electoral.

Iar, în privința concurentului electoral „Partidul Nostru”, Comisia Electorală Centrală a evidențiat că potrivit art. 70 din Codul electoral, cetățenii au dreptul de a supune discuțiilor libere și sub toate aspectele programele electorale, respectiv expunerile pe care cetățenii care nu dețin calitatea de candidat și/sau persoană de încredere pe rețele nu pot fi interpretate ca fiind susținere financiară a unui concurent electoral și viceversa.

Prima instanța a reținut prevederile art. 123 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ și a menționat că actul administrativ, în partea contestată de reclamant a fost emis cu respectarea cerințelor enunțate, iar eventualele lipsuri formale inițiale au fost remediate în mod expres și în timp util, prin explicațiile prezentate în referința depusă de pârât. Prin urmare, chiar dacă s-ar admite ipotetic existența unor deficiențe referitor la motivarea actului contestat, acestea nu pot conduce la nulitatea hotărârii în partea contestată, întrucât au fost acoperite în limitele permise de lege.

Recurentul invocă, în esență, ilegalitatea și netemeinicia hotărârii pronunțate de instanța de fond, arătând că aceasta se întemeiază pe o apreciere arbitrară a probelor și pe aplicarea eronată a dispozițiilor art. 102 din Codul electoral.

În susținerea recursului, a invocat lipsa motivării instanței de fond, menționând că instanța de judecată în loc să verifice dacă Comisia Electorală Centrală și-a îndeplinit sarcina probatorie, a preluat necritic raționamentul acesteia și a considerat că lipsa unor probe contrare, care nici nu puteau fi aduse, oricum pot demonstra o situație care nu a existat, ar echivala cu confirmarea faptei imputate. O asemenea inversare a sarcinii probei denotă o aplicare defectuoasă a principiului contradictorialității și o afectare directă a dreptului la un proces echitabil, garantat de articolul 20 din Constituție și articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Din hotărârea Comisiei Electorale Centrală nr. 4148 din 5 octombrie 2025, deși în partea motivată se invocă încălcarea articolului 54 alineatul (5) litera b) din Codul Electoral, în conținutul descriptiv al actului nu este identificată nicio persoană fizică străină care ar fi finanțat ori susținut material partidul. Nu este indicat niciun pretins donator, nu este menționată nicio tranzacție, niciun contract, nicio sumă de bani, niciun transfer bancar sau alt flux financiar suspect. La fel instanța nu a identificat vreo cheltuială concretă, vreo operațiune financiară, vreun contract sau vreo factură care să nu fi fost inclusă în rapoartele financiare ale partidului. 30

De asemenea, instanța de apel, deși a avut posibilitatea legală de a dispune administrarea de probe suplimentare, nu a exercitat acest rol activ. Nu s-a dispus o expertiză IT care să stabilească originea conturilor respective, nu au fost audiați creatorii conținutului, nu s-au solicitat date de la platformele online, deși aceste mijloace ar fi fost singurele capabile să clarifice faptele. în locul unui control efectiv al legalității deciziei administrative, instanța a adoptat o poziție pasivă, preluând integral concluziile autorității, fără verificare. Astfel, întreaga construcție a acuzației de „promovare plătită" s-a redus la o succesiune de presupuneri, percepții subiective și analize neverificate, transformate artificial în „probe”. Aceasta reprezintă o încălcare flagrantă a principiului legalității și a exigențelor de motivare a actului administrativ.

Curtea de Apel a confirmat integral ipotezele formulate de Comisia Electorală Centrală fără a le supune unui control judiciar efectiv, contradictoriu și riguros, transformând astfel rolul de garant al legalității într-unul pur formal. În loc să verifice temeinicia și legalitatea argumentelor CEC, instanța s-a limitat la a le reproduce, validând practic concluziile autorității fără a solicita probe suplimentare și fără a analiza apărările, explicațiile și documentele depuse de partea reclamantă.

În opinia avocatului Doina Ioana Străisteanu, această abordare demonstrează o abdicare de la principiul contradictorialității și o confuzie gravă între sarcina probei și obligația de apărare.

Contrar susținerilor instanței de apel, sancțiunea aplicată de Comisia Electorală Centrală Partidului „Democrația Acasă” este una vădit disproporționată, selectivă și arbitrară, fiind mascată sub aparența unei „individualizări echitabile”. în realitate, măsura aplicată reclamantului lipsirea de finanțare publică pentru o perioadă de un an nu se întemeiază pe un criteriu obiectiv și rezonabil, ci pe o abordare discriminatorie, fără justificare în raport cu tratamentul aplicat altor concurenți electorali aflați în situații similare.

În drept, recurentul invocă art. 245¹ alin. (1) lit. b) și d) din Codul administrativ, menționând că instanța de apel a validat o practică defectuoasă, arătând o atitudine de formalism excesiv și de pasivitate, contrară rolului său de control efectiv al legalității actelor administrative. În loc să constate nulitatea unei proceduri viciate și să trimită cauza spre reexaminare, Curtea a confirmat o decizie lipsită de bază facturală și de motivare, consolidând astfel o practică administrativă arbitrară și contrară principiilor statului de drept.

În final, recurentul solicită admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii instanței de fond din 13 octombrie 2025, cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea cererii de chemare în judecată în sensul formulat.

Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ: „Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.”

Art. 245 Codul administrativ: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral: „În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată competente examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează: Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor judecătorești ale curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.”

Art. 100 alin. (1) din Codul electoral: „În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor electorale, instanțele judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor de exercitare a căilor de atac.”

Art. 176 din Codul electoral: „Alegerile sunt declarate nule dacă în cadrul operațiunilor electorale au fost comise încălcări ale prezentului cod care au influențat rezultatele votării și atribuirea mandatelor. Hotărârea cu privire la declararea alegerilor nule se adoptă de către Comisia Electorală Centrală în baza hotărârilor consiliilor electorale de circumscripție respective.”

Art. 193 alin. (3) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de recurs în complete din 3 judecători.”

Art. 2451 din Codul administrativ: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; 32 f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Temeiurile menționate la alin. (1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin. (1) și (2) lit. h) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit neîntemeiat.”

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea sau inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca 33 primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de avocatul Doina Ioana Străisteanu, în interesele Partidului Politic „Democrația Acasă”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Centru și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii recurate.

Avocatul Doina Ioana Străisteanu, în interesele Partidului Politic „Democrația Acasă”, în susținerea recursului a indicat două temeiuri de admisibilitate prevăzute la art. 245¹ alin. (1) lit. b) și d) din Codul administrativ.

Referitor la primul temei indicat, Completul de judecată statuează că articolul 2451 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ se referă la schimbarea sau consolidarea jurisprudenței Curții Supreme de Justiție prin admiterea recursului. Aplicarea acestui temei de recurs ține de discreția Curții Supreme de a-și extinde, uniformiza sau schimba jurisprudența. Pentru ca acest argument să fie invocat în mod temeinic, recursul trebuie să confirme lipsa jurisprudenței Curții Supreme cu privire la problemele de drept invocate în recurs, existența unei jurisprudențe contradictorii a Curții Supreme de Justiție cu privire la acestea, fie modificarea circumstanțelor sociale sau juridice care să justifice schimbarea practicii uniforme a Curții Supreme de Justiție. Niciuna dintre aceste situații nu este invocată în recursul depus de avocatul Doina Ioana Străisteanu, în interesele Partidului Politic „Democrația Acasă”.

Referitor la al doilea temei invocat, completul de judecată reține că, noțiunea de „hotărâre arbitrară” este definită prin raportare la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și la explicațiile din nota informativă a Legii nr.246/2023. O hotărâre este considerată arbitrară atunci când nu are nicio bază juridică în dreptul intern, nu stabilește legătura între faptele cauzei, legea aplicabilă și soluția adoptată sau este rezultatul unei erori de fapt ori de drept pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-o. De asemenea, intră în această categorie hotărârile pronunțate cu bună știință contrar legii, în special în cazul normelor imperative care nu oferă judecătorului marjă de apreciere. Arbitrarietatea presupune o încălcare evidentă și gravă a legalității, iar nu o simplă eroare de judecată. În astfel de cazuri, hotărârea reprezintă o denegare a justiției și afectează fundamental echitatea procedurii.

Pe de altă parte, sintagma „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor” presupune că hotărârea se sprijină pe o evaluare eronată și evident 34 nejustificată a probatoriului, iar această evaluare a fost decisivă pentru soluția adoptată. Nu orice greșeală în aprecierea probelor atrage admiterea recursului, ci doar acea eroare care este evidentă pentru un profesionist și nu poate fi explicată rațional. Pentru ca recursul să fie admis în temeiul art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, este necesar ca partea care atacă hotărârea să demonstreze în mod clar existența unei asemenea erori și caracterul ei determinant asupra soluției.

În lipsa unor argumente din care să rezulte că hotărârea contestată a fost pronunțată cu încălcarea unei norme imperative sau că soluția se bazează în mod determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, recursul nu poate fi admis.

Așadar, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursul depus de avocatul Doina Ioana Străisteanu, în interesele Partidului Politic „Democrația Acasă”, conține obiecții de fapt și de drept, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Centru, fiind apreciate în mod corespunzător.

Criticile recurentului, astfel cum sunt formulate, nu se circumscriu niciunuia dintre temeiurile de admisibilitate ale recursului prevăzute de art. 2451 din Codul administrativ și, prin urmare, nu sunt apte să influențeze admisibilitatea acestuia.

Pe latura procesuală a recursului, completul mai reține că argumentarea recursului se rezumă în esență la reluarea tezelor de fond, fără o individualizare clară a motivelor de admisibilitate prevăzute limitativ de art. 2451 din Codul administrativ. Chiar și trecând peste această deficiență și analizând pe fond, criticile se dovedesc nefondate pentru rațiunile expuse.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Centru și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Centru, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s- 35 ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC], 2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 din CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Doina Ioana Străisteanu, în interesele Partidului Politic „Democrația Acasă”. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 36