3ra-694/25 — contestarea actului administrativ defavorabil cu caracter individual

3ra-694/25 — contestarea actului administrativ defavorabil cu caracter individual (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Partidul Politic

„MOLDOVA MARE”,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Partidul Politic „MOLDOVA MARE”

împotriva Comisiei Electorale Centrală, terți Serviciul de Informații si

Securitate, Centrul Național Anticorupție, Inspectoratul General al

Poliției și Partidul Politic „Partidul Social Democrat European”

privind contestarea actului administrativ defavorabil cu caracter

individual,

împotriva hotărârii din 28 septembrie 2025 a Curții de Apel

Centru,

(Dosarul nr. 3ra-694/25

PIGD 2-25138185-01-3ra-28092025)

Recursul este vădit neîntemeiat.

Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia

primei instanțe nu constituie un temei de casare a ei.

Curtea de Apel Centru – jud. V. Sîrbu, A. Cașcaval, L. Bagrin

28 septembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul depus de Partidul Politic „MOLDOVA

MARE”,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Partidul Politic „MOLDOVA MARE” a depus acțiune în contencios administrativ

(contestație în materie electorală) împotriva Comisiei Electorale Centrală, terți

Serviciul de Informații si Securitate, Centrul Național Anticorupție, Inspectoratul

General al Poliției și Partidul Politic „Partidul Social Democrat European”,

solicitând:

- admiterea cererii de chemare în judecată;

- anularea, ca fiind ilegală, a Hotărârii Comisiei Electorale Centrale din 26 septembrie

2025 prin care a fost dispusă anularea înregistrării concurentului electoral și a listei

de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea

Partidului Politic „MOLDOVA MARE” pentru alegerile parlamentare din 28

septembrie 2025.

Electorale Centrale nr. 4119 din 26 septembrie 2025 a fost dispus:

Politic Partidul Social Democrat European.

Direcției de Poliție a Unității Teritoriale Autonome Găgăuzia, Inspectoratului național

de investigații, Centrului Național Anticorupție, Serviciului de Informații și Securitate.

MARE”, și listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova

din partea Partidului Politic „MOLDOVA MARE” și în vederea examinării

aplicabilității art. 3 și 4.

Se expediază prezenta hotărâre și copia dosarului administrativ Ministerului Justiției și

se sesizează Ministerul Justiției în vederea examinării aplicabilității art. 3 și 21 din

Legea nr. 294/2007 privind partidele politice în privința Partidului Politic „MOLDOVA

MARE”.

efecte juridice directe, iminente și imediate asupra Partidului Politic „MOLDOVA

MARE” și asupra celor 56 de candidați din listă. Statutul de victimă prin prisma

art. 17 din Codul administrativ, este consacrat în jurisprudența CtEDO, care în

1

contextul cauzei Partidul Politic „Patria” și Alții c. Moldovei, cererea nr. 5113/15,

constituie izvor de drept și este obligatorie pentru judecătorii interni, din statele

părți la Convenție.

1) Temeiuri de nulitate pe fond:

− legislația electorală nu prevede posibilitatea anulării înregistrării;

− la baza probatoriului, stau documente falsificate;

− circumstanțele descrise, se referă la scrutinul prezidențial, care deja a fost validat de

către Curtea Constituțională;

− împiedicarea de a participa în alegeri a persoanelor supuse sancțiunilor

internaționale este contrară jurisprudenței Curții Constituționale si jurisprudentei

CtEDO;

− Comisia Electorală Centrală și-a arogat atribuții jurisdicționale;

− Comisia Electorală Centrală a aplicat o sacțiune neprevăzută de lege pentru o

pretinsă asociere;

− Hotărârea contestată are un caracter contradictoriu;

− Comisia Electorală Centrală a făcut uz de politici discriminatorii și duble standarde;

− Comisia Electorală Centrală a emis un act administrativ ilegal defavorabil sub un

temei evident de abținere, care a compromis echitatea procedurilor;

− Excluderea arbitrară din alegeri constituie o repetare ideală a cazului Partidului

Politic „PATRIA„ și alte 14 cereri c. Moldovei nr. 5113/15, unde a fost constatată

violarea art. 3 din Protocolul Adițional nr. 1 la Convenție combinat cu art. 6 dreptul

la un proces echitabil, art. 14 interzicerea discriminării și art. 17 interzicerea

abuzului de drept.

2) Temeiuri de nulitate de ordin procedural:

− A fost încălcat dreptul la apărare;

− Participantul la procedura administrativă a fost împiedicat tendențios să

administreze probe;

− A fost încălcat termenul de prescripție.

următoarele dispoziții legale: art. 18, art. 26 alin. (1) lit. f), art. 27 lit. s), art. 32, art.

91 alin. (1) lit. b) și d), art. 92 alin. (1) și (2), art. 93 alin. (1), art. 94 alin. (1), art.

95 alin. (4), art. 100 alin. (1) și (3), art. 101 alin. (2) lit. b), art. 102 alin. (5) lit. a)

și c) din Codul electoral nr. 325/2022, art. 10 alin. (1), art. 78 alin. (1), art. 87, art.

88 și art. 93 din Codul administrativ nr. 116/2018, precum și pe dispozițiile

Regulamentului privind procedura de examinare a contestațiilor în perioada

electorală, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1128/2023, și

ale Regulamentului privind finanțarea grupurilor de inițiativă și a campaniilor

electorale, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1185/2023.

Totuși, se reține că temeiul legal pentru aplicarea sancțiunii anulării înregistrării

lipsește, întrucât nu a fost demonstrată nicio modalitate normativă concretă care să

justifice o asemenea măsură.

2

a relevat că în mod indubitabil se constată că Partidul Politic „MOLDOVA MARE”

nu a beneficiat de un tratament egal comparativ cu alte formațiuni politice.

participe cu deplinătatea drepturilor sale, prin crearea artificială a unor obstacole

de către Comisia Electorală Centrală.

„MOLDOVA MARE” din scrutin constituie o situație fără precedent, în condițiile

în care Comisia Electorală Centrală și-a arogat atribuții de natură judiciară, deși un

asemenea mecanism poate fi pus în aplicare exclusiv de către instanțele de judecată.

contravențional la evenimente organizate de alte partide politice ori difuzarea unor

pretinse „investigații jurnalistice” nu au constituit motive pentru excluderea din

competiția electorală și anularea înregistrării altor formațiuni politice.

referitoare la finanțarea ilicită a partidelor, martorii audiați au declarat că ar fi

primit bani pentru a vota candidatul Partidului Politic „Partidul Nostru” – Renato

Usatîi – și candidatul susținut de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova –

Alexandr Stoianoglo. Or, nicio declarație nu a relevat că ar fi fost oferite sume de

bani pentru a vota candidatul independent Victoria Furtună, fapt stabilit prin mai

multe sentințe judecătorești definitive.

În cazul Partidului Politic „MOLDOVA MARE”, simpla invocare a unei pretinse

investigații jurnalistice și a unui șir de sesizări înaintate către inspectoratele

teritoriale de poliție, SIS și CNA, în lipsa unui act judecătoresc definitiv, a

constituit temei pentru excluderea acestuia din cursa electorală.

abateri de la principiul bunei-credințe, manifestate prin abuz de drept, prin

încălcarea deliberată a drepturilor garantate de art. 3 din Protocolul nr. 1 adițional

la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, prin tăinuirea intenționată a

informațiilor relevante care au succedat emiterii actului administrativ defavorabil

cu caracter individual, prin aplicarea unor tratamente diferențiate și prin

prezentarea de informații false sau incomplete.

credință constituie un principiu fundamental care obligă participanții la procedurile

administrative și de contencios administrativ să își exercite drepturile și să își

îndeplinească obligațiile cu onestitate, corectitudine și deschidere, fără a prejudicia

drepturile celorlalți participanți la proces. Acest principiu presupune acțiuni

coerente și consecvente, evitarea contrazicerii propriilor declarații sau

3

comportamente anterioare, pe care cealaltă parte s-a bazat în mod rezonabil. Prin

urmare, participanții sunt ținuți să acționeze cu integritate și probitate în toate

aspectele procedurii.

bunei-credințe, manifestând o favorizare vădită a altor concurenți electorali în ceea

ce privește transparența și furnizarea datelor din cadrul procedurii administrative.

CEC nr. 3993, prin care, pentru acuzații similare, a fost aplicată sancțiunea

„avertismentului”, în timp ce, în prezenta cauză, pentru alți subiecți ai procesului

electoral, aceeași contestație a fost respinsă ca lipsită de probe.

diferiți subiecți ai procesului electoral, iar comportamentul și practicile anterioare

demonstrează o atitudine duplicitară a autorității electorale, de natură să

compromită însăși corectitudinea și credibilitatea procesului electoral.

Drepturilor Omului a subliniat că garanțiile de imparțialitate ale unui organ

decizional au menirea de a asigura că hotărârea pronunțată se bazează exclusiv pe

considerente de fapt și de drept, iar nu pe considerente de natură politică.

ci trebuie delimitată cu suficientă precizie de dispozițiile dreptului intern.

Procedura în materie de contencios electoral trebuie să garanteze adoptarea unei

decizii echitabile, obiective și motivate în mod suficient, oferind reclamanților

posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere și de a prezenta argumentele pe care

le consideră relevante pentru apărarea intereselor lor, fie prin intermediul unei

proceduri scrise, fie, după caz, în cadrul unei ședințe publice.

organul electoral nu a oferit garanțiile necesare de imparțialitate, iar puterea sa

discreționară nu a fost suficient delimitată prin dispozițiile dreptului intern. De

asemenea, garanțiile procedurale acordate reclamantului au fost insuficiente, fiind

aplicate într-un mod arbitrar și discreționar.

cinică și ostentativă, de către Comisia Electorală Centrală, a temeiurilor legale

privind abținerea și recuzarea.

MARE”, membrii CEC Dana Munteanu și Rita Lefter-Simașco s-au abținut de la

participarea la examinarea cauzei, ceea ce a creat formațiunii o speranță legitimă

că această conduită va fi aplicată coerent și în mod identic și în prezenta cauză.

intentare a procesului contravențional împotriva cetățenilor Pavel Postică, Angelica

4

Caraman și Tatiana Barburoș, fapt ce făcea imposibilă participarea acestora la

procedura administrativă contestată. În consecință, Partidul Politic „MOLDOVA

MARE” are în prezenta cauză calitatea de victimă a unei proceduri viciate.

uniformă potrivit căreia este inadmisibilă participarea, în procedura administrativă,

a persoanelor aflate în litigii judiciare preexistente, întrucât aceasta conduce la

vicierea echității procedurii, în sensul art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului.

Supremă de Justiție a reținut că existența unor proceduri pendinte și paralele

constituie un motiv serios de inadmisibilitate a participării persoanelor vizate la

procedura administrativă.

Victoria Furtună, nu a fost respectat dreptul la un tribunal independent, imparțial și

legal constituit, garantat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului,

coroborat cu dispozițiile art. 14, 16 și 17 din aceeași Convenție. Aplicabilitatea

art.6 din Convenție se extinde și asupra procedurilor de natură prejudiciară.

de valoare reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Tocono și

Profesorii Prometeiști c. Moldovei (2007).

raportat la un complet de judecători, se impune stabilirea dacă, dincolo de

comportamentul personal al fiecărui membru, există fapte obiective care pot genera

dubii rezonabile cu privire la imparțialitate. În această privință, chiar și aparențele

au o importanță semnificativă (a se vedea Castillo Algar c. Spaniei, hotărârea din

28 octombrie 1998, Reports 1998-VIII, p. 3116, § 45, și Morel c. Franței, nr.

34130/96, § 42, CEDO 2000-VI). Atunci când se examinează dacă într-o cauză

există motive legitime de a suspecta lipsa de imparțialitate, punctul de vedere al

celor care formulează o astfel de suspiciune este important, însă nu decisiv;

decisivă este posibilitatea ca bănuiala să fie obiectiv justificată (a se vedea

Ferrantelli și Santangelo c. Italiei, hotărârea din 7 august 1996, Reports 1996-III,

pp. 951–952, § 58, și Wettstein c. Elveției, nr. 33958/96, § 44, CEDO 2000-XII).

CEC Pavel Postică, Angelica Caraman și Tatiana Barburoș aveau obligația de a

informa părțile despre o posibilă incompatibilitate. Or, comportamentul acestora

relevă o lipsă de imparțialitate, determinată de motive de răzbunare și de dorința de

a se conforma regimului politic prin deservirea intereselor acestuia.

Europeană a Drepturilor Omului impune fiecărei instanțe naționale obligația de a

5

verifica dacă, prin componența sa, reprezintă o «instanță imparțială» în sensul

Convenției (a se vedea Remli c. Franței, hotărârea din 23 aprilie 1996, Reports of

Judgments and Decisions 1996-II, § 48).

Victoria Furtună și nici Partidul Politic „MOLDOVA MARE” nu poartă

răspunderea pentru participarea, la întâlnirile cu alegătorii, a unor persoane

sancționate contravențional, care anterior au fost simpatizanți ai altor partide. În

aceste condiții, exercitarea dreptului de veto de către autoritatea pârâtă, în temeiul

unei pretinse investigații jurnalistice, nu rezistă testului de proporționalitate și

transformă procedura administrativă într-un formalism excesiv.

art. 3 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenție, care consacră dreptul la alegeri

libere, precum și a art. 14 din Convenție, care interzice discriminarea. Neadmiterea

participării Partidului Politic „MOLDOVA MARE” la alegerile parlamentare din

28 septembrie 2025 este arbitrară și are la bază motive ascunse, respectiv

excluderea unui concurent electoral cu un sprijin semnificativ din partea populației.

Serviciul de Informații și Securitate, a falsificat documente oficiale, menționând

că, în perioada 5 iulie 2025, Victoria Furtună ar fi fost beneficiara unei curse charter

pe ruta Istanbul (IST) – Dubai (DBX), organizând ulterior scurgerea acestei

informații către presă. În realitate, însă, potrivit datelor provenite din resurse

oficiale, în perioada indicată Victoria Furtună nu a părăsit teritoriul Republicii

Moldova. Mai mult, conform informațiilor furnizate de Agenția Servicii Publice,

în registrul de stat al cetățenilor figurează 15 persoane cu numele „Victoria

Furtună”, fapt ce confirmă caracterul eronat și lipsit de temei al pretinselor

constatări.

referitoare la participarea minorilor la întrunirile din municipiul Orhei. Din analiza

actului de sesizare a organului de constatare rezultă că, în realitate, un membru al

Partidului Politic „MOLDOVA MARE” a fost cel care a apelat la numărul 112 și

a solicitat intervenția poliției, motivând că doi angajați ai poliției criminale au adus

minori, pe care îi instruiau să se infiltreze printre participanții la întrunire.

persoane necunoscute, în circumstanțe neclare, anexate la așa-numitele „note

informative”. Acestea nu îndeplinesc nici măcar condițiile de formă și validitate

prevăzute de art. 260 din Codul procedură penală, fiind de fapt extrase de pe rețelele

de socializare, de la alte evenimente sociale fără legătură cu cauza.

menținerea libertăților fundamentale se bazează în mod esențial pe «un regim

6

politic cu adevărat democratic». Consacrând un principiu definitoriu pentru un

asemenea regim, art. 3 din Protocolul nr. 1 are o importanță capitală în arhitectura

Convenției (a se vedea Mathieu-Mohin și Clerfayt c. Belgiei, pct. 47).

participanților la procedura administrativă nu li s-a oferit posibilitatea de a

administra probe, iar demersul privind audierea martorilor nici măcar nu a fost

supus votului. Mai mult, membrii recuzați au participat la examinarea recuzării

propriei persoane, admițând astfel consumarea unui conflict real de interese.

interzicere a participării în alegeri a unui număr de 56 de persoane nu este însoțită

de suficiente garanții menite să protejeze împotriva arbitrariului. În acest sens, la

pct. 65 din Hotărârea Curții Constituționale nr. 16 din 3 octombrie 2023, s-a reținut

că procedura care conduce la aplicarea unei asemenea interdicții trebuie să fie

însoțită de garanții suficiente pentru a asigura respectarea statului de drept și

protecția împotriva arbitrariului. Totodată, Curtea a subliniat că procedura trebuie

să se desfășoare în fața unei autorități independente, care să audieze persoana vizată

și să adopte o decizie motivată (a se vedea § 96 din Avizul consultativ al Curții

Europene a Drepturilor Omului din 8 aprilie 2022).

subliniază că, potrivit pct. 1.1 lit. d) din Codul bunelor practici în materie electorală,

privarea de drepturi electorale este permisă numai cu respectarea cumulativă a

următoarelor condiții: să fie prevăzută de lege; să respecte principiul

proporționalității; să se bazeze pe recunoașterea incapacității mintale sau pe o

condamnare la pedeapsa privativă de libertate, prin hotărâre judecătorească

definitivă, pentru săvârșirea unor infracțiuni grave; suspendarea drepturilor politice

sau constatarea incapacității mintale putând fi dispusă exclusiv prin hotărâre

specială a instanței de judecată.

procedura de înregistrare a candidaților se desfășoară exclusiv în baza actelor

prezentate de aceștia. În funcție de respectarea cerințelor legale, autoritatea

electorală fie dispune înregistrarea, fie refuză înregistrarea candidaților. Această

procedură nu are un caracter contradictoriu, în sensul în care o autoritate a statului

să sesizeze organul electoral cu solicitarea de a refuza înregistrarea unui candidat

pentru rolul său în comiterea faptelor care au determinat declararea

neconstituționalității partidului din care face parte, iar candidatul să poată contesta

acest demers.

electorale să refuze în mod automat înregistrarea candidaților care cad sub

incidența interdicției contestate, fără o apreciere individuală a rolului efectiv al

7

candidatului în comiterea faptelor imputate partidului. Totodată, până la adoptarea

deciziei organului electoral, legea nu garantează candidatului dreptul de a fi

ascultat, de a prezenta probe și de a beneficia de asistența unui avocat.

prin omisiunea de a institui o posibilitate de remediere, nu asigură un remediu

efectiv împotriva deciziilor organelor electorale întemeiate pe acest motiv de

respingere a înregistrării și nu oferă garanții suficiente pentru a proteja împotriva

arbitrariului.

Constituționale nu a fost executată.

pârâtă, prin încălcarea principiului proporționalității, a recurs la o măsură vădit

disproporționată față de scopul legitim urmărit, contrar dispozițiilor articolelor 38

și 54 din Constituție.

circumstanțele prezentei cauze, se constată că împiedicarea unui număr de 56 de

candidați de a participa la alegeri, motivată prin simpla participare a unor persoane

sancționate contravențional la întâlniri electorale, nu este proporțională și aduce

atingere dreptului „pasiv” de a fi ales.

în privința concurentului electoral Blocul „Alternativa”, unde unul dintre lideri are

sancțiuni aplicate de state străine, Comisia Electorală Centrală nu a considerat

necesară excluderea din cursa electorală.

făcut uz, în mod arbitrar și tendențios, de o putere discreționară care nu este

delimitată în mod clar. Deși, formal, o asemenea competență face obiectul

controlului judiciar, aceasta nu trece testul previzibilității. Aceeași concluzie este

valabilă și pentru ipoteza unei puteri discreționare nelimitate a instanțelor

judecătorești.

Electorală Centrală nu dispune de un drept discreționar, întrucât o asemenea

măsură poate fi dispusă numai de către instanța de judecată, cu respectarea unor

condiții exhaustive.

neregulamentară de asociere între partidele politice și/sau concurenți electorali,

prin intermediul căreia aceștia desfășoară activități electorale comune, concertate

și/sau coordonate.

concret care persoane din lista de candidați ar fi exponenți ai altor partide sau

8

concurenți electorali. Or, autoritatea pârâtă nu dispunea de libertatea de a alege,

întrucât norma aferentă blocului electoral camuflat este de strictă interpretare și

aplicare.

pârâtă avea obligația de a trata aspectele referitoare la participarea unor persoane

sancționate contravențional la întruniri, precum și chestiunea sancțiunilor

internaționale, în aceeași manieră în care a procedat față de alte formațiuni politice,

precum MAN, NOI sau Blocul „Alternativa”.

autoritatea pârâtă a aplicat mecanismul extrem al neadmiterii la scrutin, recurgând

la o ingerință de tip ultima ratio, incompatibilă cu garanțiile consacrate de

jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

a cauzei Partidul Politic PATRIA și alții c. Moldovei, care s-a soldat cu

condamnarea statului de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului și cu

nepromovarea evaluării externe de către judecătorii care au participat la

examinarea acelei cauze.

Moldove, reclamantul a indicat că în cazul Partidului Politic „MOLDOVA

MARE”, situația este cu mult mai gravă, întrucât excluderea sa din cursa electorală

îmbracă forma unui abuz de drept și are un caracter repetitiv.

susținerea acestei poziții, se invocă faptul că la data de 27 septembrie 2025, în

cadrul unei întâlniri desfășurate la hotelul Radisson Blu, în fața partenerilor

internaționali implicați în misiunea de observare a scrutinului, exponentul

guvernării Mihai Popșoi a declarat: „Guvernarea a decis excluderea pe motive

politice a concurentului electoral Partidul Politic „MOLDOVA MARE”. Or, dacă

ați ști că Hitler poate ajunge la guvernare, voi nu ați cere excluderea?».

55. Relevantă în acest sens este cauza Popovici c. Moldovei (cererile nr. 289/04

și 41194/04), în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut:

„Curtea conchide că ambele declarații sugerează, în mod clar, că dl Gurbulea îl

considera pe reclamant vinovat de faptul că acesta era conducătorul unei organizații

criminale. Totuși, chiar presupunând că numele Micu a fost utilizat ca denumire a

organizației criminale și nu ca numele reclamantului, după cum a sugerat Guvernul,

rezultatul rămâne același. O declarație potrivit căreia o organizație criminală poartă

numele unei persoane constituie o acuzație implicită că purtătorul inițial al numelui

este, într-un fel, implicat în activitatea acesteia. În caz contrar, organizația nu ar fi

avut niciun motiv să-i poarte numele. Prin urmare, declarația dlui Gurbulea a

reprezentat, în mod clar, o afirmație cu privire la vinovăția reclamantului, care, pe

9

de o parte, a încurajat publicul să îl considere vinovat, iar pe de altă parte, a

prejudecat aprecierea faptelor de către autoritatea judiciară competentă. În

consecință, a avut loc o violare a art. 6 § 2 din Convenție.

POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND

2025, ora 15:00 a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Partidul Politic

„MOLDOVA MARE”.

concurent electoral, prin anularea înregistrării acestuia, constituie o ingerință

serioasă în dreptul de a fi ales, protejat de art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenția

Europeană a Drepturilor Omului. O asemenea măsură privează partidul politic și

candidații săi de posibilitatea de a participa la competiția electorală și îi lipsește pe

susținătorii acelui partid de dreptul de a-și exprima opțiunea de vot. Din această

perspectivă, analiza juridică trebuie să pornească de la recunoașterea gravității

ingerinței.

societate democratică. Excluderea Partidului Politic „MOLDOVA MARE”

urmărește: (i) protejarea integrității procesului electoral, prin asigurarea

desfășurării unor alegeri libere, corecte și autentice, ferite de fraudă sau mijloace

ilicite; (ii) prevenirea influenței externe ilegale asupra alegerilor naționale,

respectiv apărarea suveranității deciziei electoratului împotriva ingerințelor străine

prin finanțări sau coordonări subterane; și (iii) combaterea coruperii alegătorilor,

fenomen ce distorsionează voința liber exprimată a cetățenilor și subminează

încrederea publicului în procesul democratic.

reflectate în legislația națională. Astfel, Codul electoral (art. 102 alin. (5)) prevede

expres că utilizarea fondurilor nedeclarate, depășirea plafoanelor de cheltuieli,

acceptarea finanțărilor externe și coruperea alegătorilor constituie motive pentru

excluderea unui concurent electoral. Prin urmare, măsura dispusă împotriva

Partidului Politic „MOLDOVA MARE” are fundament legal și urmărește scopuri

legitime bine determinate, în deplină concordanță cu voința legiuitorului de a

proteja procesul electoral de asemenea riscuri.

justificată, se impune verificarea caracterului de accesibilitate și previzibilitate al

normelor aplicabile, astfel încât Partidul Politic „MOLDOVA MARE” să fi putut

anticipa consecințele acțiunilor sale. În speță, cadrul normativ intern relevant,

expus anterior, este unul detaliat și lipsit de ambiguități în ceea ce privește

comportamentele interzise.

10

absolută a finanțării din surse externe sau nedeclarate sunt prevăzute expres de lege.

De asemenea, legislația electorală instituie interdicții clare privind oferirea de bani

sau bunuri alegătorilor pentru a le influența opțiunea de vot, atât prin dispoziții

administrative (art. 54 din Codul electoral), cât și prin norme de drept penal. Toate

aceste reguli erau publice, accesibile și cunoscute în spațiul politic. Mai mult,

sancțiunea anulării înregistrării este expres menționată în art. 102 alin. (5) din

Codul electoral ca posibilă consecință a încălcării respectivelor reguli.

putea prevedea fără dificultate că implicarea într-o schemă de finanțare coordonată

din afara țării, cu evitarea contului oficial de campanie, precum și recurgerea la

practici de corupere a alegătorilor, expune partidul la riscul maxim al descalificării

electorale. În plus, contextul general, inclusiv experiența precedentă a cazului

«Patria» din 2014, intens mediatizat la nivel național, unde un partid a fost acuzat

de finanțare externă și exclus din cursă (chiar dacă ulterior CEDO a sancționat

statul pentru lipsa de probe suficiente), trebuia să sporească gradul de prudență al

oricărei formațiuni politice cu privire la pericolul acceptării unor fonduri din surse

externe.

previzibilitate este îndeplinită: normele încălcate de partid erau clare și precise, iar

consecințele – inclusiv sancțiunea excluderii din alegeri – puteau fi anticipate în

mod rezonabil. Nu s-a aplicat nicio normă obscură sau neașteptată, ci dimpotrivă,

interdicțiile fundamentale cunoscute oricărui concurent electoral.

existenței unei baze factuale solide care să justifice aplicarea unei măsuri atât de

drastice. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat importanța acestui

criteriu în cauza Patria c. Moldova, unde a constatat că autoritățile naționale nu

prezentaseră probe suficiente și relevante pentru a fundamenta excluderea

partidului în anul 2014, bazându-se pe simple scrisori cu informații neconfirmate

și acționând într-un moment extrem de tardiv, apropiat de ziua votului.

unui probatoriu coroborat și pertinent, precum și caracterul intempestiv al măsurii

de descalificare.

substanțială, probele administrate fiind numeroase, diverse și convergente, după

cum urmează:

▪ Documente financiare interne: Au fost identificate bugete detaliate ale campaniei

Partidului „MOLDOVA MARE”, care includ sume concrete și destinații pe linii de

cheltuieli (de ex., strategie, producții media, promovare online, logistică, sondaje,

salarii personal). Aceste documente arată explicit că respectivele cheltuieli urmau a

11

fi acoperite din surse externe – fapt confirmat de corespondența asociată prezentării

acestor bugete către curatorii străini. Toate operațiunile organizate de organele de

resort.

▪ Convorbiri și mesaje interceptate cu curatorii externi: Din același material al

Serviciului prezentate și cercetate în cadrul ședinței de judecată, rezultă că există în

dosar transcrieri ale discuțiilor purtate de Victoria Furtună (alias „venera472”) cu

persoanele de legătură din Federația Rusă – „maximb” (Anton Tregub) și „sasha610”

(Alexandr Petrov). Aceste conversații confirmă în mod nemijlocit transferurile de

bani.

▪ Probele privind coruperea alegătorilor: Strategia electorală a partidului, document

scris, evidențiază planuri de a oferi diverse forme de ajutor material (târguri sociale,

donații) electoratului, confirmând caracterul deliberat al acestor practici. Prezența

unor asemenea probe explicite și emanând chiar de la protagonist (Furtună) diferă

radical de cazul Patria, unde nu exista nicio probă că partidul respectiv ar fi încercat

să mituiască alegători sau să comită fraude electorale.

▪ Coroborarea completă a probelor: Toate categoriile de probe de mai sus se susțin

reciproc și conturează o imagine coerentă asupra evenimentelor. Avem dovada

fluxului masiv de bani din exterior, dovada cheltuirii lor planificate în campanie,

dovada influenței străine directe asupra deciziilor partidului și dovada recurgerii la

mijloace ilegale (mituire) pentru a obține voturi. Această multitudine de date, cifre

exacte, conversații datate și acțiuni confirmate depășește cu mult orice dubiu

rezonabil cu privire la săvârșirea de către partid a faptelor imputate și la caracterul

sistematic al acestor fapte. Cu alte cuvinte, nu ne aflăm în situația unei simple

suspiciuni sau a unor informații neconfirmate (cum era în cazul Patria), ci în fața unui

dosar probatoriu solid, cu elemente directe și convergente. Prin urmare, premisa

factuală a măsurii de excludere este una fermă și convingătoare, eliminând riscul de

arbitrar sau eroare judiciară sub acest aspect.

▪ Adecvarea măsurii. Analizând dacă măsura aleasă este aptă să îndeplinească

scopurile legitime propuse, se constată că excluderea din cursă a Partidului Politic

„MOLDOVA MARE” este adecvată pentru a realiza protejarea integrității alegerilor

și prevenirea capturării procesului democratic. Partidul în cauză s-a dovedit a fi, în

esență, un vehicul al unei influențe externe masive (financiare și operaționale) și a

recurs la mijloace de fraudare a voinței populare (cumpărarea de voturi).

aplicarea unui simplu avertisment, a unei amenzi contravenționale sau chiar

blocarea contului de campanie – nu ar fi fost apte să stopeze fenomenul ilicit, având

în vedere amploarea și natura acestuia. Atunci când o campanie electorală este

concepută pe baza unei finanțări paralele nelegale și funcționează un mecanism de

influențare ilicită a alegătorilor, intervențiile minore nu fac decât să temporizeze

sau să cosmetizeze problema, fără a înlătura cauza reală.

putut asigura obiectivul de menținere a competiției electorale într-un cadru curat și

echitabil, restabilind condițiile de egalitate pentru ceilalți competitori corecți și

protejând publicul de continuarea acțiunilor manipulative. În plus, faptul că însăși

legea (art. 102 alin. (5) din Codul electoral) prevede expres anularea înregistrării

ca sancțiune pentru asemenea situații confirmă adecvarea și legalitatea măsurii

aplicate.

12

fundamental al partidului, aceasta întrunește toate garanțiile de legalitate și

legitimitate: este prevăzută expres de lege (art. 102 alin. (5) din Codul electoral),

urmărește scopuri publice imperative – protejarea integrității alegerilor, apărarea

suveranității deciziei electorale și prevenirea corupției electorale – și se sprijină pe

un probatoriu solid și convergent, nu pe simple bănuieli sau indicii sumare. Aceasta

reprezintă o distincție esențială față de cauza Patria, unde Curtea Europeană a

Drepturilor Omului a constatat că balanța a fost greșit înclinată din cauza lipsei

unui probatoriu temeinic. În prezenta cauză, dimpotrivă, densitatea și consistența

probelor asigură fundamentul necesar pentru justificarea ingerinței.

strict temporar și contextual: ea vizează excluderea formațiunii din actualul scrutin,

fără a afecta dreptul partidului de a exista în continuare și fără a interzice

participarea sa la viitoare competiții electorale, în condițiile respectării legii. Cu

alte cuvinte, partidul nu este dizolvat, iar ideologia sa nu este scoasă în afara legii;

se dispune doar excluderea de la aceste alegeri, ca sancțiune pentru

comportamentul ilicit constatat. Acest caracter limitat demonstrează că măsura,

deși severă, nu anihilează definitiv opțiunea politică reprezentată de formațiune, ci

sancționează proporțional conduita neconformă în contextul electoral actual.

extremă precum anularea înregistrării unui concurent electoral să fie legitimă,

aceasta trebuie însoțită de toate garanțiile procedurale menite să prevină arbitrariul.

Aceasta implică obligația autorității competente de a prezenta o motivare completă

și riguroasă, care să detalieze faptele și probele ce stau la baza deciziei:

identificarea exactă a sumelor și tranșelor de bani nedeclarate, a canalelor externe

prin care acestea au fost furnizate, a bunurilor și avantajelor materiale oferite

alegătorilor și corelarea lor cu cronologia campaniei electorale, precum și

evidențierea altor elemente relevante (întâlniri, instrucțiuni externe privind listele

de candidați etc.). Doar o asemenea motivare exhaustivă asigură transparența

deciziei și permite părții sancționate să își exercite efectiv dreptul la apărare, prin

contestarea faptelor sau a încadrării lor juridice, în cadrul căilor de atac prevăzute

de lege.

unei dezbateri procedurale reale; prin contrast, în prezenta cauză s-a acordat o

atenție deosebită remedierii acestor aspecte. Structura probelor administrate –

incluzând documente financiare incriminatoare, conversații interceptate cu

persoane implicate în finanțarea externă, înregistrări audio și text ale

comunicațiilor, precum și elemente de cronologie – constituie un material

probatoriu robust, suficient pentru o motivare solidă și detaliată a măsurii dispuse.

13

Partidul vizat a fost informat despre acuzațiile formulate și despre probele

respective și a avut posibilitatea de a formula explicații. Hotărârea reflectă aceste

constatări și raționamentul prin care s-a concluzionat că sancțiunea este inevitabilă,

îndeplinind cerințele de claritate și temeinicie impuse de standardele internaționale,

menite să excludă orice urmă de arbitrar.

scopuri legitime și imperioase. Examinarea proporționalității stricto sensu relevă

că măsura aplicată este adecvată, necesară și proporțională cu gravitatea situației:

probele privind încălcările sunt multiple, convergente și consistente, iar sancțiunile

mai puțin severe s-ar fi dovedit ineficiente pentru neutralizarea riscului sistemic de

subminare a scrutinului. În aceste condiții, testul de proporționalitate este pe deplin

satisfăcut.

electoral pentru anularea înregistrării unui concurent electoral, și anume art. 102

alin. (5) lit. a) și c). S-a demonstrat că partidul a utilizat fonduri nedeclarate într-un

cuantum semnificativ, depășind limita de 1% din plafonul legal (lit. a), precum și

resurse financiare provenite integral din străinătate, cu încălcarea lit. c). Totodată,

oferirea de bunuri și avantaje materiale alegătorilor, în scopul influențării votului,

contravine art. 54 alin. (6) lit. a) din Codul electoral și constituie, conform art. 102

alin. (5) lit. f), un motiv distinct de anulare a înregistrării. Toate aceste încălcări au

avut loc pe fondul normelor stricte privind Fondul electoral și regimul donațiilor

(art. 53, art. 56–58), norme eludate în mod deliberat și sistematic. Prin urmare, din

perspectiva dreptului intern, sunt întrunite condițiile legale pentru aplicarea

sancțiunii maxime.

(art. 3 din Protocolul nr. 1 la CEDO și jurisprudența relevantă), măsura excluderii

Partidului Politic „MOLDOVA MARE” din alegeri este justificată și

proporțională.

Omului în cauza Patria c. Moldova, unde s-a constatat o încălcare din cauza lipsei

de probe și a insuficientei motivări, în prezenta cauză autoritățile dispun de probe

abundente și concludente, iar decizia contestată este pe deplin motivată. Scopul

urmărit – asigurarea liberei exprimări a voinței poporului prin alegeri autentice –

este unul legitim și de importanță primordială, răspunzând unei nevoi sociale

imperioase: prevenirea subminării procesului electoral prin practici corupte și prin

influențe externe.

concurent electoral care a încălcat reguli esențiale menite să protejeze ordinea

democratică (în consonanță cu principiile consacrate în cauza Refah Partisi c.

14

Turcia), acționând totodată pentru menținerea integrității votului (conform

orientărilor desprinse din cauza Kovach c. Ucraina). În plus, normele aplicabile

erau clare și previzibile, fiind în vigoare anterior începerii campaniei electorale, iar

sancțiunea a fost aplicată în mod nediscriminatoriu, exclusiv în urma constatării

încălcărilor explicite ale acestora – principiul fiind în concordanță cu jurisprudența

Lykourezos c. Grecia.

caracter arbitrar; dimpotrivă, reacția autorităților este aliniată exigențelor

convenționale de protecție a procesului electoral liber.

partidului, excluderea din cursa electorală a constituit singurul remediu eficient

pentru a opri vicierea alegerilor. S-a demonstrat că măsurile mai blânde prevăzute

de lege – avertismentul sau amenda – ar fi fost ineficiente, putând fi absorbite cu

ușurință de către un actor susținut material aproape nelimitat din exterior. Doar

măsura excluderii, ca sancțiune ultima ratio, a fost aptă să întrerupă de îndată fluxul

financiar ilicit și să împiedice continuarea coruperii alegătorilor, restabilind

legalitatea și corectitudinea procesului electoral.

din Codul electoral, având în vedere gravitatea încălcărilor și aplicând analiza de

proporționalitate impusă de art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a

Drepturilor Omului, măsura excluderii Partidului Politic „MOLDOVA MARE”

din cursa electorală este legală, necesară și proporțională cu scopul legitim de a

proteja integritatea și echitatea scrutinului parlamentar.

Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4119 din 26 septembrie 2025 este

legală, justificată și proporțională, adoptarea acesteia fiind realizată în conformitate

cu prevederile legale și cu principiile de drept internațional aplicabile.

potrivit cărora membrii Comisiei Electorale Centrale nu puteau participa la

adoptarea unei asemenea decizii întrucât ar fi fost vizați într-un proces

contravențional inițiat la cererea reclamantului, instanța de fond a menționat că,

având în vedere atribuțiile Comisiei Electorale Centrale ca organ colegial,

hotărârile se adoptă în mod colectiv. Simplul fapt că trei membri ai Comisiei ar fi

vizați într-o procedură contravențională inițiată de partid nu îi limitează în

exercitarea atribuțiilor de vot, iar excluderea acestora ar fi de natură să blocheze

activitatea întregului organ colegial.

la examinarea propriilor cereri de recuzare, prima instanță a reiterat argumentele

expuse anterior și a constatat că, în virtutea „doctrinei necesității”, atunci când un

15

organ colegial este chemat să soluționeze o problemă esențială pentru a evita

blocarea activității sale, este admisibilă examinarea de către acesta a propriilor

cereri de recuzare. În caz contrar, organul electoral ar putea invoca lipsa posibilității

de a adopta o hotărâre, ceea ce ar contraveni cerințelor impuse de „testul

necesității”.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

„MOLDOVA MARE” a depus recurs.

1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, coroborat cu art. 14 și art. 17,

arătând că excluderea sa din scrutin reprezintă o ingerință arbitrară și

disproporționată, lipsită de garanții procedurale efective.

înregistrării unui concurent electoral, iar Comisia Electorală Centrală și-a arogat

atribuții jurisdicționale, deși o asemenea măsură poate fi dispusă doar de instanța

de judecată, cu respectarea unor condiții exhaustive.

enumerat norme din Codul electoral și Codul administrativ, dar nu a demonstrat

aplicabilitatea vreunei modalități normative care să justifice anularea înregistrării

Partidului Politic „MOLDOVA MARE”.

nediscriminatoriu, exemplificând că în Hotărârea CEC nr. 3993, pentru „acuzații

similare”, s-a aplicat doar sancțiunea avertismentului, iar în cazul altor partide

sesizările au fost respinse ca „lipsite de probe”. În schimb, Partidul Politic

„MOLDOVA MARE” a fost exclus din scrutin. Mai mult, în cazul Blocului

„Alternativa”, unde unul dintre lideri are sancțiuni aplicate de state străine, CEC

nu a aplicat măsura excluderii ca în cazul Partidului Politic „MOLDOVA MARE”.

Codul administrativ, arătând că CEC a acționat prin abuz de drept, a ascuns

informații relevante, a furnizat date false sau incomplete și a manifestat o favorizare

vădită a altor concurenți electorali.

și nu trece testul previzibilității. Conceptul de „bloc electoral camuflat” este de

strictă interpretare, iar CEC nu a demonstrat că vreun candidat ar fi exponent al

altor partide.

recuzare. Membri ai CEC împotriva cărora existau proceduri contravenționale

pendinte au participat la adoptarea hotărârii, deși practica judiciară a Curții

16

Supreme de Justiție (cauza nr. 3ra-23/25) consacră că o asemenea situație atrage

inadmisibilitatea participării la procedura administrativă.

probelor, prin faptul că demersul de audiere a martorilor nu a fost supus votului și

prin participarea membrilor recuzați la examinarea propriei recuzări. Aceasta a

generat un conflict real de interese și un formalism excesiv.

celor 56 de candidați ai partidului nu respectă garanțiile împotriva arbitrariului. Se

invocă Hotărârea Curții Constituționale nr. 16 din 3 octombrie 2023 și Avizul

consultativ CEDO din 8 aprilie 2022, potrivit cărora privarea de drepturi electorale

trebuie să fie însoțită de garanții suficiente, audiere efectivă și hotărâre

judecătorească motivată. De asemenea, Codul bunelor practici în materie electorală

prevede că suspendarea drepturilor politice se poate dispune doar prin hotărârea

definitivă a unei instanțe.

sau nerelevante:

− presupusul zbor charter Istanbul–Dubai atribuit Victoriei Furtună este fals, ea

nefiind plecată din Republica Moldova; există 15 persoane cu același nume în

registrul de stat;

− implicarea minorilor la întruniri electorale din Orhei a fost de fapt orchestrată de

polițiști, aspect confirmat prin apelul la 112 al unui membru al partidului;

− fotografiile anexate la „note informative” sunt extrase de pe rețele sociale, de la alte

evenimente, și nu respectă condițiile art. 260 CPP.

publică din 27 septembrie 2025 a vicepreședintelui Parlamentului, Mihai Popșoi,

în fața observatorilor internaționali, că guvernarea a decis excluderea pe motive

politice a Partidului Politic „MOLDOVA MARE”. Această declarație, comparată

cu jurisprudența CEDO (Popovici c. Moldovei), prejudecă prezumția de

nevinovăție și afectează imparțialitatea autorităților.

Moldovei, arătând că situația este „trasă la indigo”, iar în prezenta cauză gravitatea

este și mai accentuată.

subiectiv și obiectiv consacrate de CEDO (Piersack, Castillo Algar, Wettstein,

Remli ș.a.), precum și obligația aparențelor de a inspira încredere.

„MOLDOVA MARE” reprezintă un abuz de drept cu caracter repetitiv, o ingerință

disproporționată în drepturile electorale, lipsită de fundament legal și probatoriu,

adoptată cu încălcarea garanțiilor de imparțialitate, egalitate, apărare și

proporționalitate.

17

⎯ Admiterea cererii de recurs;

⎯ Casarea integrală a hotărârii Curții de Apel Chișinău din 28 septembrie 2025,

pronunțată în cauza de contencios administrativ având ca obiect acțiunea Partidului

Politic „MOLDOVA MARE” împotriva Comisiei Electorale Centrale privind

contestarea actului administrativ;

⎯ Pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună:

▪ Admiterea cererii de chemare în judecată;

▪ Anularea, ca fiind ilegală, a Hotărârii Comisiei Electorale Centrale din 26

septembrie 2025 privind anularea înregistrării concurentului electoral și a listei

de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din

partea Partidului Politic „MOLDOVA MARE” pentru alegerile parlamentare

din 28 septembrie 2025.

POZIȚIA INTIMATEI

poștei electronice la 18:32, Comisia Electorală Centrală a susținut inadmisibilitatea

recursului, iar în subsidiar netemeinicia acestuia. În motivare, CEC a invocat

standardele Curții Europene a Drepturilor Omului privind protejarea integrității

votului, precum și existența unei baze factologice și probatorii extinse referitoare

la finanțări ilegale, coordonări și influențe externe asociate cu Partidul Politic

„MOLDOVA MARE” și lidera sa, Victoria Furtună.

POZIȚIA TERȚULUI

General al Poliției a solicitat declararea recursului depus de Partidul Politic

„MOLDOVA MARE” ca fiind inadmisibil.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Curtea de apel Chișinău (Centru) soluționează în primă instanță acțiunile în contencios

administrativ împotriva actelor emise de Banca Națională a Moldovei, precum și acțiunile în

contencios administrativ atribuite în competența sa prin Codul electoral.

Curtea Supremă de Justiție soluționează: cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și

a încheierilor curților de apel.”

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi

contestate cu recurs.”

18

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea

hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanțele de judecată competente

examinează acțiunile în domeniul electoral după cum urmează:

Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva actelor judecătorești ale

curților de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.”

„În perioada electorală, autoritățile competente examinează contestațiile în termen de 3 zile de

la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor electorale, instanțele

judecătorești aplică același termen, inclusiv în cadrul procedurilor de exercitare a căilor de atac.”

„Alegerile sunt declarate nule dacă în cadrul operațiunilor electorale au fost comise încălcări ale

prezentului cod care au influențat rezultatele votării și atribuirea mandatelor. Hotărârea cu

privire la declararea alegerilor nule se adoptă de către Comisia Electorală Centrală în baza

hotărârilor consiliilor electorale de circumscripție respective.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de

recurs în complete din 3 judecători.”

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de

Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin. (1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate

în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de

recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care

Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea

recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă

acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar

prezentului cod.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă

recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul

19

inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică

părților.

Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit neîntemeiat.”

ASPECTE DE PROCEDURĂ

constată că decizia motivată a fost comunicată Partidului Politic „MOLDOVA

MARE”, prin poșta electronică la 28 septembrie 2025. Cererea de recurs a fost

depusă la 28 septembrie 2025. În aceste condiții, atât exercitarea, cât și motivarea

recursului s-au realizat în termenul legal prevăzut de art. 245 din Codul

administrativ, coroborat cu art. 100 alin. (1) din Codul electoral.

MOTIVAREA INSTANȚEI

sau inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile

Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil,

bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al

recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca

primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor

de drept.

trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe

care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

Partidul Politic „MOLDOVA MARE”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu

soluția pronunțată de Curtea de Apel Centru și nu relevă interpretarea contrară a

legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta

20

s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv

nu constituie temei de casare a hotărârii recurate.

patru temeiuri de admisibilitate prevăzute la art. 245¹ alin. (1) lit. a), b), c) și d) din

Codul administrativ.

susținerea recurentului privind pretinsa contradicție dintre interpretarea legii

aplicată în hotărârea atacată și jurisprudența uniformă a Curții Supreme de Justiție

este neîntemeiată.

și conform practicii judiciare constante, fără a se abate de la liniile directoare

stabilite de instanța supremă. Recurentul nu indică în mod concret vreo hotărâre a

Curții Supreme de Justiție cu valoare de precedent obligatoriu (decizie irevocabilă

în recurs, cu caracter de unificare) care să contrazică soluția instanței de fond în

interpretarea normei de drept incidente. Simpla invocare a unei pretinse

neconcordanțe jurisprudențiale, fără a demonstra existența unei jurisprudențe

uniforme și relevante a instanței supreme, nu poate justifica admisibilitatea

recursului în temeiul art. 245¹ alin. (1) lit. a) din Codul administrativ.

uniformă a CSJ, ci dimpotrivă, o urmează. Jurisprudența constantă a CSJ prevede

că instanța de contencios administrativ nu poate substitui organul electoral în

aprecierea faptelor și aplicarea normelor electorale, ci verifică doar legalitatea

actului atacat. În prezenta cauză, instanța de fond a constatat că CEC a acționat în

limitele competențelor sale, conform Codului electoral, analizând probele

administrate și aplicând sancțiunea corespunzătoare. Prin urmare, interpretarea

legii este conformă practicii judiciare și nu se poate susține existența unei

contradicții.

demonstreze nu doar existența unei interpretări diferite, ci și caracterul „uniform”

și consolidat al practicii Curții Supreme de Justiție, ceea ce nu se probează în

prezenta cauză. Or, în lipsa unui conflict veritabil între hotărârea atacată și o

jurisprudență stabilă a instanței de recurs, susținerea referitoare la pretinsa

contrarietate devine pur formală și lipsește de fundament.

articolul 2451 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ se referă la schimbarea sau

consolidarea jurisprudenței Curții Supreme de Justiție prin admiterea recursului.

Aplicarea acestui temei de recurs ține de discreția Curții Supreme de a-și extinde,

uniformiza sau schimba jurisprudența. Pentru ca acest argument să fie invocat în

mod temeinic, recursul trebuie să confirme lipsa jurisprudenței Curții Supreme cu

21

privire la problemele de drept invocate în recurs, existența unei jurisprudențe

contradictorii a Curții Supreme de Justiție cu privire la acestea, fie modificarea

circumstanțelor sociale sau juridice care să justifice schimbarea practicii uniforme

a Curții Supreme de Justiție. Niciuna dintre aceste situații nu este invocată în

recursul depus de Partidul Politic „MOLDOVA MARE”.

noi de natură să justifice schimbarea jurisprudenței. Situațiile invocate de recurent

(prezumtive „duble standarde”, aplicarea altor sancțiuni în cauze similare)

reprezintă aspecte factuale, nu chestiuni de principiu de drept. În plus, CSJ a

consolidat deja practica prin multiple hotărâri în materie electorală, unde a reținut

că autoritățile electorale au o marjă de apreciere în constatarea încălcărilor și

aplicarea sancțiunilor proporționale, iar instanța verifică doar legalitatea

formală. Așadar, recursul nu are rol de consolidare, ci de contestare factologică,

inadmisibilă pe calea recursului.

contestat privește strict Partidul Politic „MOLDOVA MARE” și candidații săi,

nu terți din afara procesului. Toți subiecții vizați (partidul și candidații incluși pe

listă) au fost reprezentați în fața instanței de fond prin formațiunea politică. Nu

există nicio persoană străină de proces ale cărei drepturi să fie afectate.

Jurisprudența stabilește că în materie electorală, subiectul principal al

contestării este formațiunea politică, nu fiecare candidat individual, deci nu se

poate reține că hotărârea s-ar fi pronunțat ultra petita sau în lipsa părților direct

interesate.

noțiunea de „hotărâre arbitrară” este definită prin raportare la jurisprudența Curții

Europene a Drepturilor Omului și la explicațiile din nota informativă a Legii

nr.246/2023. O hotărâre este considerată arbitrară atunci când nu are nicio bază

juridică în dreptul intern, nu stabilește legătura între faptele cauzei, legea aplicabilă

și soluția adoptată sau este rezultatul unei erori de fapt ori de drept pe care nicio

instanță rezonabilă nu ar comite-o. De asemenea, intră în această categorie

hotărârile pronunțate cu bună știință contrar legii, în special în cazul normelor

imperative care nu oferă judecătorului marjă de apreciere. Arbitrarietatea

presupune o încălcare evidentă și gravă a legalității, iar nu o simplă eroare de

judecată. În astfel de cazuri, hotărârea reprezintă o denegare a justiției și afectează

fundamental echitatea procedurii.

probelor” presupune că hotărârea se sprijină pe o evaluare eronată și evident

nejustificată a probatoriului, iar această evaluare a fost decisivă pentru soluția

adoptată. Nu orice greșeală în aprecierea probelor atrage admiterea recursului, ci

22

doar acea eroare care este evidentă pentru un profesionist și nu poate fi explicată

rațional. Pentru ca recursul să fie admis în temeiul art. 245¹ alin. (1) lit. d) din Codul

administrativ, este necesar ca partea care atacă hotărârea să demonstreze în mod

clar existența unei asemenea erori și caracterul ei determinant asupra soluției.

toate probele administrate, inclusiv documentele oficiale și sesizările organelor

competente (SIS, CNA, Inspectoratul de Poliție). Aprecierea instanței nu este

arbitrară, ci fundamentată pe un ansamblu probatoriu concret și pertinent.

Pretențiile recurentului de „falsificare” sau „irelevanță” a probelor sunt simple

afirmații nesusținute. Mai mult, instanța a motivat în detaliu de ce probele

prezentate de CEC sunt suficiente și relevante pentru a justifica măsura anulării

înregistrării. Simplul fapt că partea nu este de acord cu aprecierea probelor nu

echivalează cu o arbitraritate.

pronunțată cu încălcarea unei norme imperative sau că soluția se bazează în mod

determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, recursul nu poate fi

admis.

că, recursul depus de Partidul Politic „MOLDOVA MARE”, conține obiecții de

fapt și de drept, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Centru,

fiind apreciate în mod corespunzător.

fond respectă jurisprudența CSJ, nu deschide probleme noi de drept, privește

exclusiv drepturile părților din proces și este întemeiată pe probe suficiente,

evaluate în mod rezonabil.

niciunuia dintre temeiurile de admisibilitate ale recursului prevăzute de art. 2451

din Codul administrativ și, prin urmare, nu sunt apte să influențeze admisibilitatea

acestuia.

recursului se rezumă în esență la reluarea tezelor de fond, fără o individualizare

clară a motivelor de admisibilitate prevăzute limitativ de art. 2451 din Codul

administrativ. Chiar și trecând peste această deficiență și analizând pe fond, criticile

se dovedesc nefondate pentru rațiunile expuse.

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță,

în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

23

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din

Codul administrativ.

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care

se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat

o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Centru și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei

interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel

Centru, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui

asemenea pretins argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-

ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din

oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale

atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea

aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios

administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în

concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate

și a avea succes.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea

hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],

2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea

CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages

Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul

acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea

hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței

24

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Partidul Politic „MOLDOVA MARE”.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

25