3r-338/21 — anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea achitarii drepturilor salariale

Dosarul nr. 3r-338/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Sîrbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici)

D E C I Z I E

10 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecători Nina Vascan

Victor Burduh

examinând recursul depus de avocatul Anatolie Pitel, în interesele lui

Vladimir Roșca,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Vladimir Roșca împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului

General al Poliției cu privire la anularea actului administrativ individual

defavorabil și obligarea achitării drepturilor salariale,

împotriva încheierii din 30 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin

care cererea de apel depusă de avocatul Pitel Anatolie, în interesele apelantului

Roșca Vladimir împotriva hotărârii din 03 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, a fost declarată inadmisibilă pe motiv că motivarea apelului nu a

fost depusă în termenul prevăzut de lege,

c o n s t a t ă :

La 25 august 2020, Roșca Vladimir a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției cu

privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea achitării

drepturilor salariale.

Prin hotărârea din 03 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea depusă de Roșca Vladimir, a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 09 iunie 2021, avocatul Pitel Anatolie, în interesele lui Roșca Vladimir, a

depus cerere de apel nemotivată, împotriva hotărârii din 03 iunie 2021 a

Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, solicitând casarea integrală a hotărârii primei

instanțe și pronunțarea unei hotărâri noi prin care cererea de chemare în judecată să

fie admisă integral.

Prin încheierea din 30 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost

declarată inadmisibilă cererea de apel depusă de avocatul Pitel Anatolie, în

1

interesele apelantului Roșca Vladimir împotriva hotărârii din 03 iunie 2021 a

Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, pe motiv că apelul motivat nu a fost depus în

termenul prevăzut de lege (f.d. 127-128).

La 08 octombrie 2021, avocatul Pitel Anatolie, în interesele lui Roșca

Vladimir, a depus recurs împotriva încheierii din 30 septembrie 2021 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând casarea încheierii și remiterea dosarului la Curtea de

Apel Chișinău, în alt complet de judecată (f.d.132-132 verso).

În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu încheierea contestată,

menționând că la 23 iulie 2021, în interiorul termenului prevăzut de lege a fost

înregistrată în cancelaria Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani cererea motivată de

apel, însă instanța de apel nu s-a expus asupra acestei cereri de apel motivată.

La 26 octombrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat pentru notificare

intimaților copia recursului depus de către avocatul Pitel Anatolie, în interesele lui

Roșca Vladimir, împotriva încheierii din 30 septembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, cu explicarea dreptului de a depune referință.

La 03 noiembrie 2021, Ministerul Afacerilor Interne a depus referință pe

marginea recursului declarat, solicitând respingerea acestuia cu menținerea

încheierii din 30 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

La 08 noiembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Inspectoratul

General al Poliției a depus referință, solicitând respingerea ca nefondat recursul

depus de Roșca Vladimir.

În corespundere cu articolul 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile

primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de

hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea

contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești

împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Încheierea contestată a fost pronunțată la 30 septembrie 2021.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul depus la 08 octombrie 2021 de avocatul

Pitel Anatolie, în interesele lui Roșca Vladimir, este în termen.

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la

proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind

inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au

fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

declarat de avocatul Pitel Anatolie, în interesele apelantului Roșca Vladimir,

2

urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de respingere a

recursului.

Din conținutul recursului rezultă că Roșca Vladimir și reprezentantul acestuia

nu sunt de acord cu încheierea din 30 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

prin care a fost declarată inadmisibilă cererea de apel depusă de avocatul Pitel

Anatolie, în interesele lui Roșca Vladimir împotriva hotărârii din 03 iunie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, pe motiv că motivarea apelului nu a fost

depusă în termenului prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ,

instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este

inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs.

Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost

depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).

În conformitate cu prevederile art. 232 alin. (2) din Codul administrativ,

motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data

notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea

apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.

Din materialele cauzei rezultă că Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a

pronunțat dispozitivul hotărârii la 03 iunie 2021 (f.d.91), iar la 04 iunie 2021,

avocatul Pitel Anatolie, în interesele apelantului Roșca Vladimir, a depus cerere de

apel nemotivată împotriva hotărârii instanței de fond.

Instanța de recurs constată că, la data de 20 iulie 2021, cauza în contencios

administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată de Vladimir Roșca

împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției cu

privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea achitării

drepturilor salariale, a fost expediată la Curtea de Apel Chișinău (f.d.119).

Conform fișei de repartizare a dosarelor, prezenta cauză a fost înregistrată la

Curtea de Apel Chișinău la data de 26 iulie 2021, iar la 27 iulie 2021, a fost

repartizată pentru examinare completului de judecată specializat în examinarea

acțiunilor în contencios administrativ (f.d.125).

Tot din actele cauzei se constată că, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a

expediat în adresa participanților la proces copia hotărârii motivate din 03 iunie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, care potrivit avizului de recepție, a

fost recepționată de către avocatul Pitel Anatolie, care acționează în interesele

apelantului/recurentului Roșca Vladimir, la data de 13 iulie 2021 (f.d.115, 116).

Prin urmare, termenul de depunere a apelului motivat a început să curgă de la

14 iulie 2021 și a expirat la data de 12 august 2021, astfel, ultima zi de depunere a

apelului motivat fiind ziua de 12 august 2021, cu toate acestea cererea de apel

motivată nu a fost depusă la Curtea de Apel Chișinău, în corespundere cu

prevederile art. 232 alin.(2) din Codul administrativ.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ apreciază ca fiind corectă soluția instanței de apel de

declarare inadmisibilă a cererii de apel depusă de avocatul Pitel Anatolie, în

interesele lui Roșca Vladimir împotriva hotărârii din 03 iunie 2021 a Judecătoriei

3

Chișinău, sediul Rîșcani, pe motiv că apelul motivat nu a fost depus în termenul

stabilit la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.

Argumentul recurentului, precum că a înregistrat cererea de apel motivată la

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, la data de 23 iulie 2021, instanța de recurs îl

consideră neîntemeiat și urmează a fi respins, deoarece în conformitate cu

prevederile art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, legea expres prevede că

motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data

notificării hotărârii motivate. Or, după recepționarea hotărârii motivate, la 13 iulie

2021, apelantul/recurentul a avut obligația, în conformitate cu prevederile legale

menționate, să înregistreze cererea de apel motivată la Curtea de Apel Chișinău.

De asemenea, având calitatea procesuală de reclamant, a fost obligat la

intervale rezonabile de timp să manifeste diligență și să se intereseze de soarta

dosarului despre care cunoșteau cu certitudine că se află pe rolul instanței cu

participarea sa și să respecte termenele prevăzute de lege, adică urma să întreprindă

toate măsurile necesare de protejarea drepturilor sale, inclusiv prin acțiuni

concludente de informare în privința modului de derulare a procesului prin care să

demonstreze păstrarea interesului față de caz și imposibilitatea de a se familiariza

cu hotărârea adoptată într-un asemenea mod, pentru a dispune de posibilitatea

contestării hotărârii în termen.

Colegiul notează că legiuitorul a instituit termen imperativ pentru exercitarea

căii de atac, asigurând astfel stabilitatea raporturilor juridice dintre părți și evitarea

incertitudinii pentru o perioadă îndelungată de timp, în care apar, derulează și se

modifică o complexitate de relații dintre părți potrivit unor norme de drept

distincte. Deci, admiterea exercitării unei căi de atac în afara termenului legal ar

constitui o încălcare a principiului legalității și securității raporturilor juridice și

respectiv, o soluție inadmisibilă în conjunctura ordinii de drept naționale.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ, reiterează că importanța termenilor procedurali este

dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea

justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează

urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale,

reprezentând instrumentul prevenirii folosirii de către participanții la proces cu rea-

credință de drepturile lor procedurale. Neexecutarea dispozițiilor normelor de drept

material determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu survenirea efectelor

negative.

Astfel, Colegiul menționează că, exercitarea oricărei căi de atac și

neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din

drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost

împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în

termen.

Conform art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite

drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca

drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele

prevăzute de lege, ori termenul de apel este considerat un termen imperativ,

4

absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții

din dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Totodată, în conformitate cu art. 47 alin. (1) din Codul administrativ, acțiunile

procedurale întreprinse de reprezentantul împuternicit se atribuie participantului

reprezentat.

În urma celor relatate, se constată că încheierea instanței de apel este

întemeiată, deoarece avocatul Pitel Anatolie, acționând în interesele

apelantului/recurentului Roșca Vladimir nu a prezentat motivarea apelului în

modul stabilit de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, fapt pentru care survin

consecințele prescrise de art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

De asemenea, în termenul stabilit de lege pentru prezentarea apelului motivat

apelanții/recurenții nu a luat măsurile necesare, după cum sugerează jurisprudența

CEDO, de a proteja drepturile sale de acces la instanță.

Conform jurisprudenței CEDO participanții procesului de judecată, inițiind

proceduri în justiție, urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență

derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale

procedurale.

Instanța de recurs consideră că soluția instanței de apel este compatibilă cu

respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în vedere că prelungirea

nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului ar împiedica rămânerea

irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise

în instanța de fond și ar leza în acest mod principiul securității raporturilor juridice.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea

instanței de apel este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge recursul.

În conformitate cu prevederile art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de avocatul Anatolie Pitel, în interesele lui

Vladimir Roșca.

Se menține încheierea din 30 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecători Nina Vascan

Victor Burduh

5