3r-36/23 — privind anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3r-36/23 — privind anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3r-36/2023

2-20112812-01-3r-10022023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V. Chisilița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Clima)

D E C I Z I E

01 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând recursul depus de Andrei Stefciuc,

în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată

depusă de Andrei Stefciuc împotriva Inspectoratului General de Poliție al Ministerului

Afacerilor Interne al Republicii Moldova privind contestarea actului administrativ

individual defavorabil, restabilirea în funcție și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 20 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a declarat inadmisibil apelul depus de Andrei Stefciuc, reprezentat de avocatul Petru

Ursu împotriva hotărârii din 20 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă :

La 14 septembrie 2020, Andrei Stefciuc a depus cerere de chemare în judecată,

în procedura contenciosului administrativ împotriva Inspectoratului General de Poliție

al MAI al RM privind contestarea actului administrativ individual defavorabil,

restabilirea în funcție și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 20 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Stefciuc.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la data de 21 aprilie 2021, Andrei

Stefciuc, reprezentat de avocatul Petru Ursu a depus apel nemotivat împotriva

hotărârii din 20 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea

hotărârii contestate cu emiterea unei noi decizii cu privire la admiterea acțiunii.

Prin încheierea din 20 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost declarat

inadmisibil apelul depus de Andrei Stefciuc, reprezentat de avocatul Petru Ursu

împotriva hotărârii din 20 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La 24 ianuarie 2023, prin intermediul oficiului poștal (f.d.134), Andrei Stefciuc a

depus recurs împotriva încheierii din 20 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând repunerea în termen, admiterea cererii de recurs, casarea încheierii recurate

cu adoptarea unei decizii prin care să fie soluționată transmiterea cauzei în instanța de

apel la etapa de primire a cererii și acordarea unui termen rezonabil pentru prezentarea

apelului motivat.

1

În motivarea cererii de recurs, indică că încheierea contestată nu a recepționat-o,

nu i-a fost adusă spre notificare nici recurentului și reprezentantului acestuia avocatul

Petru Ursu și nici nu a cunoscut despre emiterea ei.

Suplimentar menționează că încheiere instanței de apel, nu corespunde stării reale

de fapt și nu există nici un temei de a cataloga această concluzie eronată deja ca

nedepunere în termen a motivării apelului, or, acest lucru a fost imposibil de realizat

din moment ce hotărârea motivată a instanței de fond nu a fost adusă la cunoștință

recurentului și reprezentantului, care nici nu au cunoscut despre existenta curgerii

unui anumit termen sau termen limită de depunere a apelului motivat până la 19 iulie

2021 indicat în încheierea de recurs.

În acest sens indică că Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, în calitate de instanța

de fond nu a depus diligența necesară pentru a asigura informarea lui Andrei Stefciuc

sau a reprezentantului său cu hotărârea motivată integral.

Iar, Curtea de Apel Chișinău, fără a verifica dacă justițiabilii au fost informați cu

hotărârea integrală (motivată) a instanței de fond, fără a asigura participarea părților în

ședința de judecată dispusă și îngrădind lui Andrei Stefciuc posibilitatea de a prezenta

argumente asupra rapoartelor deduse judecării, a emis nefondat și arbitrar încheierea

din 20 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a declarat inadmisibil

apelul depus de Andrei Stefciuc, reprezentat de avocatul Petru Ursu împotriva

hotărârii din 20 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La 10 februarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat prin intermediul

poștei electronice pentru Notificare în adresa intimatului Inspectoratul General de

Poliției al MAI al RM, copia recursului depus de Andrei Stefciuc, fapt ce se confirmă

prin extrasul din poșta electronică, anexată la materialele cauzei. (f.d. 141)

Prin referința depusă la data de 28 februarie 2023 Inspectoratul General de

Poliției al MAI al RM a depus referință prin care a solicitat respingerea cererii de

recurs depusă de Andrei Stefciuc ca tardivă și neîntemeiată.

Examinând recursul depus de Andrei Stefciuc, în raport cu actele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că cererea cu privire la repunerea în termen a recursului este neîntemeiată,

prin urmare recursul este inadmisibil, din considerentele ce succed.

În conformitate cu art. 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor

curții de apel.

Potrivit art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Completul specializat pentru examinare acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu

plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună

invitarea părților.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care declară

recursul inadmisibil.

2

Potrivit art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată

transmite 3 neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul

judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Totodată, în sensul art. 241 alin. (3) din Codul administrativ, pentru contestarea

cu recurs a încheierilor judecătorești se aplică corespunzător prevederile cap. III din

cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, prevederile art. 233 din cap. III din cartea a treia din Codul

administrativ reglementează condițiile de formă și conținut față de cererea de apel și

prin urmare față de cererea de recurs.

De asemenea, prin prisma dispozițiilor art. 236 alin. (2) lit. d) din cap. III din

cartea a treia din Codul administrativ coroborate cu prevederile art. 241 alin. (3) și art.

242 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special când a fost

depus după expirarea termenului stabilit.

Concomitent, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art. 195 din Codul

administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător

prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–171.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Conform art. 111 alin. (1) – (4) din Codul de procedură civilă, actele de

procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit

prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul

de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării

actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că

se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii

perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau

moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de

procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în

considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină

prin începutul unei zile, această zi se include în termen.

Potrivit art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul

de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că termenele

procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de

ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificare a securității raporturilor

juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se

3

subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

Conform art.223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin

care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art.96–114.

În conformitate cu art.96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și

comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice

formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului

comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Din dispozițiile art. 97 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, rezultă că,

notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma

stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de

notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin

poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

Iar, reieșind din prevederile art.109 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, un

înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție.

Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție.

Din actele cauzei rezultă că, prin încheierea din 20 octombrie 2021 a Curții de

Apel Chișinău a fost declarat inadmisibil apelul depus de Andrei Stefciuc, reprezentat

de avocatul Petru Ursu împotriva hotărârii din 20 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, din motiv că apelul a fost depus peste termenul prevăzut de lege.

Tot, din actele cauzei rezultă că Curtea de Apel Chișinău, în baza art. 97 alin. (3),

lit. c) din Codul administrativ, a ales forma de notificare a încheierii din 20 octombrie

2021, prin poștă cu scrisoare recomandată, expediind-o apelantului Andrei Stefciuc la

adresa indicată în cererea de apel. ( f.d. 194, vol.II)

Conform avizului de recepție Nr. DSXXXXXXXXAS, plicul ce conținea

încheierea instanței a fost returnat instanței de apel cu mențiunea „nereclamat”, la data

17 decembrie 2021, anexat la materialele cauzei (f.d.123/124).

Astfel, instanței de recurs îi revine obligația de a face claritate în privința

notificării încheierii din 20 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cazul când

aceasta nu a fost reclamată de către destinatari.

În conformitate cu art. 103 lit. a) și b) din Codul administrativ dacă persoana care

urmează a fi notificată nu este găsită în locuința sa, în spațiile sale de activitate sau

într-o instituție comunitară în care locuiește, înscrisul poate fi notificat: a) în locuința

acesteia – unui membru matur de familie, unei persoane care lucrează pentru familie

sau unei persoane mature care locuiește permanent acolo; b) în spațiile de activitate

ale acesteia – unei persoane angajate acolo.

Conform art. 104 alin. (1) din Codul administrativ dacă notificarea nu poate fi

efectuată conform art.103 lit. a) sau b), înscrisul de notificat poate fi introdus într-o

cutie poștală ce aparține locuinței sau spațiilor de activitate ale persoanei care

urmează a fi notificată sau într-un dispozitiv asemănător pe care aceasta l-a instalat

pentru recepționarea poștei și care în mod obișnuit este potrivit pentru o păstrare

sigură. Persoana care efectuează notificarea menționează data notificării pe plicul

înscrisului de notificat.

Totodată, din conținutul art. 105 alin. (1) și alin.(2) din Codul administrativ

rezultă că dacă notificarea nu poate fi efectuată în locuința destinatarului în temeiul

4

art. 103 lit. a) și b) sau prin introducerea înscrisului într-o cutie poștală ce aparține

locuinței sau într-un dispozitiv asemănător pe care aceasta l-a instalat pentru

recepționarea poștei și care în mod obișnuit este potrivit pentru o păstrare sigură

prevăzut la art. 104, înscrisul care urmează a fi notificat poate fi depus la oficiul poștal

în a cărui circumscripție se află locul notificării. Despre depunerea înscrisului la

oficiul poștal se întocmește o înștiințare scrisă, care se atașează la ușa locuinței

persoanei ce urmează a fi notificată. Înștiințarea trebuie să conțină data atașării,

denumirea și adresa oficiului poștal la care se depune înscrisul de notificat, precum și

date despre durata termenului de păstrare și începutul curgerii acestuia.

La acest capitol, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează că dispoziții similare sunt prevăzute și la pct. 82 din

Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Regulilor privind prestarea serviciilor poștale

nr.1457 din 30 decembrie 2016 potrivit cărora trimiterile poștale (scrisori) cu

mențiunea „Predarea în mână proprie”, „Citație” sau „Înștiințare”, se înmânează

personal destinatarului. În lipsa acestuia, în cutia poștală individuală se lasă avizul de

sosire pentru primirea trimiterii în unitatea poștală.

Avizul de sosire potrivit pct.2 din Hotărârea Guvernului nr. 1457 din 30

decembrie 2016 este un formular, prin care destinatarul trimiterii poștale este invitat

să se prezinte la oficiul poștal pentru a o ridica.

Analizând informația ce se conține pe plicul poștal însoțit de avizul recomandat

DSXXXXXXAS rezultă că „trimitere nereclamată”, deoarece la 17 noiembrie 2021,

la 23 noiembrie 2021, la 30 noiembrie 2021 și la 07 decembrie 2021 destinatarul

Andrei Stefciuc, lipsea, fiind lăsate avize de sosire pentru a se prezenta la oficiul

poștal și a ridica trimiterea poștală, care prin prisma pct. 101 din Hotărârea

Guvernului nr. 1457 din 30 decembrie 2016 se păstrează în unitatea poștală, în

așteptarea destinatarului, timp de 15 zile calendaristice, din ziua următoare zilei de

sosire a acestora în oficiul poștal de destinație.

La 12 decembrie 2021 scrisoarea adresată lui Andrei Stefciuc a fost returnată

oficiului de livrare Chișinău MD-2035 a ÎS „Poșta Moldovei” și respectiv la 17

decembrie 2021 returnată instanței de apel cu mențiunea „nereclamat”.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că în contextul în care notificarea a fost returnată instanței de apel, deoarece nu

a fost reclamată, urmează a fi aplicate prevederile aliniatului 3 al articolului 105 din

Codul administrativ, potrivit cărora înscrisul se consideră notificat odată cu atașarea

înștiințării scrise.

Totodată, potrivit datelor de pe pagina oficială web a Curții de Apel Chișinău,

www.cac.instante.justice.md, încheierea din 20 octombrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, a fost publicată la data de 02 noiembrie 2022.

Astfel, referitor la cererea cu privire la repunerea în termenul de depunere a

recursului completul specializare reține ca fiind relevante prevederile art. 244 alin. (2)

din Codul administrativ coroborate cu art. 237 alin. (1) din cap. III din cartea a treia

din Codul administrativ, care stipulează că dispozițiile art. 65 alin. (1) și (2) se aplică

corespunzător pentru repunerea în termenul de recurs și în termenul de prezentare a

motivării recursului.

5

La rândul său, art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ statuează că dacă o

persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal,

atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau

împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în

termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care

confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează

acțiunile omise.

La aspectul dat, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează că nu poate fi reținut argumentul recurentului

precum că încheiere contestată nu a recepționat-o și nu i-a fost adusă spre notificare,

aflând despre existența acesteia abia la data de 11 ianuarie 2023, când a făcut

cunoștință cu materialele cauzei.

Or, materialele dosarului cert atestă faptul că Andrei Stefciuc nu a solicitat

ridicarea de la oficiul poștal Chișinău - MD-2035 a ÎS „Poșta Moldovei” a plicului cu

încheierea din 20 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, care a fost expediată de

către instanța de apel la adresa de domiciliu indicată în cererea de apel, adresă care se

regăsește și în antetul cererii de chemare în judecată. (f.d.3)

Iar, referitor la argumentul recurentului precum că reprezentantul său nu a

cunoscut despre emiterea ei, aflând despre existența acesteia abia la data de 19

ianuarie 2023, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat deoarece instanța de apel a publicat la

data de 02 noiembrie 2022 pe portalul www.cac.instante.justice.md, încheierea din 20

octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Respectiv, reclamantul Andrei Stefciuc și avocatul Petru Ursu au avut

posibilitatea reală de a verifica și de a lua cunoștință de încheierea instanței de apel,

inclusiv de pe portalului național al instanțelor de judecată pentru a-și valorifica

dreptul de a prezenta recursul în interiorul termenului legal prevăzut la art.242 din

Codul administrativ.

Or, avocatul Petru Ursu fiind o persoană abilitată și calificată, conform art.1 al

Legii cu privire la avocatură, să pledeze și să acționeze în numele clienților săi, să

practice dreptul, să apară în fața unei instanțe judecătorești sau să consulte și să

reprezinte în materie juridică clienții săi, urma să fie cel interesat de soluționarea

cauzei în ordine de recurs, și trebuia să întreprindă toate măsurile necesare de a-și

proteja dreptul de acces la instanță, după cum sugerează și jurisprudența CEDO, prin

efectuarea actului de procedură până la expirarea termenului prevăzut de lege, la caz

prin depunerea recursului în conformitate cu art.242 din Codul administrativ. Ca și

consecință, intervine aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la art.243 alin.(1) lit.

a) din Codul administrativ de declarare a recursului inadmisibil.

La caz, se constată că instanța de apel a întreprins toate măsurile legale ce se

impun pentru a comunica actul procedural tuturor participanților la proces, inclusiv

recurentului.

În plus, se va menționa că părțile în proces trebuie să fie diligente, să se

informeze de soarta dosarului intentat la solicitarea acestora și să întreprindă măsurile

necesare de a proteja drepturile sale de acces la instanță.

6

Însă, ignorând prevederile legale ce guvernează procedura de exercitare a căii de

atac în ordine de recurs în Secțiunea I, la 24 ianuarie 2023 prin intermediul oficiului

poștal Andrei Stefciuc a depus recurs împotriva încheierii din 20 octombrie 2021 a

Curții de Apel Chișinău. Mai mult, faptul omiterii termenului de depunere a recursului

este recunoscut de recurent, ori prin recursul depus aceasta a solicitat repunerea în

termenul de procedură, nemotivând însă nicicum omiterea termenului, motiv pentru

care cererea de repunere în termen urmează a fi respinsă.

Așadar, argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu

constituie temei de anulare a încheierii recurate.

În susținerea opiniei enunțate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ amintește că art.6§1 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor și a Libertăților Fundamentale ale Omului îi garantează fiecărei

persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și

obligațiile sale cu caracter civil. În practica sa constantă, Curtea a reiterat că „dreptul

la instanță”, la fel ca și dreptul de acces, nu are un caracter absolut. În această privință

Curtea Europeană, în multe cauze similare, nu exclude ipoteza că interesele unei bune

administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de

atac (cauza Bacev vs. fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei; Kemp vs. Luxemburg;

Diaz Ochoa vs Spania), în care CEDO a reiterat că termenul fixat de legea internă este

o restricție ce guvernează accesul la justiție.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că recursul nu a fost

depus în termenul prevăzut la art. 242 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia în

temeiul art. 243 alin.(1) lit. a) din Codul administrativ, de a declara inadmisibil

recursul depus de Andrei Stefciuc.

În conformitate cu articolele 65, 193, 230, 242, 243 alin. (1) lit. a) și alin.(2) din

Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge cererea lui Andrei Stefciuc cu privire la repunerea în termenul de

depunere a recursului.

Se declară inadmisibil recursul depus de Andrei Stefciuc împotriva încheierii din

20 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, emisă în cauza de contencios

administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată depusă de Andrei Stefciuc

împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova privind contestarea actului administrativ individual defavorabil,

restabilirea în funcție și compensarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

7