3ra-41/24 — contestarea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-41/24 — contestarea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului declarat de avocata Maria Foltea în

interesele Elenei Stanciu,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Elena Stanciu împotriva Inspectoratului General al Poliției,

terț Ministerul Afacerilor Interne, cu privire la contestarea actelor

administrative și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 3ra-41/24

NR. PIGD 2-22021439-01-3ra-12012024)

Interpretarea și aplicarea greșită a normelor legale referitoare la dreptul la indemnizații,

componentele salariului lunar, stabilirea alor drepturi, Art. 74 alin. (1) lit. e) al Legii nr. 100

din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative;

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. V. Ciumac

Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan,

12 noiembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul depus de avocata Maria Foltea

în interesele Elenei Stanciu,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

administrativ împotriva Inspectoratului General al Poliției, terț Ministerul

Afacerilor Interne, solicitând anularea actului administrativ individual

defavorabil nr. 34/2-4303 emis de către Inspectoratul General al Poliției la 15

decembrie 2021, conform căruia cererea nr. 15622 din 16 noiembrie 2021

depusă de către Elena Stanciu, privind achitarea indemnizației lunare în mărime

de 1 000 de lei pentru perioada decembrie 2018 până la 1 ianuarie 2021, a fost

respinsă ca neîntemeiată, cu obligarea Inspectoratului General al Poliției să

emită un act administrativ favorabil, prin care să fie dispusă achitarea în

beneficiul Elenei Stanciu, a indemnizației lunare în mărime de 1 000 de lei

pentru perioada decembrie 2018 până la 1 ianuarie 2021, ceea ce constituie

25 000 de lei, conform Hotărârii de Guvern nr. 650 din 12 iunie 2006 „privind

salarizarea militarilor, efectivului de trupă și corpului de comandă angajați în

serviciul organelor apărării naționale, securității statului și ordinii publice,

precum și a funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului

administrației penitenciare” și încasarea din contul pârâtului Inspectoratul

General al Poliției în beneficiul reclamantei Elena Stanciu, a cheltuielilor de

asistență juridică în mărime de 2 000 de lei.

2021, a înaintat în adresa Inspectoratului General al Poliției cerere privind

achitarea indemnizației lunare în mărime de 1 000 de lei pentru perioada

decembrie 2018 până la 01 ianuarie 2021, în baza prevederilor pct. 61 din Anexa

nr. 14 la Hotărârea Guvernului nr. 650/2006 privind salarizarea militarilor,

efectivului de trupă și corpului de comandă angajați în serviciul organelor

apărării naționale, securității statului și ordinii publice, precum și a

funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației

penitenciare.

din 16 noiembrie 2021, Inspectoratul General al Poliției a respins cerința

privind achitarea indemnizației lunare în mărime de 1 000 de lei pentru

1

perioada decembrie 2018 până la 1 ianuarie 2021 în baza Hotărârii Guvernului

nr. 650/2006, ca neîntemeiată și care nu poate fi satisfăcută din lipsa temeiurilor

legale. În argumentarea poziției sale, IGP a invocat faptul că, HG nr. 650/2006

a fost emisă în vederea punerii în aplicare a Legii nr. 355/2005 cu privire la

sistemul unic de salarizare în sectorul bugetar, adică clauza de emitere a HG

nr. 650/2006 era, în exclusivitate, Legea nr. 355/2005, iar odată ce Legea

nr. 355/2005 a fost abrogată expres prin adoptarea și intrarea în vigoare a Legii

nr. 270/2018, „ca efect juridic firesc HG nr. 650/2006 a devenit desuetă, chiar

dacă nu a fost abrogată expres” și, prin urmare, nu este necesară abrogarea

expresă a unui act normativ pentru ca acesta să devină inaplicabil, dar e

suficient ca acesta să devină desuet”.

4303 din 15 decembrie 2021, Elena Stanciu a depus la 28 decembrie 2021,

cerere prealabilă în adresa Inspectoratului General al Poliției, înregistrată cu

nr. S-4972/21 din 28 decembrie 2021, prin care a solicitat anularea integrală a

actului administrativ individual, cu emiterea unui nou act administrativ prin

care să fie dispusă achitarea în beneficiul său a indemnizației lunare conform

Hotărârii de Guvern nr. 650/2006, în mărime de 1 000 de lei lunar pentru

perioada decembrie 2018 până la 01 ianuarie 2021, ceea ce constituie 25 000

de lei.

prealabilă nr. S-4972/21 din 28 decembrie 2021, Inspectoratul General al

Poliției a considerat că actul administrativ contestat este legal, corespunde

rigorilor și procedurilor prevăzute în actele normative. În consecință, cererea

prealabilă a fost respinsă ca neîntemeiată. Totodată, dosarul administrativ a fost

transmis către Ministerul Afacerilor Interne, care ca autoritate publică ierarhic

superioară este competent să emită decizia definitivă pe marginea cererii

prealabile.

ianuarie 2022, cererea prealabilă nr. S-4972/21 din 28 decembrie 2021 a fost

respinsă ca neîntemeiată.

jurisprudența Curții Supreme de Justiție, și anume decizia nr. 3ra-561/21 din 5

noiembrie 2021 emisă în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea

depusă de către Iurie Podarilov împotriva Inspectoratului General al Poliției cu

privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea

emiterii actului administrativ favorabil,.

2

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

s-a respins acțiunea înaintată de Elena Stanciu împotriva Inspectoratului

General al Poliției, terț Ministerul Afacerilor Interne cu privire la contestarea

actelor administrative și compensarea cheltuielilor de judecată, ca

neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

instanței de fond, solicitând admiterea cererii de apel, casarea integrală a

hotărârii și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Elena Stanciu și s-a menținut hotărârea din 16 martie 2023 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

fond este legală și întemeiată. Or, Hotărârea Guvernului nr. 650/2006 a fost

emisă în scopul executării Legii nr. 355/2005 privind sistemul de salarizare în

sectorul bugetar, iar ca urmare a abrogării acesteia prin Legea nr. 270 din 23

noiembrie 2018, prevederile Hotărârii Guvernului și-au pierdut temeiul juridic,

devenind desuete, chiar în lipsa unei abrogări exprese.

Legii nr. 270/2018 și a Hotărârii Guvernului nr. 1231/2018, s-a instituit un nou

cadru normativ privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, care nu

mai permite acordarea unor indemnizații sau adaosuri salariale care nu sunt

expres prevăzute de această lege sau de actele subsecvente.

mențină aplicabilitatea punctului 61 din anexa nr. 14 la Hotărârea Guvernului

nr. 650/2006, dreptul reclamantei la indemnizația lunară în mărime de 1 000 de

lei pentru perioada decembrie 2018 – 1 ianuarie 2021 nu mai subzistă.

de Justiție din 5 noiembrie 2021, instanța de apel a reținut că aceasta nu

constituie precedent obligatoriu și nu este incidentă la prezenta cauză, întrucât

contextul factual și normativ diferă, iar hotărârile instanțelor judecătorești nu

au valoare de izvor formal de drept.

3

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Foltea, a depus prin intermediul poștei electronice, cerere de recurs împotriva

deciziei din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

hotărârilor instanțelor de judecată ierarhic inferioare, cu emiterea unei noi

hotărâri prin care acțiunea să fie admisă.

ARGUMENTELE RECURSULUI

și de drept ale acțiunii, suplimentar invocând instanțele ierarhic inferioare au

interpretat și aplicat eronat normele de drept material incidente, în special

pct. 61 din anexa nr. 14 la Hotărârea Guvernului nr. 650/2006, în contextul în

care această hotărâre nu a fost abrogată expres decât prin Hotărârea Guvernului

nr. 984/2020, în vigoare de la 1 ianuarie 2021.

inferioare contravin jurisprudenței în spețe similare, și anume făcând referire în

acest sens la decizia Curții Supreme de Justiție din 5 noiembrie 2021,

pronunțată în dosarul nr. 3ra-561/21, în care s-a reținut că interpretarea privind

desuetudinea Hotărârii Guvernului nr. 650/2006 este nefondată, iar refuzul de

achitare a indemnizației lunare în cuantum de 1 000 de lei este ilegal.

POZIȚIA INTIMAȚILOR

de recurs, informându-i despre posibilitatea depunerii unei referințe la recurs.

prin care a solicitat respingerea cererii de recurs ca inadmisibilă și neîntemeiată

cu menținerea deciziei contestate.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

(1) Recursul este admis dacă:

4

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1)

lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după

trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă

anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite

nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului

cod.

„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și

cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii

judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul

considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din

5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie

examinat de un complet din 9 judecători.”

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea

participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451

alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților

în ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

„(1) În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre

următoarele decizii: b) admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau

decizia și adoptă o nouă decizie;”

„(2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate

se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării

corecte a dreptului material.”

„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor

prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de

procedura civilă, cu excepția art. 169-171.”

5

„Cheltuielile de judecată se compun din taxa de stat, taxa de timbru și cheltuielile de

judecare a cauzei.”

„Din cheltuielile de judecare a cauzei fac parte: i) cheltuielile de asistență juridică.”

„(1) Instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze

părții care a avut câștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care

acestea au fost reale, necesare și rezonabile.

(11) Cheltuielile menționate la alin. (1) se compensează părții care a avut câștig de

cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat.”

actele normative:

„(1)Actele normative intră în vigoare peste o lună de la data publicării în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova sau la data indicată în textul actului normativ, care nu

poate fi anterioară datei publicării.”

actele normative:

„(2) Dacă adoptarea unui act normativ presupune abrogarea altor acte normative,

într-un articol sau punct distinct al actului normativ se indică lista actelor normative

care se abrogă, expuse în ordinea publicării acestora. În cazul în care acest lucru nu

este posibil, proiectul actului de abrogare va fi prezentat în termenul indicat în

dispozițiile finale ale actului de bază, dar nu mai tîrziu de 6 luni de la adoptarea,

aprobarea sau emiterea actului de bază.”

la actele normative:

„(1) Acțiunea actului normativ încetează dacă:

e) actul a devenit desuet;”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că, decizia contestată a fost notificată

recurentei și reprezentantei acesteia, avocatei Maria Foltea, în mod electronic,

la 21 decembrie 2023 (f.d. 234, vol. I). Astfel, în speță, a fost respectat termenul

de atac prevăzut la art. 245 din Codul administrativ, deoarece recursul a fost

depus la 27 decembrie 2023.

judecată în fazele procesuale anterioare denotă, în special, următoarele:

6

activează în cadrul Centrului pentru combaterea traficului de persoane (în

continuare CCTP) al Inspectoratului Național de Investigații al IGP al MAI.

al Poliției cu o cerere privind obligarea emiterii actului administrativ individual

favorabil cu privire la achitarea indemnizației lunare în mărime de 1 000 de lei

lunar, pentru perioada decembrie 2018 până la 1 ianuarie 2021, conform

Hotărârii Guvernului nr. 650/2006 (f.d. 11-12, vol. I).

General al Poliției a respins cererea Elenei Stanciu privind achitarea

indemnizației de 1 000 de lei (f.d. 13, vol. I).

nr. 34/2-4303 din 15 decembrie 2021, Elena Stanciu a depus la 28 decembrie

2021 cerere prealabilă în adresa Inspectoratului General al Poliției, înregistrată

cu nr. S-4972/21 din 28 decembrie 2021 (f.d. 14-15, vol. I ).

General al Poliției a respins cererea prealabilă ca neîntemeiată. Concomitent,

Inspectoratul General al Poliției a transmis dosarul administrativ cu toate actele

către Ministerul Afacerilor Interne, care este autoritatea publică ierarhic

superioară competentă să emită decizia definitivă pe marginea cererii prealabile

(f.d. 16,vol. I).

ianuarie 2022, cererea prealabilă nr. S-4972/21 depusă de către Elena Stanciu

a fost respinsă, ca neîntemeiată (f.d. 17,vol. I).

instanța de judecată cu prezenta acțiune în contencios administrativ, solicitând

anularea actului administrativ individual defavorabil nr. 34/2-4303 emis de

către Inspectoratul General al Poliției la 15 decembrie 2021, conform căruia

cererea nr. 15622 din 16 noiembrie 2021 depusă de către Elena Stanciu, privind

achitarea indemnizației lunare în mărime de 1 000 de lei pentru perioada

decembrie 2018 până la 1 ianuarie 2021, a fost respinsă ca neîntemeiată, cu

obligarea Inspectoratului General al Poliției să emită un act administrativ

favorabil, prin care să fie dispusă achitarea în beneficiul Elenei Stanciu, a

indemnizației lunare în mărime de 1 000 de lei pentru perioada decembrie 2018

până la 1 ianuarie 2021, ceea ce constituie 25 000 de lei, conform Hotărârii de

Guvern nr. 650 din 12 iunie 2006 „privind salarizarea militarilor, efectivului de

trupă și corpului de comandă angajați în serviciul organelor apărării naționale,

securității statului și ordinii publice, precum și a funcționarilor publici cu statut

special din cadrul sistemului administrației penitenciare” și încasarea din contul

7

pârâtului Inspectoratul General al Poliției în beneficiul reclamantei Elena

Stanciu, a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 2 000 de lei.

sediul Rîșcani, prin hotărârea din 16 martie 2023 a respins-o ca neîntemeiată.

din 14 noiembrie 2023, a respins apelul declarat de Elena Stanciu și a menținut

hotărârea din 16 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Rîșcani și al deciziei Curții de Apel Chișinău, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție constată că instanțele ierarhic inferioare au interpretat și

aplicat în mod eronat normele de drept materiale, iar în consecință au dat o

apreciere nerezonabilă probelor și au emis o soluție nemotivată.

instanță și instanța de apel și-au motivat soluțiile prin prisma faptului că, în

speță, nu există temei legal care să permită achitarea indemnizației lunare în

mărime de 1 000 de lei, prevăzută la pct. 61 din anexa nr. 14 la Hotărârea

Guvernului nr. 650/2006, din motiv că Hotărârea Guvernului nr. 650/2006 a

fost abrogată prin Hotărârea Guvernului nr. 984/2020, intrată în vigoare la 1

ianuarie 2021. Totodată, potrivit instanțelor ierarhic inferioare, Hotărârea

Guvernului nr. 650/2006 a devenit desuetă încă din momentul abrogării Legii

nr. 355/2005, în temeiul căreia fusese emisă, astfel încât nu mai produce efecte

juridice. Astfel, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 270/2018 și a Hotărârii

Guvernului nr. 1231/2018, s-a instituit un nou cadru normativ privind sistemul

unitar de salarizare în sectorul bugetar, care nu mai permite acordarea unor

indemnizații sau adaosuri salariale care nu sunt expres prevăzute de această

lege sau de actele subsecvente.

speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că,

începând cu 11 mai 2017, Elena Stanciu activează în cadrul Centrului pentru

combaterea traficului de persoane (în continuare CCTP) al Inspectoratului

Național de Investigații al IGP al MAI.

persoane al INI al IGP al MAI a fost fondat la 6 septembrie 2005 ca rezultat al

semnării Amendamentului III la scrisoarea de Acord privitor la controlul

drogurilor și aplicarea legilor din 28 august 2001 între Guvernul Statelor Unite

ale Americii și Guvernul Republicii Moldova, fiind unul dintre proiecte ale

acestui Amendament. Scopul proiectului consta în „îmbunătățirea eficienței

organelor de drept ale Republicii Moldova în conducerea urmăririi penale

legate de traficul de persoane și activități criminale legate de trafic”.

8

de către Guvernul Republicii Moldova la semnarea acestui Amendament a fost

și „stabilirea unor suplimente speciale la salariile de bază existente pentru

angajații CCTP (Capitolul II. pct. 6 din acțiunile ce urmează a fi întreprinse de

Guvernul Republicii Moldova)”.

bănești ale militarilor, efectivului de trupă și corpului de comandă angajați în

serviciul organelor apărării naționale, securității statului și ordinii publice,

precum și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului

administrației penitenciare se stabilesc în modul și mărimile indicate în anexa

nr. 14.

Guvernului nr. 650/2006 a fost completată cu un punct nou, 61, cu următorul

cuprins: „Militarilor, efectivului de trupă și corpului de comandă al Centrului

pentru combaterea traficului de persoane al Ministerului Afacerilor Interne,

precum și persoanelor detașate în Centru li se stabilește o indemnizație lunară

în mărime de 1 000 de lei”.

responsabilitățile pentru întreținerea obiectelor finanțate inițial de către

Guvernul Statelor Unite a fost transferată către oficialii moldoveni. Odată cu

intrarea în vigoare a Legii nr. 270 din 23 noiembrie 2018 privind sistemul unitar

de salarizare în sectorul bugetar și a Hotărârii Guvernului nr. 1231 din 12

decembrie 2018 pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 270/2018

privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, Elena Stanciu a fost

lipsită (ca și alți angajați ai CCTP) de indemnizația lunară în mărime de 1 000

de lei, despre care s-a menționat anterior, lipsind la acel moment careva

mențiuni despre modificări la textul pct. 61 din Hotărârea Guvernului

nr. 494/2007 și/sau a Anexei nr. 14 la Hotărârea Guvernului nr. 650/2006, unde

se regăsește și pct.61 în cauză.

octombrie 2019, parvenit la solicitarea CCTP din 2 septembrie 2019, Hotărârea

Guvernului nr. 650/2006 a fost elaborată în conformitate cu prevederile Legii

nr. 355/2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, care a fost

abrogată prin art. 30 alin. (4) din Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de

salarizare în sectorul bugetar.

din 2 octombrie 2019, potrivit cărora Legea nr. 355/2005, în temeiul căreia a

fost elaborată Hotărârea Guvernului nr. 650/2006 (prin care angajaților CCTP

le-a fost stabilită și achitată o indemnizație lunară de 1 000 de lei), ar fi fost

9

abrogată conform art. 30 alin. (4) din Legea nr. 270/2018, este neîntemeiată și

contrară prevederilor legale.

punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de

salarizare în sectorul bugetar, adoptată în scopul executării Legii nr. 270/2018,

au fost abrogate doar acele hotărâri ale Guvernului enumerate expres în anexa

nr. 8 la respectiva hotărâre.

decembrie 2018 pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 270/2018

rezultă că sunt indicate 22 de hotărâri ale Guvernului care se abrogă. Hotărârea

Guvernului nr. 650/2006 nu se regăsește printre actele enumerate în această

anexă.

Hotărârea Guvernului nr. 984 din 22 decembrie 2020, care a intrat în vigoare

la 1 ianuarie 2021. Potrivit anexei nr. 2 la această hotărâre, la pct. 1 este

prevăzută expres abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 650/2006.

Hotărârii Guvernului nr. 1231/2018 pentru punerea în aplicare a acesteia,

începând cu luna decembrie 2018, angajații CCTP nu mai pot beneficia de

sporuri, indemnizații sau alte drepturi salariale suplimentare, dreptul la

indemnizația lunară de 1 000 de lei a continuat să subziste până la data de 1

ianuarie 2021, când Hotărârea Guvernului nr. 650/2006 a fost abrogată în mod

expres.

Stanciu, care face obiectul prezentului litigiu, este prevăzut la pct. 61 din anexa

nr. 14 la Hotărârea Guvernului nr. 650/2006. Potrivit acestei prevederi,

polițiștilor efectivului de trupă și corpului de comandă ai Centrului pentru

combaterea traficului de persoane, ai Birourilor pentru combaterea traficului de

persoane ale Secțiilor Nord și Sud ale Inspectoratului Național de Investigații

al Inspectoratului General al Poliției, precum și persoanelor detașate în Centru,

li se stabilește o indemnizație lunară în mărime de 1 000 de lei.

neîntemeiată concluzia că Hotărârea Guvernului nr. 650/2006 ar fi devenit

desuetă, odată cu abrogarea Legii nr. 355/2005, prin Legea nr. 270/2018 și că,

în executarea noii legi, au fost adoptate Hotărârea Guvernului nr. 1231/2018 și

Legea nr. 288/2016.

nr. 1231/2018, la anexa nr. 8, prevede expres lista actelor normative abrogate,

10

iar Hotărârea Guvernului nr. 650/2006 nu figurează printre acestea. În

consecință, Hotărârea Guvernului nr. 650/2006 a continuat să producă efecte

juridice până la data de 1 ianuarie 2021, când a fost abrogată expres prin

Hotărârea Guvernului nr. 984/2020 (pct. 1 din anexa nr. 2), în vigoare de la 1

ianuarie 2021.

normative, un act normativ intră în vigoare la o lună de la publicarea sa în

Monitorul Oficial al Republicii Moldova, sau la data indicată expres în textul

actului, care nu poate fi anterioară publicării. Totodată, potrivit art. 67 alin. (2)

din aceeași lege, dacă adoptarea unui act normativ presupune abrogarea altor

acte normative, aceasta trebuie menționată expres într-un articol sau punct

distinct al actului normativ, cu indicarea clară a listelor actelor normative

abrogate, ordonate cronologic. În situația în care acest lucru nu este posibil,

proiectul de abrogare urmează să fie prezentat în termenul prevăzut în

dispozițiile finale ale actului de bază, dar nu mai târziu de 6 luni de la adoptarea

acestuia.

stabilește că acțiunea unui act normativ încetează dacă acesta a devenit desuet,

rezultă că desuetudinea operează numai ca urmare a unei neaplicări îndelungate

și generalizate sau a adoptării unei reglementări noi, incompatibile în mod

evident cu cea veche.

care, de la intrarea în vigoare a Legii nr. 270/2018 (1 decembrie 2018),

Hotărârea Guvernului nr. 650/2006 a fost modificată de două ori: prin

Hotărârea Guvernului nr. 690 din 27 decembrie 2019, în vigoare de la 31

decembrie 2019, și prin Hotărârea Guvernului nr. 517 din 15 iunie 2020, în

vigoare de la 14 august 2020.

căreia Hotărârea Guvernului nr. 650/2006 și-ar fi pierdut automat efectul prin

intrarea în vigoare a Legii nr. 270/2018, atât timp cât actul normativ a continuat

să fie modificat și aplicat efectiv, or, faptele date confirmă continuitatea

aplicabilității sale și dreptul la indemnizația aferentă.

indemnizației lunare de 1 000 de lei prevăzute de pct. 61 din anexa nr. 14 la

Hotărârea Guvernului nr. 650/2006 este întemeiată pentru perioada decembrie

2018 – 1 ianuarie 2021, întrucât actul normativ a fost în vigoare și aplicabil

până la data abrogării sale exprese, iar neacordarea dreptului salarial în această

perioadă nu are suport legal.

11

reține ca pertinente și concluziile sale din decizia sa din 5 noiembrie 2021

adoptată în cauza nr. 3ra-561/21 (Iurie Podarilov împotriva Inspectoratului

General al Poliției), în care s-a apreciat ca fiind greșită concluzia cu privire la

desuetudinea Hotărârii Guvernului nr. 650/2006 la situația din 2019.

nr. 1231/2018, adoptată pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii

nr. 270/2018, conține în anexa nr. 8 lista hotărârilor de Guvern abrogate, iar

Hotărârea Guvernului nr. 650/2006 nu figurează în lista hotărârilor abrogate

prin acest act normativ.

Hotărârea Guvernului nr. 650/2006 a fost abrogată ulterior, prin Hotărârea

Guvernului nr. 984/2020, cu începere de la 1 ianuarie 2021, ceea ce confirmă

că aceasta a continuat să producă efecte juridice până la data abrogării.

unui act normativ nu poate fi prezumată, în lipsa unei abrogări exprese, în

conformitate cu dispozițiile art. 67 și art. 74 alin. (1) lit. e) din Legea

nr. 100/2017.

nr. 355/2005 și Legea nr. 270/2018 nu a fost instituit un regim tranzitoriu clar

și exhaustiv. Totodată, Hotărârea Guvernului nr. 1231/2018, emisă în aplicarea

Legii nr. 270/2018, nu a prevăzut abrogarea expresă a Hotărârii Guvernului

nr. 650/2006, aceasta fiind abrogată ulterior prin Hotărârea Guvernului

nr. 984/2020, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2021.

nr. 650/2006, care prevede acordarea indemnizației lunare în mărime de 1 000

de lei, a continuat să producă efecte juridice pentru perioada decembrie 2018 –

1 ianuarie 2021, în lipsa unei abrogări exprese.

interpretarea instanței de apel, potrivit căreia pct. 61 din anexa nr. 14 la

Hotărârea Guvernului nr. 650/2006 ar fi încetat să producă efecte juridice, prin

simpla intrare în vigoare a Legii nr. 270/2018, contravine principiului

securității juridice și constituie o aplicare greșită a normei de drept material.

ierarhiei actelor normative, un act normativ inferior nu poate fi considerat

implicit abrogat prin simpla adoptare a unui act normativ superior, dacă nu

există o dispoziție expresă de abrogare sau o incompatibilitate evidentă între

reglementări.

12

indemnizația lunară de 1 000 de lei nu contravin normelor Legii nr. 270/2018,

întrucât aceasta din urmă reglementează principiile generale și structura

sistemului unitar de salarizare, iar nu drepturile salariale specifice anumitor

categorii de personal.

la data de 1 ianuarie 2021, inclusiv în ceea ce privește acordarea indemnizației

lunare respective, care avea caracter de drept patrimonial, garantat recurentei

prin acte normative în vigoare.

intrarea în vigoare a Legii nr. 270/2018, ar echivala cu o abrogare tacită,

interzisă de cadrul normativ al Republicii Moldova, și ar genera insecuritate

juridică în privința drepturilor salariale deja recunoscute și aplicate anterior.

potrivit jurisprudenței constituționale, drepturile patrimoniale dobândite,

printre care sunt și drepturile salariale, nu pot fi retrase sau diminuate retroactiv,

iar interpretarea dispozițiilor legale trebuie să fie una favorabilă persoanei în

materia drepturilor patrimoniale dobândite în temeiul legii.

dreptul la indemnizația lunară de 1 000 de lei ar fi fost stins prin intrarea în

vigoare a Legii nr. 270/2018, nu este compatibil nici cu principiul protecției

încrederii legitime, consacrat inter alia și de jurisprudența Curții Europene a

Drepturilor Omului (a se vedea, mutatis mutandis, cauzele Kopecký c.

Slovaciei, 2004, și Stretch c. Regatului Unit, 2003).

conchide că, pentru perioada decembrie 2018 – 1 ianuarie 2021, reclamanta

avea dreptul legal la plata indemnizației lunare prevăzute de pct. 61 din anexa

nr. 14 la Hotărârea Guvernului nr. 650/2006, iar refuzul autorității angajatoare

de a o achita constituie o aplicare eronată a legislației în vigoare.

este întemeiată și urmează a fi admisă, instanța de recurs reține că, în temeiul

art. 195 din Codul administrativ, coroborat cu art. 82, art. 90 lit. i) și art. 96

alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, pârâtul Inspectoratul General al

Poliției urmează să fie obligat la compensarea cheltuielilor de asistență juridică

suportate de reclamantă în legătură cu prezentul litigiu.

contencios administrativ, pe tot parcursul procesului, reclamanta Elena Stanciu

a fost reprezentată de avocata Maria Foltea, în baza mandatului de avocat

13

stagiar seria MAS nr. 070332, eliberat la 08 februarie 2022 și a mandatului de

avocat seria MA nr. 1982659, eliberat la 08 februarie 2023, în baza contractului

de asistență juridică nr. 3/11 din 08 februarie 2022. Avocata a întocmit și depus

cererea de chemare în judecată (f.d. 5-25 recto-verso, vol. I), cererea de apel

nemotivată (f.d. 147-148, vol. I), cererea de apel motivată (f.d. 188-191 recto-

verso, vol. I), precum și cererea de recurs (f.d. 1-5 recto-verso, vol. II).

reclamanta Elena Stanciu a achitat Biroului Asociat de Avocați, sect. Rîșcani,

avocatului Maria Foltea, onorariul de 2 000 de lei, pentru asistența juridică

acordată în baza contractului de asistență juridică nr. 3/11 din 08 februarie

2022.

cheltuielile de asistență juridică suportate de către reclamanta Elena Stanciu au

fost necesare și sunt rezonabile, reieșind din complexitatea litigiului, volumul

de acțiuni întreprinse de avocată și miza pentru reclamantă. Acestea au fost

efectuate pentru exercitarea dreptului la apărare și garantarea accesului efectiv

la justiție, inclusiv pentru redactarea și depunerea cererilor de chemare în

judecată, cererilor de apel și cererii de recurs. Astfel, la caz, cheltuielile de

asistență juridică îndeplinesc criteriile de necesitate, proporționalitate,

rezonabilitate și au fost real suportate de reclamantă.

pronunțate de instanțele ierarhic inferioare sunt eronate, urmând a fi anulate în

temeiul art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, cu adoptarea unei

decizii noi de admitere a acțiunii.

care au dus la o interpretare și aplicare incorectă a prevederilor legale, în

conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul depus de Elena Stanciu, reprezentată de avocata Maria

Foltea.

Casează integral decizia din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 16 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, adoptate

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Elena Stanciu împotriva Inspectoratului General al Poliției, terț

Ministerul Afacerilor Interne, cu privire la contestarea actelor administrative și

compensarea cheltuielilor de judecată, și emite o decizie nouă, prin care:

14

Admite cererea de chemare în judecată depusă de Elena Stanciu împotriva

Inspectoratului General al Poliției, terț Ministerul Afacerilor Interne, cu privire

la contestarea actelor administrative și compensarea cheltuielilor de judecată,

cu obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

Anulează răspunsul nr. 34/2-4303 emis de către Inspectoratul General al

Poliției la 15 decembrie 2021.

Obligă Inspectoratului General al Poliției să emită actul administrativ cu

privire la achitarea în beneficiul Elenei Stanciu a indemnizației lunare în

mărime de 1 000 de lei pentru perioada decembrie 2018 până la 1 ianuarie 2021.

Încasează din contul Inspectoratului General al Poliției în beneficiul Elenei

Stanciu suma de 2 000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

15