3ra-1010/23 — Anularea actului administrativ

Dosar nr. 3ra-1010/23 (2-22139721-01-3ra-06102023) Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător – I. Barbacaru Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători –V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca Î N C H E I E R E 29 mai 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Stela Procopciuc judecătorii Diana Stănilă Ion Malanciuc examinând admisibilitatea recursului declarat de Lozan Ghenadie, prin intermediul avocatului Pitel Anatolie, în cauza civilă la acțiunea în contencios administrativ înaintată de Lozan Ghenadie împotriva Inspectoratului General al Poliției privind anularea parțială a actului, obligarea emiterii actului administrativ favorabil și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 27 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Lozan Ghenadie și menținută hotărârea din 06 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, c o n s t a t ă: La 26 septembrie 2022, Ghenadie Lozan s-a adresat în instanța de judecată cu acțiune în contencios administrativ împotriva Inspectoratului General al Poliției privind anularea parțială a actului, obligarea emiterii actului administrativ favorabil și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat, la 26 august 2022, a fost emis ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 465ef cu privire la sancționarea disciplinară a unor salariați ai poliției din cadrul Direcției patrulare „Centru” a Inspectoratului național de securitate publică din cadrul IGP al MAI, prin care, subofițerul superior al Serviciului nr. 1 al Secției asigurare ordine publică a Direcției patrulare „Centru” a Inspectoratului național de securitate publică, agent-șef Lozan Ghenadie, a fost sancționat disciplinar, cu sancțiunea - concedierea din funcția publică cu statut special.

Astfel, potrivit încheierii întocmite la finalizarea anchetei de serviciu, drept temei pentru sancționarea disciplinară a agentului-șef Lozan Ghenadie, a constituit faptul încălcării prevederilor pct. 26 alin. (1), lit. e) și o) din Legea nr.320/2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, art. 50 lit. k) și art. 52 alin. (1) lit. a) din Legea nr.288/2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul 1 Ministerului Afacerilor Interne, pct. 7 subpct. 5), 16) și 19) din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin HG nr. 409/2017, pct. 13 subpct. 5) și 21) din Fișa postului, precum și pct. 2 subpct.

1) din Instrucțiunea cu privire la modul de evidentă și utilizare a cardurilor corporative valorice în cadrul aparatului central, autorităților administrative și instituțiilor din subordinea Ministerului Afacerilor Interne nr. 96/2015, fapte manifestate prin utilizarea în interes personal sau în alte scopuri decât cele de serviciu a cardului corporativ valoric nr.7601600105555802, destinat alimentării a/m de serviciu de marca/model „Dacia Logan” cu n/î MAI 9943, cu extragerea de pe acesta a mijloacelor financiare: la 08.06.2022, ora 12:07; la 21.06.2022, ora 13:12; 05.07.2022, ora 15:47 și 13.07.2022, ora 13:58, în temeiul art. 38 alin. (1), lit. j) (pentru comiterea unei încălcări grave) din Legea nr. 288/2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Reclamantul a menționat că, temei pentru pornirea controlului de serviciu a servit raportul de autosesizare al Șefului secției evidentă și analiză a Direcției inspectare efectiv, în vederea elucidării pretinselor abateri disciplinare admise de către angajații poliției din cadrul Secției asigurare ordine publică a Direcției patrulare „Centru” a INSP, manifestate prin gestionarea presupus incorectă și ilegală a cardului corporativ valoric al a/m de serviciu cu n/î MAI 9943, precum și reflectarea datelor eronate în tabelul de pontaj în raport cu tabelele de repartizare a forțelor și mijloacelor. Prin raportul șefului Secției asigurare ordine publică a Direcției patrulare „Centru” a Inspectoratului național de securitate publică, comisar-șef Iurie Erizanu, după a/m de marca/model „Dacia Logan” cu n/î MAI 9943, au fost întăriți angajații Secției asigurare ordine publică: Ceban Patru, Gorin Ruslan, Renchici Gheorghe, Turcan Ruslan, Erizanu Iurie și Lozan Ghenadie.

În cadrul anchetei de serviciu, s-a stabilit cu certitudine că, la 08.06.2022, ora 12:07, la 21.06.2022, ora 13:12, la 05.07.2022, ora 15:47 și la 13.07.2022, ora 13:58, a fost utilizat cardul corporativ valoric al a/m de serviciu de model „Dacia Logan” cu n/î MAI 9943, cu extragerea de pe acesta a sumei de 5 084 lei la stația de alimentare cu combustibil „Lukoil” SAC-003 din mun. Chișinău, str. Albișoara, nr. 21. Astfel, drept rezultat a examinării secvențelor video din sistemul de monitorizare instalat la stația de alimentare „Lukoil” SAC-003 din mun. Chișinău, str. Albișoara, nr. 21, s-a constatat că, în zilele menționate supra, a/m de serviciu de model „Dacia Logan”, cu n/î MAI 9943, fizic nu era prezent pe teritoriul stației de alimentare, iar cardul corporativ valoric, în circumstanțe necunoscute se afla în posesia operatorilor stației de alimentare prenotate.

Reclamantul a precizat că, potrivit informației din sistemul de monitorizare „GPS”, la 08.06.2022, 21.06.2022, 05.07.2022 și 13.07.2022, a/m de serviciu de model „Dacia Logan” cu n/î MAI 9943, nici nu a intrat pe teritoriul stației de alimentare „Lukoil” SAC-003 din mun. Chișinău, str. Albișoara, nr. 21. Potrivit dărilor de seamă privind consumul de combustibil al a/m de serviciu de model „Dacia Logan” cu n/î MAI 9943, în zilele precizate, acesta a fost alimentat cu cardul corporativ valoric sus-indicat, de către angajatul poliției din cadrul Secției asigurare ordine publică a Inspectoratului național de securitate publică, agent-șef Lozan Ghenadie. 2 Reclamantul a susținut că, fiind chestionat în cadrul anchetei de serviciu, operatorul stației de alimentare cu combustibil, Poclitaru Dumitru, a negat orice implicare în gestionarea frauduloasă a cardului corporativ valoric.

Totodată, în cadrul anchetei de serviciu, agentul-șef Lozan Ghenadie a explicat că nu neagă faptul utilizării cardului corporativ valoric al a/m de serviciu de marca/model „Dacia Logan” cu n/î MAI 9943, la 08.06.2022, la 21.06.2022, la 05.07.2022 și la 13.07.2022, însă nu a putut explica lipsa a/m de serviciu pe teritoriul stației de alimentare în timpul folosirii cardului valoric corporativ.

Astfel, inspectorul din cadrul direcției inspectare efectiv al IGP al MAI, a concluzionat că, potrivit probelor acumulate în cadrul anchetei de serviciu, prin justa coroborare între ele, subofițerul superior al Serviciului nr. 1 al Secției asigurare ordine publică a Direcției parulare „Centru” a INSP al IGP, agent-șef Lozan Ghenadie, a comis o abatere disciplinară gravă, manifestată prin utilizarea în interes personal sau în alte scopuri decât cele de serviciu a cardului corporativ valoric, destinat alimentării a/m de serviciu de marca/model „Dacia Logan”, cu n/î MAI 9943, la 08.06.2022, la 21.06.2022, la 05.07.2022, la 13.07.2022, cu extragerea de pe acesta a mijloacelor financiare.

Reclamantul a precizat că, studiind materialele acumulate în cadrul anchetei de serviciu, în coraport cu informația prezentată de către INSP al IGP al MAI și cu declarațiile sale, cele reținute în cadrul anchetei de serviciu și reflectate în ordinul de sancționare nu își găsesc confirmarea, iar în acțiunile agentului-șef Lozan Ghenadie nu sunt prezente elementele ale unei abateri disciplinare.

Respectiv, potrivit informației eliberate de către Șeful Inspectoratului național de securitate publică al IGP al MAI cu nr. 34/17-L-1120/22 din 21 septembrie 2022, referitor la exploatarea a/m de serviciu de marca/model „Dacia Logan” cu n/î MAI 9943 și normele de consum de combustibil de către a/m dat, conform procesului- verbal din 27 iulie 2022, întocmit de către ofițerul principal al SII a DIE a IGP, inspector principal Octavian Fluieraru, examinând a/m de serviciu cu n/î MAI 9943, indicele odometrului este de 93154 km, ceea ce constituie cu 3 700 km mai mult față de indicele de 88454 km, conform foilor de parcurs. Astfel, se atestă un surplus de kilometri, adică, automobilul a parcurs o distanță mai mare în raport cu carburanții alimentați.

În asemenea circumstanțe, în opinia reclamantului, în cadrul exploatării a/m de serviciu cu n/î MAI 9943, în coraport cu indicii de consum al combustibilului, nu a utilizat mai mult combustibil, decât distanța parcursă cu a/m dat. În atare circumstanțe, se poate concluziona cu vehemență faptul că, Lozan Ghenadie nu a însușit mijloace financiare prin utilizarea cardului corporativ valoric și nici nu a extras de pe acesta careva mijloace financiare, or, toate exploatările acestuia au avut ca destinație alimentarea cu combustibil a a/m de serviciu sus- indicat. Mai mult ca atât, a indicat că, nici Lozan Ghenadie, și nici operatorul de la stația de alimentare cu combustibil „SAC-003” Lukoil, din mun.

Chișinău, str. Albișoara, nr. 21, nu au declarat că, ar fi utilizat cardul corporativ al a/m de serviciu cu n/î MAI 9943, în alte scopuri decât pentru alimentarea cu combustibil a acestuia. Astfel, în calitate de probe care ar demonstra cele indicate în încheierea întocmită la finele anchetei de serviciu, inspectorul din cadrul DIE al IGP al MAI, Octavian Fluieraru, a administrat imaginile video, care au fost captate de camerele de luat vederi, instalate la stația „SAC-003” Lukoil, din mun. Chișinău, str. Albișoara, nr. 21, în perioadele: 08.06.2022, ora 12:07; 21.06.2022, ora 13:12; 3 05.07.2022, ora 15:47 și 13.07.2022, ora 13:58, concluzionând că, dacă nu se observă a/m de serviciu în imaginele video, înseamnă că acesta nu a fost prezent fizic la fața locului.

Reclamantul a precizat că, nu au fost ridicate imaginile video care sunt captate de toate camerele de luat vederi, instalate pe perimetrul stației de alimentare cu petrol, or, după alimentarea a/m cu combustibil, ultimul transmitea cardul corporativ valoric operatorului de la stație, după care parca automobilul de serviciu în apropierea stației, așteptând ca operatorul să facă toate operațiunile necesare, după care acela să-i transmită cardul înapoi. De asemenea, s-a indicat că, drept material probator a celor reținute în cadrul anchetei de serviciu, a fost prezentată informația din sistemul de poziționare globală „GPS”, iar drept concluzie formulată, a fost că, în data de 08.06.2022, ora 12:07; 21.06.2022, ora 13:12; 05.07.2022, ora 15:47 și 13.07.2022, ora 13:58, perioadă când au fost întocmite bonurile fiscale, automobilul de serviciu cu n/î MAI 9943 se afla în altă parte, decât pe teritoriul SAC-003 „Lukoil”, situat în mun.

Chișinău, str. Albișoara, nr. 21. Luând cunoștință de materialele anchetei de serviciu, și anume de informația unde se conțin datele din sistemul de poliționare globală „GPS” ale a/m de serviciu cu n/î MAI 9943, în coraport cu datele din registrul de evidentă a mijloacelor de transport de unitatea de gardă a Direcției patrulare „Centru” a INSP al IGP al MAI, dislocată în mun. Chișinău, str. Octavian Goga, nr.18, reclamatul a reținut că, potrivit datelor „GPS”, a/m de model „Dacia Logan” cu n/î MAI 9943, în data de 08.06.2022, după ora 11.10, s-ar fi aflat în mun. Chișinău, în apropiere de str. O. Goga, fără a părăsi această locație, iar bonul fiscal a fost eliberat la ora 12:07.52. Astfel, examinând cele indicate în registrul de evidentă a mijloacelor de transport de la unitatea de gardă, reține că a/m sus-indicat, a părăsit sediul direcției la ora 07:30, și a revenit la ora 07.33, la volanul acestuia fiind angajatul INSP al IGP, pe nume Țurcan.

Totodată, potrivit datelor din sistemul de poziționare globală „GPS”, a/m de model „Dacia Logan” cu n/î MAI 9943, în data de 05.07.2022, la ora 09.48, a părăsit sediul Direcției patrulare „Centru”, dislocat în mun. Chișinău, str. O. Goga, nr.18, revenind la ora 11.10, la volanul acestuia fiind Lozan Ghenadie. Ulterior, a/m de serviciu cu n/î MAI 9943, a părăsit sediul direcției la ora 14:07, revenind la ora 18:27, la volanul acestuia fiind angajatul INSP al IGP, pe nume Țurcan, iar bonul fiscal, potrivit materialelor anchetei de serviciu, a fost eliberat la data de 05.07.2022, ora 14:13. Cât privește informațiile oferite de sistemul de poziționare globală „GPS”, pentru data de 13.07.2022, s-a reținut că este prezentată informația doar pentru intervalul de timp 09:42 - 11:16, punctul de pornire presupunându-se a fi sediul direcției patrulare „Centru”, dislocat în str. Octavian Goga, nr.18, mun.

Chișinău, după care a/m de serviciu cu n/î MAI 9943, la ora 11:16 ar fi staționat pe str. Luncii, după care informația referitor la poziționarea acestuia nu mai este prezentată, bonul fiscal, fiind eliberat în data de 13.07.2022, ora 14:01. Tot aici, s-a indicat că, potrivit datelor din registrul de evidentă a mijloacelor de transport, care se află h unitatea de gardă a direcției de patrulare „Centru”, se atestă că, a/m de serviciu cu n/î MAI 9943, a părăsit sediul direcției din str. O. Goga, nr.18 la ora 09:58, unde a revenit la ora 10:59, la volanul acestuia aflându-se reclamantul. 4 În asemenea circumstanțe, reclamantul consideră că, ancheta de serviciu efectuată de către inspectorul din cadrul DIE a IGP al MAI, nu a fost una completă și obiectivă, nu au fost examinate toate circumstanțele cauzei, iar probele acumulate nu coroborează între ele, nefiind identificat și audiat angajatul INSP al IGP pe nume Țurcan, deși fapta dată se impunea.

Reclamantul a menționat că, potrivit pct. 48 al Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul MAI, sarcinile anchetei de serviciu sunt: 1) examinarea sub toate aspectele, completă și obiectivă a circumstanțelor abaterilor disciplinare comise de către funcționari; 2) stabilirea cauzelor și condițiilor care au condus la comiterea abaterilor disciplinare; 3) identificarea persoanelor vinovate și asigurarea aplicării corecte a legislației în vigoare, pentru ca fiecare persoană care a comis abateri disciplinare să fie sancționată potrivit vinovăției sale și nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere. Cu referire la prevederile art. 31 din Codul administrativ, s-a indicat că, actele administrative individuale și operațiunile administrative scrise trebuie să fie motivate.

În detalierea acestui principiu, vine și norma art. 118 alin. (1) din Codul administrativ, care statuează că, motivarea este operațiunea administrativă prin care se expun considerentele care justifică emiterea unui act administrativ individual. În motivare se indică temeiurile esențiale de drept și de fapt pe care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru decizia sa. Din motivarea deciziilor discreționare trebuie să poată fi recunoscute și punctele de vedere din care autoritatea publică a reieșit la exercitarea dreptului discreționar. Motivarea trebuie să se refere și la argumentele expuse în cadrul audierii.

Motivarea completă a unui act administrativ individual cuprinde: a) motivarea în drept - temeiul legal pentru emiterea actului administrativ, inclusiv formele procedurale obligatorii pe care se bazează actul; b) motivarea în fapt - oportunitatea emiterii actului administrativ, inclusiv modul de exercitare a dreptului discreționar, dacă este cazul; c) în cazul actelor administrative defavorabile - o descriere succintă a procedurii administrative care a stat la baza emiterii actului: investigații, probe, audieri, opinii ale participanților contrare conținutului final al actului. Motivarea completă este obligatorie, este parte integrantă a actului administrativ individual și condiționează legalitatea acestuia.

Suplimentar, reclamantul a indicat că, din conținutul ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare în privința sa, urmează că, angajatorul în susținerea soluției de aplicare a sancțiunii disciplinare a invocat încălcarea prevederilor art. 26 alin. (1) lit. e) și o) al Legii nr. 320/2012 cu privire la activitatea Poliției și statutului polițistului, art. 50 lit. k) și art. 52 alin. (1), lit. a) al Legii nr. 288 din 16.12.2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, fiind ignorate de angajat prevederile pct. 7, subpct. 5), 16) și 19) al Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin HG nr. 409/2017 și pct. 13 subpct.

5) și 21) din Fișa de post, fapte manifestate prin utilizarea în interes personal sau în alte scopuri decât cele de serviciu a cardului corporativ valoric nr.7601600105555802, destinat alimentării a/m de serviciu de marca/model „Dacia Logan” cu n/î MAI 9943, cu extragerea de pe acesta a mijloacelor financiare la 08.06.2022, ora 12:07; la 21.06.2022, ora 13:12; la 05.07.2022, ora 15:47 și la 13.07.2022, ora 13:58, în temeiul art. 38 alin. (1), lit. j) (pentru comiterea unei încălcări grave) din Legea nr. 5 288/2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Consideră reclamantul că, ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare nu a fost motivat, în special, angajatorul nu a raportat faptele presupus a fi abateri disciplinare la normele legale care au servit drept temei de constatare a abaterii disciplinare.

Motivarea ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare nu se rezumă la enumerarea circumstanțelor de fapt și indicarea unor norme de drept, angajatorul având obligația de a raporta circumstanțele de fapt, la normele de drept invocate, obligații care nu au fost respectate de către Inspectoratul general al poliției. Reclamantul a concluzionat că, în actul administrativ contestat nu se motivează, în ce mod fapta descrisă reprezintă o încălcare gravă, cum aceasta a însușit mijloace financiare care aparțin autorității publice, dacă potrivit aceleiași autorități publice, se constată că cantitatea de combustibil consumată de către a/m de serviciu cu n/î MAI 9943 în coraport cu distanța parcursă, nu a depășit limita, ba mai mult ca atât, chiar existând un exces de kilometraj parcurs în coraport cu combustibilul consumat.

Prin urmare, concluzia că, Lozan Ghenadie ar fi însușit suma de 5 083 lei, de pe cardul corporativ valoric nu este întemeiată, or, alimentarea cu combustibil a a/m de serviciu în situația dată era imposibilă. În opinia reclamantului, angajatorul nu și-a motivat soluția de aplicare a celei mai grave sancțiuni disciplinare - concedierea din funcția publică cu statut special, or, în ordinul contestat, nu este indicat niciun argument în susținerea acestei soluții dispuse de angajator. Or, obligativitatea motivării sancțiunii disciplinare de către angajator, derivă și din prevederile Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul MAI, aprobat prin HG nr. 409 din 07 iunie 2017, care stabilește în mod expres la pct. 94 că, concedierea este o măsură disciplinară extremă și se aplică pentru încălcări sistematice ale disciplinei de serviciu sau pentru comiterea unei abateri disciplinare grave.

La fel, s-a menționat că, angajatorul nu a motivat aplicarea sancțiunii conform testului de proporționalitate, or, măsura luată trebuie să fie adecvată - să poată în mod obiectiv să ducă la îndeplinirea scopului, necesară - indispensabilă pentru îndeplinirea scopului, și proporțională - să asigure justul echilibru între interesele concrete pentru a fi corespunzătoare scopului urmărit. Prin urmare, angajatorul la emiterea unei sancțiuni disciplinare atât de aspre urma să facă un coraport între consecințele care vor urma pentru salariat, (care are la întreținere doi copii minori, este unicul întreținător al familiei, or, soția acestuia se află în concediu de îngrijire a copilului) și fapta comisă.

Astfel, reclamantul este de opinia că, angajatorul, contrar prevederilor legale ale art. 18 alin. (2) din Codul administrativ, nu a explicat modul de exercitare a dreptului discreționar la aplicarea sancțiunii cele mai dure prevăzută de legislația în vigoare, atrăgând atenția asupra faptului că, legalitatea, ca principiu de bază al statului de drept, presupune conformitatea normei sau a actului juridic cu normele superioare care stabilesc condiții de procedură privind editarea normelor juridice. Comportamentul legal vizează atât activitatea de legiferare a Parlamentului, cât și stabilirea normelor interne de organizare și funcționare, care au o conexiune directă cu procesul legiferării.

Totodată, reclamantul a indicat că, nu urmează a fi trecută cu vederea și situația în care a fost pus după concedierea acestuia din funcția publică cu statut special, or, 6 dânsul este unica persoană din familie care este încadrată în câmpul muncii, iar salariul fiind unica sursă de existentă a acestuia. Mai mult, la 21 martie 2019, reclamantul a încheiat un contract de credit cu o bancă comercială, în vederea procurării unui bun imobil pentru trai în mun. Chișinău, iar prin emiterea ordinului de sancționare disciplinară, salariatul este impus în situația de a nu mai avea posibilitatea reală de a-și întreține familia, cât și a achita ratele bancare lunare.

Reieșind din cele expuse, reclamantul Lozan Ghenadie a solicitat anularea ordinului nr. 465ef din 26 august 2022, în partea ce ține de sancționarea disciplinară a agentului-șef Lozan Ghenadie, subofițer superior al Serviciului nr. 1 al Secției asigurare ordine publică a Direcției patrulare „Centru” a Inspectoratului Național de Securitate publică a IGP al MAI, prin care i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară - concedierea din funcție publică cu statut special; obligarea (angajatorului) Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne de a-l restabili pe agentul-șef, Lozan Ghenadie, în funcția deținută de subofițer superior al Serviciului nr. 1 al Secției asigurare ordine publică a Direcției patrulare „Centru” a Inspectoratului Național de Securitate publică a IGP al MAI; încasarea din contul pârâtului în beneficiul său a drepturilor salariale pentru absența forțată de la muncă, din data eliberării ilegale din funcție și până la data restabilirii în funcție și compensarea cheltuielilor de judecată în sumă de 7 000 lei.

Prin hotărârea din 06 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Lozan Ghenadie împotriva Inspectoratului General al Poliției privind anularea parțială a actului, obligarea emiterii actului administrativ favorabil și compensarea cheltuielilor de judecată. Prin decizia din 27 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Lozan Ghenadie și menținută hotărârea din 06 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că, faptele imputate lui Lozan Ghenadie prin Ordinul contestat, stabilite în urma anchetei de serviciu, se încadrează în noțiunea de „abatere disciplinară”, or, faptele respective vizează încălcarea de către reclamantul/apelant a atribuțiilor de serviciu, stabilite prin fișa postului, dar și dispozițiile legale, respectarea cărora este pusă în sarcina acestuia prin normele de drept aplicabile speței.

Totodată, instanța de apel a ajuns la concluzia că, la emiterea Ordinului nr.465 ef din 26 august 2022 „Cu privire la sancționarea disciplinară a unor angajați ai Poliției din cadrul Inspectoratului național de securitate publică”, în partea contestată de reclamantul/apelant, Inspectoratul General al Poliției a respectat întru totul prevederile art. 118 din Codul administrativ, indicând clar circumstanțele de fapt și de drept ce au stat la baza emiterii acestuia, abaterea disciplinară, precum și legătura de cauzalitate între faptele imputate ultimului și consecințele acestora.

Curtea de Apel Chișinău a menționat că la materialele anchetei de serviciu au fost anexate suficiente mijloace de probă, care dovedesc că, reclamantul/apelantul Lozan Ghenadie, a utilizat în interes personal sau în alte scopuri decât cele de serviciu, cardul corporativ valoric nr.7601600105555802, destinat alimentării automobilului de serviciu de model „Dacia Logan” cu n/î MAI 9943, cu extragerea de pe acesta a mijloacelor financiare la 08.06.2022, ora 12:07; la 21.06.2022, ora 13:12; la 05.07.2022, ora 15:47 și la 13.07.2022, ora 13:58, aceste circumstanțe nefiind combătute prin probe de către reclamant, la caz nefiind prezentate probe 7 verosimile, concludente și pertinente, care ar demonstra cu certitudine că, ordinul de sancționare a fost emis cu încălcarea legislației în vigoare sau a procedurii de emitere.

Astfel, reieșind din disponibilitatea decizională a angajatorului de aplicare în privința salariatului sancțiuni disciplinare concrete, reieșind din gravitatea abaterii comise și consecințele acesteia, gradul de vinovăție, personalitatea salariatului, etc, față de reclamantul/apelant Lozan Ghenadie a fost aplicată sancțiunea, sub formă de concediere a ultimului din funcția deținută, ținându-se cont de Concluzia anchetei de serviciu, care a fost realizată în corespundere cu pct. 47-48 din HG nr. 409 din 07 iunie 2017, cu privire la aprobarea Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care stipulează că, ancheta de serviciu se efectuează în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, a dispozițiilor prezentului Statut disciplinar și contribuie la consolidarea disciplinei de serviciu, legalității, prevenirea și combaterea ilegalităților, educarea funcționarilor în spiritul executării întocmai și la timp a actelor normative.

Instanța de apel a menționat că, simpla nemulțumire a reclamantului cu actul contestat, nu constituie temei pentru anularea acestuia, reclamantul interpretând eronat normele de drept și situația de fapt, soluția Inspectoratului General al Poliției fiind întemeiată pe o interpretare corectă a normelor de drept material, cu aprecierea juridică cuvenită a probelor. La 30 iunie 2023, Lozan Ghenadie, prin intermediul avocatului Pitel Anatolie, a expediat prin poșta electronică recursul nemotivat împotriva deciziei din 27 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău. La 29 octombrie 2023, a înaintat recursul motivat, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu remiterea cauzei spre rejudecare.

La 30 octombrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat copia cererii de recurs intimatului (f.d. 172). La 20 noiembrie 2023, Inspectoratul General al Poliției a depus referința asupra cererii de recurs, prin care s-a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil (f.d. 174-187). Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a treia „Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special prevederile cu privire la temeiurile recursului. Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art. 195 din Codul administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171. Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă. În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la examinarea recursului, va aplica prevederile cu privire la temeiurile declarării recursului din Codul administrativ în redacția în vigoare la data declarării acestuia.

8 În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Instanța de recurs constată că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 27 iunie 2023, dispozitivul fiind notificat participanților la proces prin poșta electronică la 28 iunie 2023 (f.d.

158), iar decizia motivată le-a fost comunicată la 03 octombrie 2023 (f.d. 162). Astfel, depunerea recursului nemotivat la 30 iunie 2023 (f.d. 159-161), precum și a motivării recursului la 29 octombrie 2023 (f.d. 163-168), este în termen. În motivarea recursului, Lozan Ghenadie, prin intermediul avocatului Pitel Anatolie, a indicat că instanța de apel la examinarea cauzei a emis o decizie pripită, nefiind studiate minuțios actele normative în vigoare, cât și circumstanțele de fapt ale cauzei, care reglementează obiectul litigiului. Nu au fost luate în considerație argumentările recurentului, precum și nu s-a dat o apreciere justă prbelor anexate la materialele cauzei. Examinând admisibilitatea recursului înaintat de Lozan Ghenadie, prin intermediul avocatului Pitel Anatolie,completul de judecată îl consideră drept inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente. În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din același cod, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători. În această ordine de idei, instanța de recurs reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne decizia instanței de apel contestată într- o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea 9 recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul de judecată accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul de judecată ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul înaintat de Lozan Ghenadie, prin intermediul avocatului Pitel Anatolie. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de judecată d i s p u n e: Recursul înaintat de Lozan Ghenadie, prin intermediul avocatului Pitel Anatolie,se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 10