3r-260/23 — anularea actului administrativ individual defavorabil

3r-260/23 — anularea actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3r–260/23

2-22022995-01-3r-03102023

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani ( jud. L. Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Negru, I. Dutca, E. Palanciuc)

DECIZIE

06 decembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Diana Stănilă

Mariana Pitic

examinând recursul depus de avocatul Foltea Maria, în interesele lui Budan

Alexandru,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Budan Alexandru împotriva Inspectoratului General al Poliției, Ministerului

Afacerilor Interne cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și

obligarea emiterii actului administrat individual favorabil,

împotriva încheierii din 05 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

declarat inadmisibil apelul declarat de avocatul Foltea Maria, în interesele lui Budan

Alexandru, împotriva hotărârii din 06 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 16 februarie 2022, Budan Alexandru a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Inspectoratului General al Poliției,

Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea actului administrativ individual

defavorabil și obligarea emiterii actului administrat individual favorabil și încasarea

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 06 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

respinsă acțiunea depusă de către Budan Alexandru, ca fiind neîntemeiată.

La 09 martie 2023, avocatul Foltea Maria, în interesele lui Budan Alexandru, a depus

apel nemotivat împotriva hotărârii din 06 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, solicitând casarea hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral. Totodată, a fost invocat faptul

că motivele de fapt și de drept vor fi expuse în cererea de apel motivată după recepționarea

hotărârii motivate.

Prin încheierea din 05 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost declarat inadmisibil

apelul depus de către avocatul Foltea Maria, în interesele lui Budan Alexandru, pe motiv

1

că a fost omis termenul de depunere a apelului motivat, prevăzut de art. 232 alin. (2) din

Codul administrative.

La 14 august 2023, avocatul Foltea Maria, în interesele lui Budan Alexandru a depus

recurs împotriva încheierii din 05 iulie 2023, solicitând casarea încheierii contestate și

emiterea unei noi încheieri.

În susținerea recursului, recurentul a menționat că, încheierea contestată este

neîntemeiată și urmează a fi casată cu restituirea cauzei spre rejudecare a problemei

privind punerea pe rol a apelului declarat în interesele lui Budan Alexandru.

A susținut că acțiunea în contencios a fost depusă de către reprezentantul

reclamantului, avocatul Foltea Maria, împuternicită în bază de mandat. În cererea de apel

și în toate cererile înaintate instanței au fost indicate toate datele de contact posibile ale

avocatului cît și ale reclamantului/recurent.

A declarat că hotărârea motivată nu a fost comunicată reprezentantului

reclamantului/recurentului fapt pentru care la data de 21 iulie 2023, prin intermediul

poștei electronice, a depus o cerere în adresa instanței de fond cu privire la notificarea

hotărârii motivate din 06 martie 2023, iar potrivit răspunsului din 24 iulie 2023, a fost

informată despre imposibilitatea eliberării hotărârii motivate pe motiv că dosarul a fost

expediat la Curtea de Apel Chișinău în urma depunerii cererii de apel. Totodată, a fost

informată că copia hotărârii motivate a fost expediată părților prin intermediul poștei

terestre, fapt ce nu corespunde adevărului.

Or, hotărârea motivată a primei instanțe a fost expediată prin poșta terestră în adresa

reclamantului Budan Alexandru, care nu a participat nici la o ședință de judecată,

trimiterea poștală fiind restituită în adresa instanței de judecată cu mențiunea

„nereclamată”.

A afirmat că reprezentantului reclamantului nu i-a fost expediată hotărârea motivată

nici la poșta electronică nici la o altă adresă indicată în materialele dosarului.

Consideră că în urma nerespectării procedurii de notificare a hotărârii motivate din

06 martie 2023 de către Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani a fost în imposibilitatea

depunerii în instanța de apel a cererii de apel motivate.

Conform articolului 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată

în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic.

Încheierea Curții de Apel Chișinău a fost emisă la 05 iulie 2023, care a fost notificată

avocatului Foltea Maria, în interesele lui Budan Alexandru la 02 august 2022, prin

intermediul poștei electronice la adresa maria.foltea@gmail.com, fapt ce se confirmă prin

extrasul din poșta electronică, anexat la materialele cauzei (f.d. 116).

Avocatului Foltea Maria, în interesele lui Budan Alexandru s-a conformat

prevederilor legale și în termen a depus recurs împotriva încheierii din 05 iulie 2023 a

Curții de Apel Chișinău, la data de 14 august 2023.

La 04 octombrie 2023, prin intermediul oficiului poștal, în adresa intimaților a fost

expediată copia recursului depus de avocatului Foltea Maria, în interesele lui Budan

Alexandru, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Până la examinarea recursului, intimații nu și-au valorificat drepturile procedurale și

nu au depus referință asupra recursului.

2

În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă

consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

În speță, completul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru a se

pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece în cererea de recurs

argumentele au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul urmează a fi respins din următoarele motive.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge

recursul.

Din materialele cauzei rezultă, că prin hotărârea din 06 martie 2023 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani s-a respins acțiunea depusă de Budan Alexandru ca

neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea din 06 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, la 09 martie 2022, avocatul Foltea Maria, în interesele lui Budan Alexandru a

depus apel nemotivat împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea apelului,

casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii

(f.d.90-92).

Prin încheierea din 05 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat inadmisibil

apelul depus de avocatul Foltea Maria, în interesele lui Budan Alexandru împotriva

hotărârii din 06 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, deoarece motivarea

apelului nu a fost depusă până la expirarea termenul legal.

Conform art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, instanța de apel

examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară

ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special

când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului

prevăzut la art.232 alin.(2).

Conform art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea apelului se prezintă la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se

depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a

emis hotărârea contestată.

Actele cauzei denotă că, dispozitivul hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

a fost pronunțat la data de 06 martie 2023 în ședința publică, cu prezența reprezentantului

reclamantului Budan Alexandru, avocatul Foltea Maria la ședința de judecată (f.d. 131-

132).

La 09 martie 2023, cu respectarea prevederilor art. 232 alin. (1) Cod administrativ,

reprezentantului reclamantului Budan Alexandru, avocatul Foltea Maria a depus apel

împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii

primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

Conform avizului de recepție se atestă că la 12 aprilie 2023 hotărârea motivată a

instanței de fond a fost remisă apelantului Budan Alexandru pe adresa sa - mun. Chișinău,

or. Durlești, str. A. Marinescu, 44, ap. 51, plicul poștal fiind restituit instanței cu

mențiunea „nereclamată”.

3

În acest context, instanța de recurs menționează că hotărârea motivată din 06 martie

2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost publicată pe pagina web a instanței de

judecată la data de 07 aprilie 2023.

Respectiv, recurentul Budan Alexandru cît și avocatul acestuia au avut posibilitatea

reală de a verifica și de a lua cunoștință cu hotărârea motivată a primei instanțe, inclusiv

de pe portalului național al instanțelor de judecată www.instante.justice.md.

Instanța de recurs punctează că, hotărârile instanțelor judecătorești, pronunțate de

judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate din Programul Integrat de Gestionare a

Dosarelor pe portalul național al instanțelor de judecată, în regim real (pct.7-8 și 17 din

Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul național

al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, aprobat prin

hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.658/30 din 10 octombrie 2017).

Potrivit acestor prevederi, scopul existenței portalului național al instanțelor de

judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil pentru

cetățeni. Informațiile publicate pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina

web a Curții Supreme de Justiție includ lista cauzelor fixate pentru judecare, hotărârile

instanței de judecată, citațiile în fața instanței și alte informații relevante pentru

justițiabili.

La caz, de către Budan Alexandru și avocatul acestuia nu a fost depusă motivarea

apelului în termenul prevăzut de art. 232 alin.(2) Cod administrativ și nici până la data

pronunțării încheierii din 05 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Este de remarcat că reprezentantul apelantului Dudan Alexandru, avocatul Foltea

Maria a participat la examinarea cauzei în cadrul ședințelor de judecată a instanței de

fond, precum și că aceasta, nefiind de acord cu soluția primei instanțe, a contestat-o cu

apel.

Astfel, fiind participant la proces și fiind interesat de soarta soluționării litigiului în

care este implicat, Budan Alexandru trebuia să demonstreze un rol activ, manifestând

comportament de bună-credință față de drepturile și obligațiile sale procedural, inclusive

să ridice corespondența de la oficiul poștal. În acest sens, reclamantul/apelant cît și

avocatul acestuia trebuiau să facă uz de toate drepturile lor procedurale, pentru a lua

cunoștință cu hotărârea motivată a primei instanțe, pronunțată asupra cererii sale de

chemare în judecată. Prin urmare, recurentul/apelant a dispus de suficient timp de a-și

valorifica dreptul de a depune motivarea apelului.

Instanța de recurs consideră neîntemeiate argumentele avocatului recurentului aduse

în acest sens, precum că instanța nu i-a expediat hotărârea motivate, or instanța de

judecată a ales să efectueze comunicarea către apelant a actului judecătoresc anume prin

intermediul oficiului poștal, deoarece această adresă a fost indicată nemijlocit în cererea

de apel nemotivată.

Conform art. 97 alin. (1) și alin. (3) din Codul administrativ, notificarea este

comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul

cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare

prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c)

notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

La caz, se reține că, în hotărârea Gurzhyy versus Ucraina (01 aprilie 2008), în care

reclamantul nu a primit copii ale hotărârilor judecătorești care i-au fost transmise de

instanța locală prin poștă obișnuită, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a

4

considerat că, a fost chemată să examineze nu numai ce măsuri au fost luate de autoritățile

judiciare pentru a se asigura că reclamantului i-au fost comunicate cu promptitudine

deciziile, dar și acțiunile pe care reclamantul le-a luat pentru a se informa cu privire la

evoluția procedurilor sale.

Fiind cel interesat de soluționarea cauzei în ordine de recurs, BudanAlexandru cît și

avocatul acestuia trebuia să întreprindă toate măsurile necesare de a-și proteja dreptul de

acces la instanță, după cum sugerează și jurisprudența CEDO, prin efectuarea actului de

procedură până la expirarea termenului prevăzut de lege, la caz, prin depunerea motivării

apelului în termen.

Drept consecință, intervine aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la art.236

alin.(1) lit.e) din Codul administrativ de declarare a apelului inadmisibil.

Colegiul menționează că potrivit jurisprudenței Curții Europene, participanții

procesului de judecată urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență derularea

procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale procedurale.

Conform art.24 alin.(1) din Codul administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile

și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale

altor participanți.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că neexercitarea

oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage

decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește

că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în

termen.

Prin prisma art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, reclamantul/apelant/ cît și

avocatul acestuia aveau obligația prezumată de a manifesta diligență și atitudine activă și

la un interval rezonabil de timp să se intereseze prin mijloace eficiente referitor la

hotărârea primei instanțe.

Această acțiune procesuală era vital necesară pentru întreprinderea măsurilor de

protejare a dreptului de acces la instanță și depunerea în termen a motivării apelului, în

caz contrar intervenind cu titlu de sancțiune procedurală, declararea apelului inadmisibil.

Imperioasă speței este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului,

potrivit căreia reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate

pentru exercitarea unei căi de atac urmărește să asigure o bună administrare a justiției și,

în particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei interesați

trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate. Aceste termene

urmăresc mai multe scopuri importante, și anume, să garanteze securitatea juridică, fixând

un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de plângeri introduse

foarte târziu, care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să împiedice nedreptățile ce

s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se pronunțe în legătură cu evenimente

consumate cu mult timp în urmă, plecând de la elemente de probă cărora nu li s-ar mai

putea acorda credit și care ar fi incomplete din cauza timpului scurs (cauza Brumărescu

c. României, cauza Marckx c. Belgiei).

De asemenea, în cauza Bodiu vs Republica Moldova Curtea a considerat că prin

admiterea recursului după scurgerea unei perioade considerabile de timp și în absența

vreunei explicații plauzibile de ce nu a făcut-o mai devreme, a adus la zero tot procesul

judiciar, care s-a finalizat cu o decizie definitivă și executorie și astfel a constituit res

5

judicata. În plus, renunțarea la o astfel de hotărâre, după ce va deveni definitivă și

neaplicabilă, va constitui o ingerință în dreptul beneficiarului hotărârii de a se bucura de

această posesie. Astfel, Curtea a constatat încălcarea principiului securității raporturilor

juridice și încălcarea dreptului la un proces echitabil în sensul art.6§1 din Convenție.

În atare circumstanțe, declararea apelului depus de Budan Alexandru ca fiind

inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. În susținerea opiniei

enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

amintește că art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și a

Libertăților Fundamentale ale Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza

o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil.

În practica sa constantă, Curtea a reiterat că „dreptul la instanță”, la fel ca și dreptul

de acces, nu are un caracter absolut. În această privință Curtea Europeană, în multe cauze

similare, nu exclude ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice

impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza Bacev vs. fosta Republică

Iugoslavă a 12 Macedoniei; Kemp vs. Luxemburg; Diaz Ochoa vs Spania), în care CEDO

a reiterat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la

justiție.

Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței de apel este

întemeiată și legală, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge recursul depus de avocatul Foltea Maria, în interesele lui Budan

Alexandru.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul depus de avocatul Foltea Maria, în interesele lui Budan

Alexandru.

Se menține încheierea din 05 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Budan

Alexandru împotriva Inspectoratului General al Poliției, Ministerului Afacerilor Interne

cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii

actului administrat individual favorabil.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Diana Stănilă

Mariana Pitic

6

7