3ra-351/24 — anularea actulului administrativ individual

3ra-351/24 — anularea actulului administrativ individual (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de avocatul Anatolie

Barbacar în interesele lui Alexandr Gheorghița,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de avocatul Anatolie Barbacar în interesele lui Alexandr

Gheorghița împotriva Inspectoratului General al Poliție, terț Inspectoratul

Național de Securitate Publică, cu privire la anularea actului administrativ

individual, restabilirea în funcția deținută anterior și achitarea salariului

pentru absența forțată de la muncă

împotriva decizie din 23 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-351/24

NR. PIGD 2-22067158-01-3ra-19042024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.

Dezacordul recurentului cu hotărârea instanței de apel nu constituie un

temei de casare a deciziei contestate.

Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: V. Ciumac,

Instanța de apel: Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan,

20 noiembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul depus de avocatul Anatolie

Barbacar în interesele lui Alexandr Gheorghița

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Gheorghița, a depus o cerere de chemare în judecată împotriva

Inspectoratului General al Poliție, terț Inspectoratul Național de Securitate

Publică, solicitând anularea în tot a actului administrativ individual - Ordinul

Inspectoratului General al Poliției nr. 176 ef. din data de 13 aprilie 2022 „Cu

privire la sancționarea disciplinară a angajatului Poliției din cadrul

Inspectoratului Național de Securitate Publică, agent superior Alexandr

Gheorghița”, ca fiind ilegal în fond, emis cu încălcarea procedurii stabilite,

restabilirea în funcția anterior deținută - subofițer superior al Secției

asigurare ordine publică a Direcției patrulare „Centru” a Inspectoratului

Național de Securitate Publică, agent superior și achitarea salariului pentru

absența forțată de la muncă.

General al Poliției nr. 176 ef. din data de 13 aprilie 2022 „Cu privire la

sancționarea disciplinară a angajatului Poliției din cadrul Inspectoratului

Național de Securitate Publică, agent superior Alexandr Gheorghița, a fost

sancționat disciplinar cu concedierea din funcția publică cu statut special.

aprilie 2022 ca fiind ilegal în fond, emis cu încălcarea procedurii stabilite și

pasibil de anulare.

administrativă a fost intentată la data de 24 ianuarie 2022.

admise sub aspect disciplinar de către angajatul Alexandr Gheorghița, a fost

propusă sesizarea INSP al IGP al MAI, pentru efectuarea anchetei de serviciu

și întreprinderea acțiunilor ce se impun conform cadrului normativ incident.

baza materialului parvenit din Serviciul protecție internă și anticorupție al

Ministerului Afacerilor Interne, înregistrat în secretariatul Inspectoratului

Național de Securitatea Publică cu nr. 2978 din 04 martie 2022, din data de

01 aprilie 2022, atestă faptul că procedura administrativă a fost inițiată la

data de 04 martie 2022.

aprilie 2022, fapt confirmat prin ordinul nr. 176 ef. din data de 13 aprilie

2022 „Cu privire la sancționarea disciplinară a angajatului Poliției din cadrul

Inspectoratului Național de Securitate Publică, agent superior Alexandr

Gheorghița”.

ianuarie 2022-13 aprilie 2022, un termen mai mare de 30 de zile.

aprilie 2022 Cu privire la sancționarea disciplinară a angajatului Poliției din

cadrul Inspectoratului Național de Securitate Publică, agent superior

Alexandr Gheorghița” a fost emis în conformitate cu prevederile Codului

administrativ.

cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 409 din 07.06.2017, durata

desfășurării anchetei de serviciu nu va depăși termenul de 30 de zile, fără a

lua în calcul timpul aflării funcționarului în concediul anual de odihnă, în

concediul de studii, concediul medical sau concediul paternal. Termenul

anchetei de serviciu poate fi suspendat în cazul care funcționarul public cu

statut special se află în concediu anual de odihnă, concediu de studii,

concediu medical sau în concediu paternal, precum și în alte cazuri prevăzute

de legislația în vigoare. Termenul de suspendare a anchetei de serviciu în

cazurile descrise la pct.60 nu va depăși 6 luni din data comiterii presupusei

abateri disciplinare, care este termen de prescripție și de tragere la răspundere

disciplinară. Necesitatea și motivele suspendării anchetei de serviciu se

indică într-un raport și se prezintă spre aprobare conducătorului care a dispus

inițierea anchetei de serviciu sau persoanei care îl înlocuiește.

nu a fost suspendată.

(procedura administrativă) inițiată la data de 24 ianuarie 2022 urma să fie

finalizată în termen de 30 de zile.

administrativ, termenul general în care o procedură administrativă trebuie

finalizată este de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel. Din motive

justificate legate de complexitatea obiectului procedurii administrative,

termenul general poate fi prelungit cu cel mult 15 zile. Această prelungire

are efect doar dacă este comunicată în scris participanților la procedura

administrativă în termen de 30 de zile, împreună cu motivele prelungirii. În

mod excepțional, când în procedura administrativă se înregistrează cazuri de

complexitate deosebită care necesită timp pentru prelucrarea documentelor,

autoritatea publică poate stabili un termen mai mare pentru finalizarea

procedurii administrative, care nu va depăși 90 de zile.

Astfel, constată faptul că termenul de finalizare a procedurii a fost omis, iar

actul de constatare nr. 176 ef. din 13 aprilie 2022 a fost emis în afara

termenului legal.

menționează că, din perspectiva jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor

Omului, legea trebuie să fie accesibilă persoanei și să fie previzibilă sub

aspectul consecințelor sale (a se vedea și Hotărârea Amann împotriva

Elveției). În sensul Convenției, o normă juridică trebuie să îndeplinească

două condiții suplimentare: să fie accesibilă oricărei persoane, lucru care se

realizează, de regulă, prin publicare; să fie enunțată cu claritate, astfel încât

orice persoană să poată, în mod rezonabil, să își conformeze conduita

cunoscând consecințele juridice ale faptelor sale.

norma legală nu prevede cu suficientă claritate condițiile în care autoritățile

statale pot să ia o anumită măsură, precum și mijloacele de verificare a

îndeplinirii condițiilor. în lipsa unor garanții procedurale, simpla existență

fizică a normei legale nu este suficientă pentru a fi calificată drept lege, în

sensul Convenției.

din 10 noiembrie 2020 la acest aspect al clarității și previzibilității legii,...46.

Curtea reiterează că atât articolul 23 alin. (2), cât și articolul 54 alin. (2) din

Constituție presupun faptul că orice limitare a drepturilor fundamentale

trebuie să aibă loc, în mod obligatoriu, printr-o lege. Articolul 54 alin. (2)

din Constituție conține formula „prevăzută de lege". Această formulă

presupune existența unor exigențe care se referă la calitatea legii. Legea

trebuie să fie accesibilă pentru persoanele vizate, clară și previzibilă în

privința efectelor sale, adică trebuie să fie formulată cu o suficientă precizie

pentru a le permite persoanelor vizate, dacă este necesar, cu o consiliere

juridică adecvată - să prevadă, în mod rezonabil, consecințele pe care le

presupune o anumită acțiune și să-și conformeze conduita. Expresia

„prevăzută de lege" presupune, inter alia, un caracter previzibil suficient al

termenilor legali pentru a le oferi persoanelor indiciile corespunzătoare cu

privire la circumstanțele și la condițiile în care autoritățile pot recurge la

măsuri care le afectează drepturile garantate de Constituție...].

inițiată la data de 24 ianuarie 2022 și a fost finalizată la data de 13 aprilie

2022 cu ordinului 176 ef. Astfel constată că procedura administrativă a durat

cu mult peste termenul legal de 30 zile.

termenul legal de 30 zile de desfășurare a procedurii administrative.

Termenul procedurii administrative nu a fost prelungit în condițiile legii în

conformitate cu prevederile art. 60 și art. 62 Cod administrativ.

desfășurată ilegal, în afara termenului stabilit de lege.

presupune conformitatea normei sau a actului juridic cu normele superioare

care stabilesc condiții de procedură privind editarea normelor juridice.

Comportamentul legal vizează atât activitatea de legiferare a Parlamentului,

cât și stabilirea normelor interne de organizare și funcționare, care au o

conexiune directă cu procesul legiferării.

această exigență existând nu doar pentru indivizi, dar în mod egal și pentru

autoritățile publice și private. în măsura în care legalitatea vizează actele

agenților publici, exigența este ca aceștia să acționeze în limita atribuțiilor

care le-au fost conferite.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Râșcani, s-a respins cererea de chemare în judecată în contencios

administrativ depusă de avocatul Anatolie Barbacar în interesele lui

Alexandr Gheorghița împotriva Inspectoratului General al Poliție, terț

Inspectoratul Național de Securitate Publică, cu privire la anularea actului

administrativ individual și restabilirea în funcția deținută anterior, ca

neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Alexandr Gheorghița a depus apel împotriva hotărârii din 13 martie 2023,

prin care a solicitat admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii și

emiterea unei hotărâri noi prin care acțiunea să fie admisă.

Alexandr Gheorghița a depus apel motivat suplimentar.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

declarat de Alexandr Gheorghița s-a respins. S-a menținut hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 13 martie 2023.

a fost inițiată la 04 martie 2022 fiind constată existența abaterii disciplinare

prin Încheierea din 01 aprilie 2022, iar actul administrativ a fost emis, în

interiorul termenului legal de 30 zile, la 13 aprilie 2022. Prin urmare, nu au

fost reținute ca întemeiate afirmațiile reclamantului că ar fi fost depășit

termenul de desfășurare a anchetei de serviciu sau de emitere a actului

administrativ.

activitate profesională trebuie să dea dovadă de o prudență mai mare în

cadrul activității lor și este de așteptat ca acestea să-și asume riscurile

inerente activității lor. Din această perspectivă, funcționarii publici cu statut

special din cadrul MAI, IGC, IGP, IGPF etc, trebuie să dea dovadă de o

diligență și dexteritate profesională mai înaltă în raport cu alte persoane ce

nu dețin în competența lor atribuții de securitate, disciplină și ordine publică,

restricțiile impuse unor asemenea funcționari cu statut special poate constitui

o povară pentru cetățenii de rând, iar standardele înalte impuse acestora

urmează a fi respectate necondiționat, indiferent de timp și loc, în exercițiul

funcției sau în afara ei. Conduita etică și integritatea profesională pentru

domeniul public are o importanță cu atât mai mare cu cât statutul funcției

publice este unul special.

reclamantului/apelant reflectat în ordinul contestat, nu satisface dezideratele

de legalitate, profesionalism, respect, loialitate, intrinseci funcției ocupate de

ultimul. Or, apelantul a omis să îndeplinească corect și conștiincios

atribuțiile de serviciu, să respecte normele și regulile activității profesionale,

a desconsiderat actele normative ce reglementează domeniul activității

prestate și disciplina de serviciu. Reieșind din natura și specificul activității

îndeplinite de acesta, prudența, vigilența, strictețea și rigurozitatea executării

întocmai a prescripțiilor normative erau definitorii și imperative, orice

deviere de la cadrul normativ este susceptibilă să genereze consecințe grave.

frauduloase și ilicite, însăși le-a comis. În mod cert un asemenea

comportament este susceptibil să afecteze prestigiul și imaginea Poliției. De

altfel, o asemenea conduită atinge un nivel înalt de gravitate care este

suficient pentru a aplica cea mai dură sancțiune disciplinară – concedierea

din funcția publică cu statut special.

răspunderea disciplinară, civilă, contravențională și penală reprezintă forme

ale răspunderii juridice și ele nu se anihilează reciproc, fiecare având

condițiile proprii de inițiere, derulare și finalizare.

special, le este interzis să abuzeze de calitatea lor oficială și să compromită,

prin activitatea lor privată ori publică, prestigiul funcției sau al instituției din

care fac parte.

comportament integru în activitatea publică și în viața personală și să dea

dovadă de demnitate în calitatea sa de funcționar public cu statut special.

Afacerilor Interne posedă o pregătire și o cultură juridică specială. În virtutea

acestei pregătiri, Alexandr Gheorghița urma să estimeze care acțiuni trebuiau

a fi calificate drept factori de risc, care prejudiciază organele de drept,

precum și valorile sociale și morale ale profesiei. Or, obligația de a avea un

comportament demn reiese din statutul pe care îl deține și funcția sa, care din

start nu îi permite de a face abuz de aceasta, de admiterea cărorva acțiuni sau

inacțiuni din partea funcționarului public cu statut special.

serviciu prin concediere din funcția publică cu statut special reprezintă o

măsură de precauție ce ține de apărarea interesului public, și anume a

imaginii și prestigiul instituției din care face parte reclamantul/apelant.

prevederile legale începând cu inițierea, desfășurarea anchetei de serviciu și

respectiv emiterea ordinului de sancționare, iar afirmațiile prezente în

cererea de chemare în judecată invocate ca temei pentru solicitarea de

anulare a actului administrativ sunt apreciate de instanța de apel ca fiind

lipsite de suport factologic, probatoriu și juridic, fiind combătute pe deplin

de probele acumulate în cadrul anchetei de serviciu.

Alexandr Gheorghița în cererea de apel sunt lipsite de substanță obiectivă,

iar instanța de fond - reieșind din cumulul probelor administrate, a soluționat

cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, în consecință hotărârea emisă

fiind legală și întemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Alexandr Gheorghița a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 23

ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea integrală

a decizie Curții de Apel, casarea integrală a hotărârii Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, pronunțarea unei decizii noi privind anularea în tot a actului

administrativ individual, restabilirea în funcția deținută anterior și achitarea

salariului pentru absența forțată de la muncă.

ARGUMENTELE RECURSULUI

din data de 23 ianuarie 2024 este neîntemeiată, contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție și pasibilă de casare.

176 ef. din data de 13 aprilie 2022 „Cu privire la sancționarea disciplinară a

angajatului Poliției din cadrul Inspectoratului național de securitate publică,

agent superior Alexandr Gheorghița” este ilegal în fond, emis cu încălcarea

procedurii stabilite și pasibil de anulare.

că procedura administrativă a fost intentată la data de 24 ianuarie 2022.

admise sub aspect disciplinar de către angajatul Alexandr Gheorghița, a fost

propusă sesizarea INSP al IGP al MAI, pentru efectuarea anchetei de serviciu

și întreprinderea acțiunilor ce se impun conform cadrului normativ incident.

baza materialului parvenit din Serviciul protecție internă și anticorupție al

Ministerului Afacerilor Interne, înregistrat în secretariatul Inspectoratului

național de securitate publică cu nr. 2978 din 04 martie 2022, din data de 01

aprilie 2022, se atestă faptul că procedura administrativă a fost inițiată la data

de 04 martie 2022.

materialului parvenit din Serviciul protecție internă și anticorupție al

Ministerului Afacerilor Interne, înregistrat în secretariatul Inspectoratului

național de securitate publică cu nr. 2978 din 04 martie 2022, din data de 01

aprilie 2022, constituie operațiune administrativă, întocmită în cadrul

procedurii administrative.

confirmat prin ordinul nr. 176 ef. din data de 13 aprilie 2022 „Cu privire la

sancționarea disciplinară a angajatului Poliției din cadrul Inspectoratului

național de securitate publică, agent superior Alexandr Gheorghița”.

ianuarie 2022 - 13 aprilie 2022, un termen mai mare de 30 de zile.

nr. 176 ef. din data de 13 aprilie 2022 „Cu privire la sancționarea disciplinară

a angajatului Poliției din cadrul Inspectoratului național de securitate

publică, agent superior Alexandr Gheorghița” a fost emis în conformitate cu

prevederile Codului administrativ.

cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Statutului

disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne nr. 409 din 07.06.2017, durata desfășurării anchetei de

serviciu nu va depăși termenul de 30 de zile, fără a lua în calcul timpul aflării

funcționarului în concediul anual de odihnă, în concediul de studii, concediul

medical sau concediul paternal.

funcționarul public cu statut special se află în concediu anual de odihnă,

concediu de studii, concediu medical sau în concediu paternal, precum și în

alte cazuri prevăzute de legislația în vigoare.

pct.60 nu va depăși 6 luni din data comiterii presupusei abateri disciplinare,

care este termen de prescripție și de tragere la răspundere disciplinară.

un raport și se prezintă spre aprobare conducătorului care a dispus inițierea

anchetei de serviciu sau persoanei care îl înlocuiește.

nu a fost suspendată.

serviciu (procedura administrativă) inițiată la data de 24 ianuarie 2022 urma

să fie finalizată în termen de 30 de zile.

în care o procedură administrativă trebuie finalizată este de 30 de zile, dacă

legea nu prevede altfel.

administrative, termenul general poate fi prelungit cu cel mult 15 zile.

Această prelungire are efect doar dacă este comunicată în scris participanților

la procedura administrativă în termen de 30 de zile, împreună cu motivele

prelungirii.

cazuri de complexitate deosebită care necesită timp pentru prelucrarea

documentelor, autoritatea publică poate stabili un termen mai mare pentru

finalizarea procedurii administrative, care nu va depăși 90 de zile.

omis, iar actul de constatare nr. 176 ef. din 13 aprilie 2022 a fost emis în

afara termenului legal.

competenței, dispozițiilor referitor la procedură și cerințele de formă a

actului administrativ, implică respectarea prevederilor art. 60 Codul

administrativ, care reglementează termenele în procedura administrativă.

conformitate cu legea și alte acte normative, fapt care nu s-a întâmplat în

această speță, or, la caz sunt aplicabile dispozițiile art. 60 Codul

administrativ.

ordinul nr. 176 ef. din data de 13 aprilie 2022 „Cu privire la sancționarea

disciplinară a angajatului Poliției din cadrul Inspectoratului național de

securitate publică, agent superior Alexandr Gheorghița” a fost emis în afara

termenului legal.

este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție.

Drepturilor Omului, legea trebuie să fie accesibilă persoanei și să fie

previzibilă sub aspectul consecințelor sale. În sensul Convenției, o normă

juridică trebuie să îndeplinească două condiții suplimentare: să fie accesibilă

oricărei persoane, lucru care se realizează, de regulă, prin publicare; să fie

enunțată cu claritate, astfel încât orice persoană să poată, în mod rezonabil,

să își conformeze conduita cunoscând consecințele juridice ale faptelor sale.

norma legală nu prevede cu suficientă claritate condițiile în care autoritățile

statale pot să ia o anumită măsură, precum și mijloacele de verificare a

îndeplinirii condițiilor. În lipsa unor garanții procedurale, simpla existență

fizică a normei legale nu este suficientă pentru a fi calificată drept lege, în

sensul Convenției.

26 din 10 noiembrie 2020.

inițiată la data de 24 ianuarie 2022 și a fost finalizată la data de 13 aprilie

2022 cu ordinului 176 ef. Astfel constată că procedura administrativă a durat

cu mult peste termenul legal de 30 zile.

legal de 30 zile de desfășurare a procedurii administrative.

legii în conformitate cu prevederile art. 60 și art. 62 Cod administrativ.

desfășurată ilegal, în afara termenului stabilit de lege.

presupune conformitatea normei sau a actului juridic cu normele superioare

care stabilesc condiții de procedură privind editarea normelor juridice.

Comportamentul legal vizează atât activitatea de legiferare a Parlamentului,

cât și stabilirea normelor interne de organizare și funcționare, care au o

conexiune directă cu procesul legiferării.

această exigență existând nu doar pentru indivizi, dar în mod egal și pentru

autoritățile publice și private. În măsura în care legalitatea vizează actele

agenților publici, exigența este ca aceștia să acționeze în limita atribuțiilor

care le-au fost conferite.

absența apelantului și reprezentantului acestuia.

amânare, aceasta fiind recepționată de Curtea de Apel Chișinău la data de 23

ianuarie 2024 ora 07:21 min. Corespunzător, raționamentul Curții de Apel

Chișinău precum că nu a fost depusă cerere de examinare a cauzei în lipsa

apelantului sau cerere de amânare nu este relevant prezentei cauze.

POZIȚIA INTIMATULUI

Securitate Publică a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil.

a solicitat declararea cererii de recurs ca inadmisibil.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de

apel pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)

sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare

pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost

reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.

(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, ”recursul se declară

inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a

fost notificată recurentului la data de 16 februarie 2024, prin intermediul

poștei electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică

anexat la dosar (f.d.136).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul

este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile

Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate

veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care

nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ,

deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către

Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza

în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus de avocatul Anatolie Barbacar în interesele lui Alexandr

Gheorghița, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în

cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel

Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există

aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor

argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Anatolie Barbacar în

interesele lui Alexandr Gheorghița.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc