3ra-122/24 — anularea actului administrativ

3ra-122/24 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către

Inspectoratul General al Poliției,

în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă

de către Alexandru Beșleagă împotriva Inspectoratului General al

Poliției privind anularea actului administrativ individual defavorabil,

obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, încasarea

penalității de plată a indemnizației, precum și încasarea cheltuielilor

de judecată,

împotriva deciziei din 04 octombrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău,

(Dosarul nr. 3ra-122/24

PIGD 2-22023374-01-3ra-31012024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul

administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu

constituie un temei de casare a ei.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. G. Cazacu

Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Negru, I. Dutca, E. Palanciuc

23 iulie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul declarat de către Inspectoratului

General al Poliției.

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

contencios administrativ împotriva Inspectoratului General al Poliției, prin

care a solicitat anularea răspunsului nr. 34/2-4323 din 16 decembrie 2021

privind achitarea indemnizației, precum și a răspunsului nr. 34/2-B-176/22

din 19 ianuarie 2022 la cererea prealabilă, cu obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil privind achitarea indemnizației lunare de

1 000 lei, pentru perioada decembrie 2018-01 ianuarie 2021, încasarea

penalității în mărime de 0,3% din suma totală datorată de plată a

indemnizației lunare pentru fiecare zi de întârziere până în ziua achitării

integrale a indemnizației, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

organele poliției din 19 iulie 1996, până în prezent, fără întrerupere, fiind

permanent promovat în diferite funcții, în domeniul combaterii traficului de

persoane a activat până în data de 28 decembrie 2021, fiind antrenat anterior

sub egida Ambasadei SUA și a unor ONG-uri de profil, în calitate de

formator al diferitor grupe mixte compuse din angajați ai instituțiilor de

aplicare a legii.

a depus o cerere în adresa Inspectoratului General al Poliției, prin care a

solicitat achitarea indemnizației lunare în mărime de 1 000 lei pentru

perioada decembrie 2018-01 ianuarie 2021 în baza pct. 61 din Anexa nr. 14

la Hotărârea Guvernului nr. 650 din 12 iunie 2006 privind salarizarea

militarilor, efectivului de trupe și corpul de comandă angajați în serviciul

apărării naționale, securității statului și ordinii publice, precum și

funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației

penitenciare.

2021 i s-a comunicat faptul că i se respinge cererea cu privire la acordarea

indemnizației lunare în mărime de 1 000 lei lunar.

a depus cerere prealabilă în adresa Inspectoratului General al Poliției, prin

care a solicitat admiterea cererii, anularea actului administrativ individual,

cu emiterea unui nou act administrativ prin care să fie dispusă achitarea

indemnizației lunare conform hotărârii de Guvern nr. 650 din 12 iunie 2006

în mărime de 1 000 lei lunar, pentru perioada decembrie 2018-01 ianuarie

2021 și 0,2% din suma datorată pentru fiecare zi de întârziere până la ziua

achitării acestei sume a indemnizației.

s-a respins cererea prealabilă depusă de către Alexandru Beșleagă.

fel i s-a respins cererea prealabilă, invocând că, Inspectoratul General al

Poliției corect a respins cererea cu privire la achitarea indemnizației lunare

solicitate, or, prin Hotărârea Guvernului nr. 494 din 04 mai 2007 privind

salarizarea militarilor, efectivului de trupă și corpul de comandă al Centrului

pentru combaterea traficului de persoane al Ministerului Afacerilor Interne,

precum și persoanelor detașate în Centru, li se stabilea o indemnizație lunară

în mărime de 1 000 lei.

Proiectului a fost de 2 ani, după care responsabilitățile pentru întreținerea

obiectelor finanțate inițial de Guvernul Statelor Unite a fost transferată către

oficialii moldoveni, iar odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 270 din 23

noiembrie 2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar și a

Hotărârii Guvernului nr. 1231 din 12 decembrie 2018, a fost lipsit de

indemnizația lunară în mărime de 1000 lei, deoarece la acel moment nu

exista nici o pretinsă mențiune cu privire la modificarea textului pct. 61 a

Hotărârii Guvernului nr. 494 din 04 mai 2007 și/sau a Anexei nr. 14 la

Hotărârea Guvernului nr. 650 din 12 iunie 2006 unde se regăsește și pct. 61

menționat supra.

Poliției nr. 34/5-539 din 02 octombrie 2019, este menționat că hotărârea

Guvernului nr. 650 din 12 iunie 2006 privind salarizarea militarilor,

efectivului de trupă și corpului de comandă angajați în serviciul organelor

apărării naționale, securității statului și ordinii publice, precum și

funcționarilor publici cu statut special din cadrul administrației penitenciare

a fost elaborată în conformitate cu prevederile Legii nr. 355 din 23 decembrie

2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, care a fost

abrogată Legea nr. 270 din 23 noiembrie 2018 privind sistemul unitar de

salarizare în sectorul bugetar.

Inspectoratului General al Poliției, reclamantul a menționat că, prin răspuns

se invocă abrogarea Legii nr. 355 din 23 decembrie 2005, prin care

angajaților Centrului pentru combaterea traficului de persoane le-a fost

stabilită și achitată la salariu lunar indemnizația lunară în mărime de 1 000

lei, însă se constată faptul că în anul 2018 conform hotărârii de Guvern

nr.735 din 18 iulie l2018 conținutul hotărârii Guvernului nr. 650 din 12 iunie

2006 a fost completat cu un nou text și anume „precum și funcționarilor

publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare”,

fără a fi excluse sau abrogate prevederile anterioare incluse în această

hotărâre de Guvern, inclusiv fără a fi excluse sau abrogate și prevederile

pct.61.

1

perioada menționată pentru care se solicită achitarea indemnizației și anume

pentru perioada decembrie 2018 – 01 ianuarie 2021, în cadrul Centrului

pentru combaterea traficului de persoane al Inspectoratului General al

Poliției al Ministerului Afacerilor Interne. Această indemnizație constituie

prin sine după sensul său un spor ca un drept salarial acordat suplimentar la

salariul de bază în conformitate cu actul normativ menționat supra, inclusiv

achitarea acestei indemnizații, ce constituie obiect al litigiului sau cerinței

sale către Inspectoratul General al Poliției este garantată și de Acorduri

(amendamente) internaționale.

un supliment, spor, adaos la salariile și venitul de bază a angajaților Centrului

pentru combaterea traficului de persoane, asigurând ca angajații care au un

grad și responsabilități echivalente vor primi o recompensă echivalentă

indiferent de instituția de la care ei au fost detașați la Centrul pentru

combaterea traficului de persoane. Până la intrarea în vigoare a Legii nr. 270

din 23 noiembrie 2018 acest supliment la salariu de bază în valoare de 1 000

lei lunar, se achita mereu angajaților Centrului pentru combaterea traficului

de persoane.

la care pretinde și care face obiectul prezentului litigiu, este prevăzută în pct.

61 din Anexa nr. 14 al Hotărârii Guvernului nr. 650 din 12 iunie 2006, potrivit

căruia polițiștilor efectivului de trupă și corpului de comandă al Centrului

pentru combaterea traficului de persoane și polițiștilor Birourilor combaterea

traficului de persoane ale Secțiilor Nord și Sud ale Inspectoratului național

de investigații al Inspectoratului General al Poliției, precum și persoanelor

detașate în Centru li se stabilește o indemnizație lunară în mărime de 1 000

lei.

motivată și în baza Hotărârii Guvernului nr. 650 din 12 iunie 2006, prin care

în conformitate cu prevederile pct. 22 imperativ este stabilit că alte drepturi

bănești ale militarilor, efectivului de trupă și corpului de comandă angajați

în serviciul organelor apărării naționale, securității statului și ordinii publice,

precum și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului

administrației penitenciare se stabilesc în modul și mărimile indicate în

anexa nr. 14.

vigoare și au produs efectele juridice corespunzătoare și după data intrării în

vigoare a Legii nr. 270 din 23 noiembrie 2018 deci, Inspectoratul General al

Poliției, prin actul real răspunsurile sale din răspunsul Inspectoratului

General al Poliției din 16 decembrie 2021 și răspunsul Inspectoratului

General al Poliției din 19 ianuarie 2022, a respins cererile lui Alexandru

Beșleagă, invocând motive neîntemeiate și ilegale în viziunea reclamantului,

prin care a refuzat în achitarea altui spor și drept salarial acordat suplimentar

la salariul de bază indemnizația lunară suplimentară în mărime de 1 000 lei,

prevăzute de Amendamentul (nr. AMAEIE142/2006 din la Scrisoarea de

2

Acord privitor la controlul drogurilor și aplicarea Legilor din 28 august 2001

între Guvernul Statelor Unite ale Americii și Guvernul Republicii Moldova

și Hotărârea Guvernului nr. 650 din 12 iunie 2006.

datorată pentru fiecare zi de întârziere până la ziua achitării Alexandru

Beșleagă a comunicat că, deși în cererea inițială către Inspectoratul General

al Poliției în data de 17 noiembrie 2021 nu a solicitat achitarea penalității de

întârziere, acest fapt nu înseamnă că Alexandru Beșleagă nu este în drept să

solicite acest lucru ulterior în cererea prealabilă și în acțiunea înaintată în

judecată depusă către Inspectoratul General al Poliției având în vedere faptul

refuzului neîntemeiat și ilegal al Inspectoratul General al Poliției de a-i achita

indemnizația lunară solicitată prin cererea inițială în temei legal.

Inspectoratul General al Poliției și Ministerul Afacerilor Interne în

răspunsurile sale menționate supra cu referire la prevederile art. 60 alin. (3)

din Codul administrativ, care prevede că în cazul depunerii cererii privind

acordarea despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat prin emiterea unui act

administrativ individual sau normativ ilegal, termenul general începe să

curgă din data în care hotărârea instanței de judecată prin care s-a anulat actul

administrativ ilegal a rămas definitivă.

un act administrativ ilegal, termenul general începe să curgă din data în care

decizia cu privire la anularea actului administrativ ilegal a rămas

incontestabilă. Iar în cazul respectiv Alexandru Beșleagă a revendicat

încălcarea unui drept legitim și din acest motiv depune acțiune în instanța de

contencios administrativ prin care contestă decizia cu privire la cererea

prealabilă în termen de 30 zile de la data comunicării.

judiciar și anume cauza Iurie Podarilov către Inspectoratul General al Poliției

cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil și

obligarea emiterii unui act administrativ, iar această cauză se referă la mai

multe pretenții, inclusiv și la pretenția cu privire la achitarea acestei

indemnizații în temeiul pct. 61 din anexa nr. 14 a Hotărârii Guvernului nr.650

din 12 iunie 2006.

sediul Rîșcani s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de către

Alexandru Beșleagă. (f.d. 74,81-85)

Hotărârea Guvernului nr.650 privind salarizarea militarilor, efectivului de

trupă și corpului de comandă angajați în serviciul apărării naționale,

securității statului și ordinii publice, precum și a funcționarilor publici cu

statut special din cadrul administrației penitenciare, al cărei temei legal în

constituia Legea nr.355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de

salarizare în sectorul bugetar. Potrivit pct. 61 al Anexei nr.14 la Hotărârea

Guvernului nr.650 din 12 iunie 2006 militarilor, efectivului de trupă și

corpului de comandă al Centrului pentru combaterea traficului de persoane

3

al Ministerului Afacerilor Interne, precum și persoanelor detașate în Centru

li se stabilește o indemnizație lunară în mărime de 1 000 lei.

achitarea indemnizație lunare în mărime de 1 000 lei în temeiul pct.61 al

anexei nr.14 din Hotărârea Guvernului nr.650 din 12 iunie 2006, or, aceasta

a devenit desuetă odată cu abrogarea Legii nr.355 din 23 decembrie 2005 cu

privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar și nu mai produce efecte

juridice.

invocate de către Alexandru Beșleagă în suportul acțiunii nu sunt

susceptibile să determine anularea răspunsurilor nr. 34/2-4323 din 16

decembrie 2021 privind achitarea indemnizației și nr. 34/2-B-176/22 din 19

ianuarie 2022, care au fost emise în corespundere cu legea și sunt întemeiate

pe fond. Or, autoritatea publică pârâtă a respectat procedura de emitere a

actelor administrative, iar instanța nu a constatat admiterea a careva abateri

la emiterea actelor administrative, legalitatea acestora nefiind pusă la

îndoială de către instanța de judecată dat fiind faptul că contrariul nu a fost

demonstrat în cadrul procesului de judecată organizat cu respectarea

principiilor contradictorialității și al egalității de tratament ceea ce denotă că

temei de admitere a acțiunii reclamantului nu există.

art. 94, alin. (1) din Codul de procedură civilă a respins și pretenția cu privire

la încasarea cheltuitelor de judecată, or instanța de judecată obligă partea

care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut câștig de cauză

cheltuielile de judecată suportate în cadrul procesului.

de 12 iulie 2022, de către Alexandru Beșleagă, reprezentat de avocatul

Sergiu Coptu. (f.d.79-80)

a casat hotărârea din 29 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediu Rîșcani, a

emis o nouă decizie prin care a admis parțial cererea de chemare în judecată

depusă de către Alexandru Beșleagă, a anulat răspunsul Inspectoratului

General al Poliției nr.34/2-4323 din 16 decembrie 2021 și nr. 34/2-B-176/22

din 19 ianuarie 2022, a obligat Inspectoratul General al Poliției să emită actul

administrativ cu privire la achitarea în beneficiul lui Alexandru Beșleagă a

indemnizației lunare în mărime de 1 000 lei, pentru perioada decembrie 2018

- 01 ianuarie 2021, a încasat de la Inspectoratul General al Poliției în

beneficiul lui Alexandru Beșleagă, cheltuielile pentru acordarea asistenței

juridice în mărime de 1 500 lei. (f.d. 169,170-185)

Hotărârea Guvernului nr.650 din 12 iunie 2006, raportat la circumstanțele

cauzei, a concluzionat că pretenția lui Alexandru Beșleagă privind anularea

răspunsului Inspectoratului General al Poliției nr.34/2-4323 din 16

decembrie 2021 și nr. 34/2-B-176/22 din 19 ianuarie 2022, cu obligarea

Inspectoratului General al Poliției să emită actul administrativ cu privire la

achitarea indemnizației lunare în mărime de 1 000 lei, este întemeiată,

4

deoarece este greșită concluzia instanței de fond cu privire la desuetudinea

Hotărârii Guvernului nr. 650 din 12 iunie 2006 la situația din 2018.

La acest aspect instanța de apel a menționat că în anexa nr. 8 a Hotărârii

Guvernului nr. 1231 din 12 decembrie 2018 privind punerea în aplicare a

prevederilor Legii nr. 270 din 23 noiembrie 2018 sunt indicate 22 de Hotărâri

de Guvern care se abrogă. Hotărârea Guvernului nr. 650 din 12 iunie 2016

nu se regăsește în lista hotărârilor abrogate prin Hotărârea Guvernului nr.

1231 din 12 decembrie 2018, această hotărâre fiind abrogată ulterior prin

Hotărârea Guvernului nr. 984 din 22 decembrie 2020 cu începere din data de

01 ianuarie 2021.

Legea cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017, instanța

de apel a concluzionat că Hotărârea Guvernului nr. 650 din 12 iunie 2016,

nu a fost abrogată prin Hotărârea Guvernului nr. 1231 din 12 decembrie 2018

și este aplicabilă lui Alexandru Beșleagă, pentru perioada decembrie 2018

până la 01 ianuarie 2021. Motiv din care, Inspectoratul General al Poliției

urmează să emită actul administrativ cu privire la achitarea în beneficiul lui

Alexandru Beșleagă a indemnizației lunare în mărime de 1 000 lei, pentru

perioada decembrie 2018 până la 01 ianuarie 2021.

0,3% din suma totală datorată de plata indemnizației lunare pentru fiecare zi

de întârziere până în ziua achitării integrale a indemnizației, instanța de apel,

în temeiul art.330, alin.(2) din Codului muncii, a menționat că în cazul dat

nu s-a stabilit vina angajatorului, ci dezacordul plății, considerând că,

Alexandru Beșleagă nu poate pretinde la indemnizația lunare în mărime de

1 000 lei pentru perioada respectivă în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 650

din 12 iunie 2006 odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 270 din 23

noiembrie 2018, dând o interpretare incorectă actelor normative.

din Codul de procedură civilă, a admis parțial pretenția lui Alexandru

Beșleagă, privind compensarea cheltuielilor de judecată și a dispus încasarea

cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice în mărime de 1 500 lei,

apreciindu-le în acest cuantum reale, necesare și rezonabile și ținând cont de

faptul că acțiunea a fost admisă parțial.

General al Poliției, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel cu pronunțarea unei noi decizii privind respingerea acțiunii

depusă de către Alexandru Beșleagă. (f.d.188,106-112)

că, decizia contestată este arbitrară sau se bazează în mod determinat pe

aprecierea vădită nerezonabilă a probelor în raport cu circumstanțele cauzei.

eronat a ajuns la concluzia că argumentul Inspectoratului General al Poliției

precum că acțiunea Hotărârii Guvernului nr.650 din 12 iunie 2006 a încetat

în temeiul art.74 a Legii nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele

normative, devenind desuet. În acest sens a menționat că, Hotărârea

5

Guvernului nr.650 din 12 iunie 2006 a devenit desuetă, chiar dacă nu a fost

abrogată expres. Așa cum rezultă din textul art.17 al Legii nr.270 din 23

noiembrie 2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar,

sporurile personalului din unitățile bugetare se stabilesc în modul prevăzut

de Guvern.

1 decembrie 2018 au intrat în vigoare Legea nr.270 din 23 noiembrie 2018

privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, iar pentru punerea

în aplicare a prevederilor legii nominalizate, a fost emisă Hotărârea

Guvernului nr. 1231 din 12 decembrie 2018, deci, Alexandru Beșleagă nu

mai poate să beneficieze de alte sporuri și drepturi salariale acordate

suplimentar la salariul de bază în mărime de 1 000 lei, de care se beneficia

până la intrarea în vigoare a Legii nr.270 din 23 noiembrie 2018.

că Legea nr.270 din 23 noiembrie 2018, este unicul act normativ care

prevede modul de remunerare a salariaților din sectorul bugetar. Anume

acest act normativ este cel care determină mărimea și componentele

salariului lunar. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 10, alin. (l), lit. a)

și b), salariul lunar al personalului din unitățile bugetare pentru activitatea

desfășurată pe durata normală a timpului de lucru stabilită de lege este

constituit din: partea fixă, compusă din (salariul de bază; sporul lunar pentru

gradul profesional; sporul lunar pentru deținerea titlului științific și/sau

științificodidactic; sporul lunar pentru deținerea titlului onorific) și partea

variabilă, care cuprinde: (sporul pentru performanță; sporuri cu caracter

specific).

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia

contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin

admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de

Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus

tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

6

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că, hotărârea Curții de Apel Chișinău a

fost pronunțată public la 04 octombrie 2023. Conform extrasului din poșta

electronică a Curții de Apel Chișinău, hotărârea motivată a fost notificată

participanților la proces la 23 ianuarie 2024. (f.d.135)

Poliției la 13 februarie 2024.

de Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost

demarată în interiorul termenului legal.

din analiza prevederilor art. 2451 – 246 din Codul administrativ, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui

control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în

vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

motivele de casare, invocate în recursul depus de către Inspectoratul General

al Poliției nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 alin. (1) lit. d)

din Codul administrativ, deoarece instanța de apel a suspus analizei depline

situația de caz, a analizat-o cu suficientă precizie, s-a expus asupra tuturor

argumentelor invocate de către apelant și de către autoritatea publică intimată

și le-a analizat inclusiv prin prisma competenței autorității publice recurente,

primind o motivare convingătoare, ceea ce exclude caracterul arbitrar al

deciziei, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

7

pretinsa desuetudine a Hotărârii Guvernului nr. 650 din 12 iunie 2006 nu este

relevant și nu poate influența admisibilitatea recursului. Se reține că actul

normativ invocat a fost abrogat la data de 1 ianuarie 2021, prin Hotărârea

Guvernului nr. 984 din 22 decembrie 2020 „cu privire la modificarea și

abrogarea unor hotărâri ale Guvernului”. Totodată, până la data abrogării,

Hotărârea Guvernului nr. 650/2006 a fost supusă mai multor modificări

succesive, inclusiv prin acte normative adoptate la 14 ianuarie 2019, 31

decembrie 2019 și 14 august 2020.

Inspectoratul General al Poliției, conține obiecții de fapt și de drept similare

celor expuse în acțiune, care au fost analizate minuțios de către Curtea de

Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător.

publice recurente la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea

cauzei în instanța de apel, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al

Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu

indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și

dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea

nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții

de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,

precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de

Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unui asemenea pretins argument, completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise

8

[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),

pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui

recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services

împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a

articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor

ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19

februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile

care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul

depus Inspectoratul General al Poliției.

lit. h) din Codul administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de către Inspectoratul General al

Poliției.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Diana Stănilă

9