3ra-135/24 — contestarea actului administrativ

3ra-135/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Cucoș Valentin,

reprezentat de avocatul Musteață Eugeniu,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Cucoș Valentin împotriva Ministerului Afacerilor

Interne, persoane terțe Inspectoratul General al Poliției și Țurcan Vitalie, cu

privire la anularea actului administrativ individual de defavorabil,

restabilirea în funcție, încasarea salariului restant pentru perioada absenței

forțate de serviciu, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor

de judecată

împotriva deciziei din 12 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-135/24

NR. PIGD2-22153875-01-3ra-07022024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul

administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate.

Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: V. Sîrbu,

Instanța de apel : A. Bostan, I. Dutca, Gr. Dașchevici,

23 octombrie 2024

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de

Cucoș Valentin, reprezentat de avocatul Musteață Eugeniu,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Musteață Eugeniu, a depus acțiune în contencios administrativ împotriva

Ministerului Afacerilor Interne, persoane terțe Inspectoratul General al

Poliției și Țurcan Vitalie, cu privire la anularea actului administrativ

individual de defavorabil, restabilirea în funcție, încasarea salariului restant

pentru perioada absenței forțate de serviciu, repararea prejudiciului moral și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Judecătoriei Centru mun. Chișinău, a fost admisă parțial acțiunea de

contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a lui Cucoș

Valentin împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General

al Poliției cu privire la contestarea actului administrativ, restabilirea la lucru,

încasarea salariului mediu pentru perioada absenței forțate de la lucru,

repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.204 ef din 27 martie 2013, în

partea concedierii lui Cucoș Valentin, fiind restabilit în funcția de șef al

Inspectoratului de Poliție Rîșcani al Direcției de Poliție a mun. Chișinău

începând cu 11 iulie 2013, s-a încasat de la Ministerul Afacerilor Interne în

beneficiul lui Cucoș Valentin salariul pentru lipsa forțată de la lucru pentru

perioada 27 martie 2013 până la 11 iulie 2013 în sumă de 24 994,15 lei, cu

efectuarea reținerilor obligatorii din salariul achitat conform legislației în

vigoare, s-a încasat de la Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova

în beneficiul lui Valentin Cucoș prejudiciul moral cauzat în mărime de 10

000 de lei. Totodată, a fost indicat că hotărârea în privința restabilirii în

funcție și încasării unui salariu mediu în mărime de 7 209,89 de lei pentru

absența forțată de la lucru, urmează a fi executată imediat.

apelurile declarate de către Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul

1

General al Poliției au fost respinse, cu menținerea hotărârii Judecătoriei

Centru mun. Chișinău din 11 iulie 2013.

2014, recursurile declarate de către Ministerul Afacerilor Interne și

Inspectoratul General al Poliției împotriva deciziei instanței de apel, au fost

considerate inadmisibile.

a fost repus în funcția anterior deținută, de șef al Inspectoratului de poliție

Rîșcani al DP mun. Chișinău, de la 11.07.2013.

de Justiție, inter alia, a fost dispusă achitarea salariului pentru absența forțată

de la muncă, pentru perioada 27.03.2013 - 12.11.2013, adică pentru perioada

27.03.2013 - 11.07.2013 indicată în hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 11 iulie 2013, inclusiv pentru perioada de la 11.07.2013 și până

la data repunerii efective la locul de muncă, conform ordinului MAI nr. 388ef

din 12.11.2013.

retrogradat în funcție, fiind numit în funcția de ofițer superior de investigații

al Biroului crime grave al Secției investigații infracțiuni al IP Cahul.

la cererea de revizuire a Inspectoratului General al Poliției din 17.05.2014, a

fost casată decizia Curții de Apel Chișinău din 18 septembrie 2013 și

hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 11 iulie 2013.

Justiție din 12.11.2014, Ministerul Afacerilor Interne a emis ordinul prin care

a anulat toate ordinele de executare a hotărârii Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 11 iulie 2013, inclusiv de repunere în funcție și de achitare a

salariului pentru absența forțată de la muncă lui Cucoș Valentin. De

asemenea, prin ordinul IGP nr.705ef. din 13.11.2014, au fost revocate

ordinele IGP nr.45ef din 24.01.2014 și 519ef. din 25.08.2014.

angajat în cadrul Inspectoratului General al Poliției, unde a activat până la

data de 01.02.2022, conform ordinului IGP nr.42ef. din 28.01.2022.

revizuire, inclusiv împotriva deciziei din 12.11.2014 a Curții Supreme de

Justiție, iar prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 15.07.2020 a fost

casată Decizia Curții Supreme de Justiție din 12.11.2014 și a fost respinsă

cererea de revizuire a Inspectoratului General al Poliției din 17.05.2014.

Chișinău din 11 iulie 2013, prin care s-a dispus repunerea lui Cucoș Valentin

în funcția anterior deținută și achitarea salariului pentru absența forțată de la

locul de muncă.

Centru mun. Chișinău din 11 iulie 2013, a fost emis ordinul MAI nr.122ef.

2

din 13.09.2022, prin care s-a dispus: - Se anulează ordinul Ministrului

Afacerilor Interne nr.204ef. din 27.03.2012, în partea ce se referă la

concedierea colonelului de poliție Cucoș Valentin, comisar al Comisariatului

de Poliție Rîșcani al CGP al mun. Chișinău; - Se revocă ordinul Ministrului

Afacerilor Interne nr.179ef. din 25.11.2014 „Cu privire la revocarea

ordinelor MAI nr.388 ef. din 12.11.2013 și nr.28ef. din 10.02.2014 în

privința lui Cucoș Valentin”; - Se consideră restabilit Cucoș Valentin în

funcția de șef al Inspectoratului de poliție Rîșcani al DP mun. Chișinău în

perioada 11.07.2013 - 17.12.2019.

în vigoare, inter alia, ordinul MAI nr.388 ef. din 12.11.2013, prin care Cucoș

Valentin a fost repus în funcția de comisar al CPS Rîșcani al CGP mun.

Chișinău, iar pe de altă parte, din motive necunoscute, Cucoș Valentin a fost

considerat restabilit doar până la data de 17.12.2019.

colonelul de poliție Cucoș Valentin nu a fost repus în funcția de „șef al

Inspectoratului de Poliție Rîșcani al Direcției de Poliție a mun. Chișinău”,

dar a fost restabilit în funcția de „comisar al CPS Rîșcani al CGP mun.

Chișinău”, care nu a existat la data emiterii ordinului și nici nu corespunde

cu funcția indicată în hotărârea de judecată.

Chișinău din 11 iulie 2013, instanța de judecată a dispus de a-l restabili pe

Cucoș Valentin în funcția de șef al Inspectoratului de Poliție Rîșcani al

Direcției de Poliție a mun. Chișinău începând cu data de 11 iulie 2013.

13.09.2022, au intrat în vigoare ordinele MAI nr.388 ef. din 12.11.2013 și

nr.28ef. din 10.02.2014.

care considerente Cucoș Valentin a fost restabilit doar până la data de

17.12.2019 și prin ce se justifică acest fapt.

de emitere a acestuia a servit încheierea Curții Supreme de Justiție din 15

iulie 2020, în temeiul căreia a intrat în vigoare hotărârea Judecătoriei Centru

mun. Chișinău din 11 iulie 2013.

locul de muncă, a apărut odată cu emiterea încheierii Curții Supreme de

Justiție din 15 iulie 2020.

restabilire la locul de muncă, a apărut după data de 15 iulie 2020, nu este

posibil de a constata că salariatul a fost restabilit și încă pe o perioadă

anterioară datei intrării în vigoare a hotărârii judecătorești și fără să existe

actul în vigoare.

consideră că a fost executată o hotărâre judecătorească de restabilire la locul

3

de muncă, care a intrat în vigoare la data de 15.07.2020, prin simplul fapt că

a constatat că salariatul s-a reangajat pentru o perioadă anterioară emiterii

hotărârii judecătorești.

la locul de muncă indicat de instanța de judecată, iar pe de altă parte,

Ministerul Afacerilor Interne face careva constatări pentru o perioadă care

nu corespunde cu data în care a intrat în vigoare hotărârea judecătorească.

Adică, în contextul în care hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din

11 iulie 2013, cu privire la repunerea în funcția anterior deținută, a devenit

executorie la data de 15 iulie 2020, Ministerul Afacerilor Interne nu putea să

ajungă la concluzia că a executat această hotărâre, dacă nu a emis nici un act

prin care să dispună repunerea lui Cucoș Valentin în funcția anterior deținută.

Or, alegația Ministerului Afacerilor Interne precum că Cucoș Valentin a fost

angajat la data de 18.12.2019 într-o funcție cu statut special, nu poate

substitui executarea hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 11 iulie

2013 și a încheierii Curții Supreme de Justiție din 15 iulie 2020.

Poliției a fost angajat la data de 19.12.2019, care deși este o subdiviziune a

Ministerului Afacerilor Interne, este un alt angajator, o altă entitate și o altă

persoană juridică.

angajat în cadrul Inspectoratului General al Poliției în bază de concurs, dar

nu întru executarea hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 11 iulie

2013 și a încheierii Curții Supreme de Justiție din 15 iulie 2020.

angajat în funcția de ofițer superior de investigații al Secției combatere a

infracțiunilor grave și criminalității organizate a DP mun. Chișinău a IGP al

MAI.

în funcția de „șef al Inspectoratului de Poliție Râșcani al Direcției de Poliție

a mun. Chișinău”, iar în continuare nu a deținut această funcție niciodată.

angajare și a promovat concursul, nu presupune temei de a considera că a

fost executată hotărârea judecătorească.

cadrul IGP, în toată această perioadă de timp, din data intrării în vigoare a

hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 11 iulie 2013, în temeiul

încheierii Curții Supreme de Justiție din 15 iulie 2020, Cucoș Valentin nu a

deținut funcția de „șef al Inspectoratului de Poliție Râșcani al Direcției de

Politie a mun. Chișinău”.

pozitivă a Ministerului Afacerilor Interne de a executa hotărârea Judecătoriei

Centru mun. Chișinău din 11 iulie 2013, în partea: „A-l restabili pe Cucoș

Valentin în funcția de șef al Inspectoratului de Poliție Rîșcani al Direcției de

4

Poliție a mun. Chișinău începând cu data de 11 iulie 2013” și faptul că, la

data de 28.12.2019 Cucoș Valentin a promovat concursul la funcția de ofițer

superior de investigații al Secției combatere a infracțiunilor grave și

criminalității organizate a DP mun. Chișinău a IGP al MAI.

a hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 11 iulie 2013, prin care să

se dispună restabilirea lui Cucoș Valentin în funcția de șef al Inspectoratului

de Poliție Rîșcani al Direcției de Poliție a mun. Chișinău.

șef al Inspectoratului de poliție Râșcani al DP mun. Chișinău în perioada

11.07.2013 - 17.12.2019” din ordinul MAI nr.122ef. din 13.09.2022, nu are

un temei juridic, ori trebuie să existe un ordin de restabilire la locul de muncă

indicat de instanță.

(3) al Codului de executare, care statuează că hotărârea judecătorească

privind restabilirea la locul de muncă substituie hotărârea organului colegial,

după caz, ori procedurile interne de desemnare sau de angajare și constituie

temei pentru organul executiv de a emite ordinul de rigoare. Or, dacă instanța

de judecată a dispus restabilirea la locul de muncă, angajatorul urmează să

emită ordinul de rigoare cu privire la restabilirea la locul de muncă, în funcția

corespunzătoare. Iar, dacă și există careva temei de a nu menține salariatul

în funcție, angajatorul oricum este obligat să execute hotărârea privind

restabilirea la locul de muncă, în funcția dispusă de instanța de judecată, iar

ulterior să decidă cu privire la alte chestiuni ce se impun.

Interne nr.122ef. din 13.09.2022, în partea pct. 2, în temeiul căruia a intrat în

vigoare pct. 1 al ordinului MAI nr. 388ef din 12.11.2013, prin care Cucoș

Valentin a fost repus în funcția de comisar al CPS Râșcani al CGP mun.

Chișinău și în partea pct.3, prin care se consideră restabilit Cucoș Valentin

în funcția de șef al Inspectoratului de poliție Râșcani al DP mun. Chișinău

până la data de 17.12.2019, încasarea de la Ministerul Afacerilor interne în

beneficiul lui Cucoș Valentin a cheltuielilor de judecată.

completarea acțiunii prin care suplimentar a indicat că având în vedere faptul

că ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.122ef. din 13.09.2022, a fost

emis contrar legii, în defavoarea lui Cucoș Valentin, a fost înaintată o cerere

prealabilă prin care a solicitat: reexaminarea procedurii de executare a

hotărârii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 11.07.2013, devenită

definitivă și executorie prin încheierea Curții Supreme de Justiție din

15.07.2020; anularea ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr.122ef. din

13.09.2022, în partea pct.2, în temeiul căruia a intrat în vigoare pct.1 al

ordinului MAI nr.388ef. din 12.11.2013, prin care Cucoș Valentin a fost

repus în funcția de comisar al CPS Râșcani al CGP mun. Chișinău; și în

partea pct.3, prin care se consideră restabilit Cucoș Valentin în funcția de șef

5

al IP Rîșcani al DP mun. Chișinău până la data de 17.12.2019, emiterea în

această parte a unui alt act administrativ favorabil prin care Cucoș Valentin

să fie restabilit în funcția de șef al Inspectoratului de Poliție Râșcani al

Direcției de Poliție mun. Chișinău de la data de 11.07.2013, fără a indica o

dată de încetare a raporturilor de muncă.

Interne a respins cererea prealabilă ca fiind lipsită de temei.

Interne nr.122ef. din 13.09.2022, în partea pct. 2, în temeiul căruia a intrat în

vigoare pct. 1 al ordinului MAI nr. 388ef din 12.11.2013, prin care Cucoș

Valentin a fost repus în funcția de comisar al CPS Râșcani al CGP mun.

Chișinău și în partea pct.3, prin care consideră restabilit Cucoș Valentin în

funcția de șef al Inspectoratului de poliție Râșcani al DP mun. Chișinău până

la data de 17.12.2019 și a răspunsului Ministerului Afacerilor Interne cu

nr.44/10-4395 din 01.11.2022 la cererea prealabilă; obligarea Ministerului

Afacerilor Interne să emită actul administrativ favorabil privind restabilirea

lui Cucoș Valentin în funcția de șef al Inspectoratului de Poliție Râșcani al

Direcției de Poliție a mun. Chișinău de la data de 11.07.2013, fără a indica o

dată de încetare a raporturilor de muncă; a încasa de la Ministerul Afacerilor

Interne cheltuielile de judecată.

Rîșcani, acțiunea înaintată de Cucoș Valentin a fost respinsă ca neîntemeiată

(f.d. 76).

Musteață Eugeniu, în interesele apelantului Cucoș Valentin, a depus apel

împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 20 aprilie 2023,

solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii prin

care acțiunea să fie admisă integral. (f.d. 82-83).

respins apelul declarat de avocatul Musteață Eugeniu, în interesele

apelantului Cucoș Valentin și menținută hotărârea din 20 aprilie 2023 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Cucoș Valentin considera că prin Ordinul nr. 122ef din 13.09.2022, nu a fost

executată în mod corespunzător hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău

din 11 iulie 2013, acest fapt urma a fi invocat în cadrul procedurii de

executare, însă nu în ordinea contenciosului administrativ. Or, anume

instanța de judecată investită cu competența executării hotărârilor

judecătorești, are și competență de a efectua analiza actelor/acțiunilor

întreprinse de autoritatea publică la executarea unui act judecătoresc, devenit

definitiv și irevocabil.

februarie 2023, s-a stabilit că hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău

din 11 iulie 2013, în partea restabilirii lui Cucoș Valentin în funcție, a fost

6

executată în modul corespunzător, astfel nefiind lăsat loc pentru interpretări

referitor la perioada restabilirii, după cum pretinde apelantul în cererea de

apel.

pretinsele ilegalități ale ordinului contestat, în partea în care s-a considerat

restabilit Cucoș Valentin în funcția de șef a Inspectoratului de Poliție Rîșcani

al Direcției de Poliție mun. Chișinău doar pentru perioada 11.07.2013 –

17.12.2019, apreciindu-le ca întemeiate, or, materialele cauzei atestă că,

începând cu data de 17 decembrie 2019, în urma promovării unui concurs,

prin ordinul IGP al MAI nr.700ef, Cucoș Valentin a fost numit în funcția de

ofițer superior de investigații al Secției Combatere a infracțiunilor grave și

criminalității organizate al Direcției de Poliție a mun. Chișinău, ulterior

reclamantul ocupând și alte funcții din cadrul subdiviziunilor Inspectoratului

General al Poliției, exercitând inclusiv și funcția de șef interimat al IP

Botanica, iar raporturile de serviciu ale reclamantului au încetat definitiv în

baza ordinului IGP nr.42ef din 28.01.2022, în legătură cu acumularea

vechimii în muncă ce permite dreptul la pensie.

funcții publice cu statut special și a exercitat atribuții de putere statală în

numele autorității din care făcea parte, realizând competențe atribuite

acesteia, ce presupune desfășurarea unei activități administrative (emiterea

actelor administrative individuale și normative, încheierea contractelor

administrative, efectuarea actelor reale și operațiunilor administrative), care

au produs nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea și stingerea

raporturilor juridice de drept public.

au fost formulate de reclamant (obligarea MAI să emită actul administrativ

individual favorabil privind restabilirea lui Cucoș Valentin în funcția de șef

al Inspectoratului de poliție Rîșcani al Direcției de Poliție a mun. Chișinău

de la data de 11.07.2013, fără a indica o dată de încetare a raporturilor de

muncă), instanța de judecată prin hotărâre judecătorească ar anihila perioada

de activitate a reclamantului de la 18.12.2019 până la 01.02.2022, fapt

inadmisibil în împrejurările descrise.

Musteață Eugeniu, a depus recurs, completat ulterior la 14 februarie 2024,

împotriva deciziei din 12 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de

fond, cu pronunțarea unei decizii noi de admitere a acțiunii.

nemotivată iar decizia instanței de apel este arbitrară.

elementelor esențiale ale cauzei.

7

pretenția apelantului ține de executarea hotărârii și urmează a fi cercetată

prin prisma prevederilor art. 249 al Codului administrativ.

că, nu există nici un act administrativ de restabilire a lui Cucoș Valentin în

funcția anterior deținută de „șef al Inspectoratului de Poliție Rîșcani al

Direcției de Poliție a mun. Chișinău”, respectiv nu există nici un substrat

factologic din care ar rezulta că Cucoș Valentin a deținut funcția de șef al

Inspectoratului de Poliție Rîșcani al Direcției de Poliție a mun. Chișinău.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de

apel pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)

sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare

pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost

reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.

(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil

în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

8

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a

fost notificată avocatului recurentului la data de 31 ianuarie 2024, prin

intermediul poștei electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta

electronică anexat la dosar (f.d.149). Astfel, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție, consideră că recursul este depus cu respectarea

prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile

Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate

veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care

nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ,

deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către

Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza

în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus de Cucoș Valentin, reprezentat de avocatul Musteață

Eugeniu, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea

de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel

Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există

aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor

argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

9

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

10

din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Cucoș Valentin, reprezentat de

avocatul Musteață Eugeniu.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

11