3ra-222/24 — anularea actului administrativ individual defavorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ individual defavorabil
- Temei legal
- Examinarea superficială a cauzei, insuficienta motivarii deciziei
3ra-222/24 — anularea actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului declarat de Inspectoratul General al
Poliției,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Ruslan Chitaica împotriva Inspectoratului General al
Poliției, terț Igor Juvală, privind anularea actului administrativ individual
defavorabil,
împotriva deciziei din 29 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-222/24
NR. PIGD 2-22068855-01-3ra-04032024)
Insuficiența motivării deciziei instanței de apel prin omisiunea examinării argumentelor
esențiale invocate de recurent în raport cu normele legale incidente privind legalitatea
actului administrativ. Examinarea superficială a cauzei contrar exigențelor art. 6 CEDO
și art. 118 Cod administrativ.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. T. Avasiloaie,
Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Negru, I. Dutca, E. Palanciuc,
30 aprilie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de Inspectoratul
General al Poliției
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 17 mai 2022, Chitaica Ruslan, a înaintat acțiune în instanța de
judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției, solicitând anularea
Ordinului nr. 199ef. din 22 aprilie 2022 „cu privire la sancționarea
disciplinară a șefului Inspectoratului de politie Rezina, comisar principal
Ruslan Chitaica”.
În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că la 28 martie 2022, în
temeiul raportului ofițerului principal al Secției investigații interne a
Direcției inspectare efectiv, comisar principal Rusu Marin, a fost dispusă
inițierea anchetei de serviciu în vederea elucidării pretinselor abateri
disciplinare admise de către reclamant, iar prin Ordinul nr. 199ef din 22
aprilie 2022 „cu privire la sancționarea disciplinară a șefului Inspectoratului
de Politie Rezina, comisar principal Ruslan Chitaica”, emis de către
Inspectoratul General al Poliției, s-a dispus: 1. Pentru încălcarea prevederilor
art. 50 lit. e) din Legea nr. 288/2016 privind funcționarul public cu statut
special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, art. 26 alin. (1) lit. e) din
Legea nr. 320/2012 cu privire la activitatea poliției și statutul polițistului,
pct. 7 subpct. 5) și pct. 19 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu
statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 409/2017, pct. 13 lit. a) și k) din Fișa postului nr.
47.1, faptă manifestată prin nerespectarea normelor și regulilor activității
profesionale, prin oferirea dreptului de a conduce automobilul de serviciu al
Poliției de model Dacia Logan, cu numerele de înmatriculare AGZ 257, la
27 martie 2022, unei persoane terțe civile Maxim Nelea, contrar normelor
legale, șeful Inspectoratului de poliție Rezina, comisar principal Ruslan
Chitaica se sancționează disciplinar cu retrogradare în funcție. 2. Pentru
realizarea pct. l din prezentul ordin, se numește comisarul principal Ruslan
Chitaica în funcția de șef de sector al Sectorului de poliție nr. l al Secției
securitate publică a Inspectoratului de poliție Botanica al Direcției de poliție
a mun. Chișinău a Inspectoratului General al Poliției. 3. Sancțiunea
disciplinară prevăzută la pct. l al prezentului ordin se va aplica angajatului
1
sancționat la data revenirii acestuia din concediu (de odihnă, anual, medical,
studii). 4. Se atribuie Direcției inspectare efectiv (comisar-șef Eugeniu
Piterschi) sarcina comunicării prezentului ordin angajatului sancționat contra
semnătură, cu eliberarea unei copii. 5. Se atribuie Direcției managementul
documentelor (comisar principal Tatiana Glavan) sarcina expedierii
prezentului ordin subdiviziunilor interesate. 6. Prezentul ordin poate fi
contestat direct în instanța de judecată competentă să soluționeze acțiunile în
contencios administrativ (Judecătoria Chișinău sediu Rîșcani), amplasată în
mun. Chișinău, strada Kiev, nr. 3, în termen de 30 de zile de la data
comunicării, potrivit ordinii stabilite de art. 163 lit. e) și art. 209 alin. (1) lit.
b) din Codul administrativ.
Reclamantul a menționat că ordinul dat i-a fost adus la cunoștință în
data de 10 mai 2022.
A invocat că ordinul nominalizat nu conține motivele legale,
oportunitatea, modul de exercitare a dreptului discreționar, aprecierea
probelor, aprecierea obiectivă a faptelor și circumstanțelor expuse în cadrul
audierii etc., contrar exigențelor art. art. 92 și 118 alin. (1) - (3) Cod
administrativ, deși autoritatea publică pârâtă a aplicat în privința sa practic
cea mai severă sancțiune disciplinară, următoarea după severitate fiind
concedierea și, în pofida obligațiile legale stabilite în sarcina sa de către
Codul administrativ, nu a motivat exercitarea dreptului discreționar în cazul
dat, nu a luat în considerație toate faptele care au importanță pentru caz,
inclusiv cele favorabile reclamantului (îndeplinirea permanentă a
obligațiunilor de serviciu cu perseverență, exactitate, onoare și dedicație
profesiei ce o exercită,), la fel a lăsat fără apreciere și circumstanțele
obiective în care s-a produs pretinsa abatere disciplinară (reclamantul era în
afara orelor de serviciu, la domiciliul său din mun. Chișinău, atribuțiile sale
la acel moment fiind exercitate de către adjunctul său etc.), fapte ce
afectează, în opinia apelantului, ilegalitatea ordinului nr. 199ef. din 22 aprilie
2022 în calitate de act administrativ individual defavorabil.
A susținut că după modul de formulare a textului normativ, rezultă că
actul administrativ individual contestat este unul emis în baza dreptului
discreționar, fapt ce impune, în conformitate cu art. 225 alin. (2) Cod
administrativ, verificarea legalității exercitării dreptului respectiv de către
autoritatea emitentă prin prisma art. 16 și art. 137 Cod administrativ,
deoarece consideră că actul administrativ contestat este ilegal din motivul
exercitării ilegale a dreptului discreționar de către autoritatea publică pârâtă
pe motiv că din conținutul acestuia nu rezultă respectarea art. 118 alin. (1)
teza a 3-a din Codul administrativ, ce prevede că din motivarea deciziilor
2
discreționare trebuie să poată fi recunoscute și punctele de vedere din care
autoritatea publică a reieșit la exercitarea dreptului discreționar.
A invocat și încălcarea principiului proporționalității, de care urma să
se conducă pârâtul atât timp cât gravitatea faptei nu determină, în mod
justificat și cert, aplicarea sancțiunii mai grave.
Reieșind din art. art. 54 și 58 din Legea nr. 288/2016, în funcție de
gravitatea faptelor comise și gradul de vinovăție, funcționarului public cu
statut special i se pot aplica următoarele sancțiuni disciplinare: a)
avertisment; b) mustrare; c) mustrare aspră; d) retrogradare cu un grad
special; e) retrogradare în funcție; f) concediere din funcția publică cu statut
special.
Relatează reclamantul că, conform ordinului Inspectoratului de poliție
Rezina nr. 20 din 18 martie 2022 „cu privire la întărirea unităților de
transport auto de serviciu după personalul polițienesc din cadrul
Inspectoratului de politie Rezina”, automobilul de model Dacia Logan, cu
numerele de înmatriculare AGZ 257, este întărit după comisarul principal
Chitaica Ruslan, care dispune de permisiunea conducerii Inspectoratului
General al Poliției de a păstra unitatea de transport indicată, de două ori pe
parcursul unei luni calendaristice, în perioada zilelor de odihnă. Mai mult,
automobilul menționat era transmis reclamantului sub răspundere materială
deplină.
Totodată, având în vedere, că IP Rezina a fost plasat sub alertă la
indicația șefului IGP, la 27 martie 2022 (duminică), ora 22:27, iar
reclamantul se afla în zi de odihnă, la domiciliul său din mun. Chișinău, urma
să execute ordinul superiorului și să se prezinte în cel mai restrâns termen la
subdiviziune, fapt care și a fost executat de către acesta, utilizând mijlocul
automobilul de serviciu strict în interes de serviciu.
Reclamantul a transmis temporar dreptul de a conduce mijlocul de
transport soției sale, Maxim Nelea, aflându-se alături în calitate de pasager
și asumându-și răspunderea pentru o eventuală daună materială produsă
bunului respectiv (automobilului) în conformitate cu legislația și contractul
de răspundere materială deplină.
În circumstanțele excepționale expuse (zi de odihnă, liberă, oră foarte
târzie etc.), care urmau obligatoriu a fi luate în considerație de către
autoritatea publică pârâtă în cadrul anchetei, neavând altă soluție,
reclamantul a invocat că a dat prioritate exclusivă interesului de serviciu
(atribuțiile sale și puterea decizionale la acel moment erau puse în sarcina
subalternului său), a reacționat reieșind din situația în care a fost plasat într-
un mod inopinat prin indicația șefului IGP, indicând în acest sens prevederile
3
art. 26 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 320/27.12.2012, conform căruia polițistul
își desfășoară activitatea profesională în interesul și în sprijinul persoanei,
comunității și al instituțiilor statului, exclusiv pe baza și în executarea legii,
fiind obligat să execute ordinele, dispozițiile și indicațiile superiorilor.
Prin încheierea din 21 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, s-a atras în proces în calitate de terț, Juvală Igor.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 20 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, s-a admis acțiunea. S-a anulat Ordinul nr. 199ef. din 22 aprilie
2022 „cu privire la sancționarea disciplinară a șefului Inspectoratului de
politie Rezina, comisar principal Ruslan Chitaica”.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 22 decembrie 2022, Inspectoratul General al Poliției, a declarat
apel nemotivat, iar la 26 mai 2023 a depus apel motivat împotriva hotărârii
din 20 decembrie 2022, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei
hotărâri noi, de respingere a acțiunii înaintate de Ruslan Chitaica.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 29 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a
respins apelul declarat de Inspectoratul General al Poliției împotriva hotărârii
din 20 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 7 decembrie 2023, Inspectoratul General al Poliției a declarat
recurs împotriva deciziei din 29 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.
La 19 februarie 2024, a depus motivarea recursului, prin care a
solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei și a hotărârii, cu emiterea unei
decizii noi, prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.
ARGUMENTELE RECURSURILOR
În motivarea recursului, Inspectoratul General al Poliției a invocat că
hotărârile instanțelor inferioare sunt neîntemeiate, întrucât acestea nu au
interpretat corect dispozițiile legale aplicabile în materia răspunderii
disciplinare a funcționarilor publici cu statut special.
4
În acest context, IGP a susținut că atât instanța de fond, cât și cea de
apel, au reținut în mod greșit situația de fapt și au aplicat eronat dispozițiile
legale incidente în cauză.
A menționat că instanțele de fond și de apel au interpretat greșit
dispozițiile Legii nr. 288/2016 privind funcționarul public cu statut special
din cadrul MAI, Legii nr. 320/2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul
polițistului, precum și Statutului disciplinar aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 409/2017, ceea ce a condus la anularea nejustificată a
Ordinului nr. 199ef. din 22 aprilie 2022, prin care intimatul a fost sancționat
disciplinar.
Potrivit IGP, instanțele inferioare nu au efectuat o analiză corectă a
competențelor legale ale autorității emitente și au ignorat temeiurile juridice
care justifică legalitatea sancțiunii. În acest sens, subliniază că sancțiunea a
fost aplicată în urma unei anchete de serviciu inițiate prin raportul ofițerului
principal Rusu Marin, care a constatat că intimatul a încălcat prevederile
legale prin oferirea dreptului de conducere a unui automobil de serviciu unei
persoane civile.
Recurentul consideră că decizia instanței de apel nu conține o
justificare corespunzătoare cu privire la motivele pentru care a fost menținută
soluția primei instanțe, ceea ce afectează legalitatea hotărârii și conduce la
încălcarea principiului motivării hotărârilor judecătorești.
Inspectoratul General al Poliției subliniază că instanțele inferioare nu
au ținut cont de faptul că intimatul a recunoscut încălcarea comisă, precizând
că la 27 martie 2022, aflându-se în afara orelor de serviciu, a consumat
băuturi alcoolice, motiv pentru care i-a permis soției sale să conducă
vehiculul de serviciu pentru a se prezenta la sediul Inspectoratului de Poliție
Rezina. Potrivit recurentului, acest fapt constituie o abatere disciplinară
gravă, care afectează prestigiul instituției și ordinea internă a acesteia.
Instanțele de fond și apel au ignorat faptul că utilizarea automobilelor
de serviciu era reglementată strict prin Ordinul Inspectoratului de Poliție
Rezina nr. 20 din 18 martie 2022, care interzicea transmiterea dreptului de
conducere către alte persoane, fără aprobarea prealabilă a conducerii
instituției. În acest sens, Ruslan Chitaica a încălcat obligațiile impuse de
funcția deținută, fapt ce justifică aplicarea sancțiunii disciplinare dispuse de
autoritatea emitentă.
La fel, invocă faptul că instanțele inferioare au aplicat greșit
dispozițiile privind verificarea dreptului discreționar al autorității publice.
Potrivit art. 225 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, instanțele de
contencios administrativ nu sunt competente să se pronunțe asupra
5
oportunității unui act administrativ, ci doar asupra legalității acestuia. În
opinia IGP, instanțele inferioare au substituit autoritatea publică în luarea
unei decizii care intra în competența exclusivă a acesteia.
POZIȚIA INTIMATULUI
Prin referința depusă la 30 aprilie 2025, reprezentantul intimatului,
avocatul Ion Sîrbu, a solicitat declararea recursului drept inadmisibil, sau
respingerea lui.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de
apel pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia
contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin
admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de
Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în
proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus
tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă
au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie
pentru instanța de recurs,
Art. 193 alin. (3) și (3¹) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și
cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii
judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul
considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5
judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat
de un complet din 9 judecători.”
Art. 247 din Codul administrativ:
„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea
participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451
alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în
ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”
Art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ:
6
„(1) În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre
următoarele decizii: d) admite recursul, casează integral decizia instanței de apel și trimite
cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi
corectată de către instanța de recurs.”
Art. 194 alin. (2) din Codul administrativ:
„(2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile
contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării
corecte a dreptului material.”
Art. 50 lit. e) din Legea privind funcționarul public cu statut special
din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nr. 288 din 16.12.2016 prevede:
„Funcționarul public cu statut special are următoarele obligații: e) să respecte
principiile, normele și regulile activității profesionale.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost comunicată IGP, prin
notificare electronică (f.d.154), la 18 februarie 2024. Din acest motiv,
recursul a fost declarat cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul
administrativ.
Cu referire la fondul cauzei, instanța de recurs reține că circumstanțele
prezentate de părți și determinate de instanțele de judecată în fazele
procesuale anterioare denotă următoarele.
În speță, litigiul vizează legalitatea Ordinului Inspectoratului General
al Poliției nr. 199ef din 22 aprilie 2022, prin care intimatul Ruslan Chitaica
a fost sancționat disciplinar cu retrogradare în funcție, ca urmare a unei
abateri disciplinare constatate prin anchetă internă. Sancțiunea a fost
motivată de faptul că, la 27 martie 2022, funcționarul, aflându-se în afara
programului de lucru, a permis conduita mijlocului de transport de serviciu
unei persoane civile, soția sa, în contextul unei mobilizări urgente la IP
Rezina.
Reclamantul a susținut în fața instanței de fond că sancțiunea aplicată
este nelegală, invocând nemotivarea actului administrativ, în contradicție cu
exigențele art. 92 și art. 118 alin. (1) din Codul administrativ, exercitarea
defectuoasă a dreptului discreționar, fără a lua în considerare circumstanțele
favorabile și lipsa de proporționalitate a sancțiunii aplicate în raport cu fapta
comisă.
Examinând cauza, instanțele inferioare au admis acțiunea,
considerând că actul contestat nu conține o motivare suficientă sub aspectul
7
aprecierii dreptului discreționar și că sancțiunea nu este proporțională, în
lipsa unor circumstanțe agravante.
În recurs, Inspectoratul General al Poliției a contestat concluziile
instanțelor inferioare, invocând neanalizarea corectă a dispozițiilor legale
incidente, în special art. 50 lit. e) din Legea nr. 288/2016 și pct. 5 din Ordinul
IP Rezina nr. 20/2022; faptul că fapta reclamantului contravine normelor de
conduită impuse funcționarilor publici cu funcție de conducere;
recunoașterea de către intimat a faptului că se afla sub influența băuturilor
alcoolice, motiv pentru care nu a condus el însuși vehiculul.
Examinând cauza în raport de motivele de recurs, Completul de
judecată ajunge la concluzia că decizia instanței de apel nu poate fi
menținută, or aceasta prezintă deficiențe în motivare. Conform prevederilor
art. 239 din Codul procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să fie
legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe
circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în
ședință de judecată.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
conchide că instanța de apel incorect a constatat și elucidat circumstanțele
cauzei și probele prezentate, la caz instanța de apel nu s-a pronunțat asupra
tuturor motivelor invocate de părți, în conformitate cu art. 373 alin.(5) din
Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
instanța de apel nu a examinat în mod efectiv aceste critici de apel, deși ele
privesc aspecte esențiale de legalitate ale sancțiunii aplicate și nu doar
aspecte de oportunitate, iar concluziile sunt contradictorii.
Instanța de apel a menționat că, ”întrucât în ședința de judecată cu
certitudine s-a stabilit că, în contradictoriu cu normele citate supra, nici
unul din actele întocmite în cadrul anchetei de serviciu, cât și ordinul
contestat nu conțin nici o mențiune referitoare la survenirea ca urmare a
acțiunilor realizate de intimat a vreunor consecințe negative și/sau
prejudicii”.
În spatele unei astfel de formulări sofisticate și cu caracter general, se
atestă o lipsă de substanță în argumentarea concretă a omisiunilor actului
administrativ supus evaluării care să justifice soluția de anulare a acestuia.
La concret, instanța de apel examinând cauza nu a furnizat o motivare
suficientă în ceea ce vizează alegațiile intimatului precum că ordinul de
sancționare conține elementele esențiale ale motivării și anume, baza
juridică, faptele relevante, raționamentul logic, proporționalitatea și
8
echitatea. Or, acest ordin conține o motivare, inclusiv fiind descrisă pretinsa
faptă, arătate normele legale care au fost încălcate. Iar eventualul dezacord
cu concluziile din ordin poate justifica doar aprecierea acestuia ca fiind
neîntemeiat și nicidecum ca nemotivat.
Mai exact, instanța de apel nu a analizat legalitatea utilizării
vehiculului de serviciu cu încălcarea ordinului intern privind gestionarea
mijloacelor de transport; nu a tratat circumstanța recunoscută de intimat
privind consumul de alcool și implicațiile asupra conduitei unui funcționar
public cu funcție de conducere.
La fel, Completul de judecată ține să accentueze că ține de competența
angajatorului (dreptul discreționar) să aprecieze dacă o faptă sau alta
reprezintă o abatere disciplinară și ce pedeapsă disciplinară urmează a fi
aplicată.
Instanțele de judecată nu se pot substitui în competențele
angajatorului. Instanța de judecată doar verifică dacă, într-o procedură
administrativă, soldată cu emiterea unor acte ce ating interesele unei sau alte
persoane, au fost respectate prevederile legale și dacă deciziile adoptate nu
sunt arbitrare sau bazate pe o apreciere vădit nerezonabilă a circumstanțelor
cauzei.
Deci, la rejudecare instanța de apel urmează să analize circumstanțele
care au stat la baza emiterii ordinului de sancționare disciplinară a lui
Chitaica Ruslan. În lipsa unei motivări clare, există incertitudini în ceea ce
privește raționamentul instanței și modul în care a fost aplicată legea
materială la caz.
Or, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (ex.
Ruiz Torija c. Spaniei, Hirvisaari c. Finlandei), instanța de apel are obligația
de a răspunde motivat la criticile esențiale formulate de părți. Lipsa unei
asemenea analize reprezintă o încălcare a dreptului la un proces echitabil
garantat de art. 6 CEDO și o deficiență gravă de motivare.
Față de considerentele expuse, instanța de recurs ajunge la concluzia
că soluția adoptată de către instanța de apel nu este suficient de motivată.
Întrucât această eroare nu poate fi corectată în etapa recursului fără o
reanaliză completă a probelor și a fondului, Curtea Supremă de Justiție va
admite recursul, va casa decizia instanței de apel și va trimite cauza spre
rejudecare.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 248 alin. (1) lit. d) din
Codul administrativ,
9
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției.
Casează integral decizia din 29 noiembrie 2023 a Curții de Apel
Chișinău, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Ruslan Chitaica împotriva Inspectoratului
General al Poliției, terț Igor Juvală, privind anularea actului administrativ
individual defavorabil.
Restituie cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Centru, în alt complet
de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Gheorghe Stratulat
Ion Malanciuc
10