3ra-1271/22 — Anularea actelor administrative, restabilirea în functie

3ra-1271/22 — Anularea actelor administrative, restabilirea în functie (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra–1271/22

2-21072181-01-3ra-16122022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, (jud. O. Melniciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan)

Î N C H E I E R E

17 mai 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată în componența:

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

Judecători Ion Malanciuc

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului declarat de Inspectoratul General al

Poliției,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată înaintată

de Pisarenco Petru, Vizir Vasile, Rusu Roman, Sluhinschi Sorin, Profire Vasile,

Calistru Marin împotriva Inspectoratului General al Poliției, terții Ministerul

Afacerilor Interne, Coroi Andrian, Popovici Igor, Minciuc Corneliu, Boșcaneanu

Mihai, Cînev Serghei, Podubnîi Nicolae, Canțîr Victor, Paholco Alexei, Zamurca

Serghei cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, restabilirea

în funcții și încasarea prejudiciului material și moral cauzat

împotriva deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea de apel declarată de către Inspectoratul General al Poliției și

menținută hotărârea din 17 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani prin

care acțiunea a fost admisă parțial,

c o n s t a t ă:

La 14 mai 2021, Pisarenco Petru, Vizir Vasile, Rusu Roman, Sluhinschi Sorin,

Profire Vasile, Calistru Marin s-au adresat în instanță cu acțiune în contencios

administrativ împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la anularea

actului administrativ individual defavorabil.

În motivarea acținii au indicat că, prin ordinul nr. 174 ef. din 21.04.2021,

Inspectoratul General de Poliție a dispus sancționarea disciplinară cu concedierea din

funcția publică cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a

angajaților: Profire Vasile, din funcția ofițer al Secției de patrulare Chișinău a

Direcției de patrulare Centru a INSP din subordinea Inspectoratului General al

Poliției; Sluhinschi Sorin, din funcția ofițer al Secției de patrulare Chișinău a Direcției

de patrulare Centru a INSP din subordinea Inspectoratului General al Poliției; Calistru

Marin, din funcția ofițer al Secției de patrulare Chișinău a Direcției de patrulare

Centru a INSP din subordinea Inspectoratului General al Poliției; Profire Vasile, din

funcția ofițer al Secției de patrulare Chișinău a Direcției de patrulare Centru a INSP

din subordinea Inspectoratului General al Poliției; Rusu Roman, Profire Vasile, din

1

funcția ofițer al Secției de patrulare Chișinău a Direcției de patrulare Centru a INSP

din subordinea Inspectoratului General al Poliției; Vizir Vasile, din funcția ofițer

superior al Serviciului nr. 5 al Secției de patrulare Chișinău a Direcției patrulare

Centru a INSP din subordinea Inspectoratului General al Poliției.

Prin același ordin, șefului Serviciului nr. 5 al Secției patrulare Chișinău a

Direcției patrulare Centru a INSP din subordinea Inspectoratului General al Poliției

Pisarenco Petru a fost sancționat disciplinar cu mustrare aspră.

Temei de drept pentru emiterea ordinului enunțat în privința lui Vizir Vasile,

Rusu Roman, Sluhinschi Sorin, Profire Vasile, Calistru Marin l-a constituit invocarea

încălcării prevederilor art. 26 alin. (l) lit. a) - d) și o) ale Legii nr. 320 din 27.12.2012,

art. 50 lit. a) - e), i), k) și p), art. 52 lit. a) și g) din Legea nr. 288/2016, pct. 7 subpct.

1) - 5), 8) - 10), 14), 16) și 29), pct. 13 subpct. l), 2) și 8) din Codul de etică și

deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne.

Reclamanții au relevat că, în calitate de circumstanțe de fapt, pentru aplicarea

celei mai severe sancțiuni disciplinare față de Rusu Roman, Sluhinschi Sorin, Profire

Vasile, Calistru Marin, l-a constituit faptul că încălcările care le-au fost imputate, ar

face parte din categoria abaterilor disciplinare grave și ar consta în ne întreprinderea

măsurilor corespunzătoare în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor și identificării

conducătorilor unităților de transport care ar fi încălcat Regulamentul circulației

rutiere, încălcarea normelor actelor normative departamentale care reglementează

utilizarea camerelor de corp, înregistrarea rezultatelor slabe în domeniul prevenirii și

investigării infracțiunilor și a contravențiilor și părăsirea razei de patrulare, prevăzute

de tabelele de patrulare a forțelor și mijloacelor Serviciului nr. 5 al Secției patrulare

Chișinău, în lipsa acordului dispeceratului și a conducătorului superior, precum și

cauzarea unui imaginar prejudiciu adus instituției publice.

Pentru a dispune concedierea din funcție a lui Vizir Vasile, în calitate de

circumstanțe de fapt, s-a invocat faptul că încălcările imputate ar face parte din

categoria abaterilor disciplinare grave și ar consta în tolerarea comiterii abaterilor

disciplinare la 13 martie 2021 și 14 martie 2021, inacțiuni manifestate prin lipsa de

control și inițiativă a activității subalternilor, despre care se pretinde că în lipsa

acordului Dispeceratului și a conducătorului superior ar fi părăsit raza de patrulare

prevăzută în tabelul de repartizare a forțelor și mijloacelor Serviciului nr. 5 al Secției

de patrulare Chișinău.

În calitate de motiv pentru aplicarea sancțiunii sub formă de mustrare aspră față

de Pisarenco Petru au fost invocate prevederile art. 26 alin. (l) lit. c) din Legea nr. 320

din 27.12.2012, art. 50 lit. a), c) - e) din Legea nr. 288/2016, pct. 7 subpct. 1) și 8) din

Codul de etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, indicându-se că încălcările admise ar consta în ne

întreprinderea măsurilor corespunzătoare de prevenire a încălcărilor admise de către

subalterni la examinarea materialelor înregistrate în Registrul de evidență a altor

informații cu privire la infracțiuni și incidente, lipsa controlului asupra activității

subalternilor și tolerarea abaterilor disciplinare de către angajații din subordine.

Încălcările invocate, pentru a se dispune sancționarea disciplinară, au la bază

argumente formale și generalizate pe baza unor situații a căror circumstanțe de fapt au

2

fost interpretate eronat, fără a se ține cont în mod obiectiv de situația reală.

Reclamanții au explicat că, pe de o parte, părăsirea itinerarului la 14 martie 2021

a fost determinată de necesitatea escortării la Aeroport a mijloacelor de transport care

transportau oficiali de rang înalt, potrivit indicațiilor superiorilor, iar pe de altă parte,

necesitatea efectuării unei verificări de rutină a echipajelor de poliție compuse din

inspectorii Rusu Roman, Calistru Marin, Profire Vasile și Sluhinschi Sorin de către

superiorul direct Vasile Vizir.

Potrivit actelor normative în vigoare, părăsirea itinerarului rutei prestabilite este

posibilă pentru pauza de masă, care nu este stabilită la o oră concretă, precum și în

cazurile specificate, cum ar fi necesitatea urmării mijlocului de transport care ar fi

admis o încălcare și care nu se deplasează exclusiv pe traseul itinerarului prestabilit

pentru un echipaj al poliției de patrulare, necesitatea verificării unei anumite

informații care poate fi expuse și verbal de către cetățeni, etc.

Situațiile descrise au fost interpretate eronat de către reprezentanții Direcției

Inspectare Efectiv a IGP, care au fost responsabili de efectuarea controlului indicat și,

pe cale de consecină, s-a indicat, contrar circumstanțelor reale, precum că ar fi fost

admisă încălcarea disciplinei de muncă.

Au mai susținut că, fără a exista în realitate și fără a fi confirmată de careva

probe administrate în cadrul anchetei de serviciu, de către reprezentanții Direcției

Inspectare Efectiv ai IGP, s-a menționat eronat și fără nici un temei, faptul că Vizir

Vasile și-ar fi permis să activeze în comun cu angajații echipelor de patrulare Rusu

Roman, Calistru Marin, Profire Vasile și Sluhinschi Sorin, sancționați prin același

ordin pentru admiterea pretinselor abateri disciplinare, precum și că ar fi dat dovadă

de lipsă de control și inițiativă a activității subalternilor.

În realitate, s-a dispus sancționarea lui Vizir Vasile, doar pentru simplul motiv

că, în virtutea presiunilor la care a fost supus, inclusiv prin intermediari, din partea

șefului Direcției Inspectare Efectiv a IGP și subalternilor săi, datorită faptului că nu a

fost martor ocular la careva fapte ilegale, a refuzat să facă declarații denigratoare și

acuzatoare în privința colaboratorilor de poliție Rusu Roman, Calistru Marin, Profire

Vasile și Sluhinschi Sorin referitor la presupusa comitere a unei fapte ilegale, iar

ultimii au fost sancționați în rezultatul inițierii unui control total al activității lor, cu

scoatere în evidență a unor presupuse încălcări și interpretarea eronată a constatărilor

din materialele înregistrate în Registrul nr. 2 a dispeceratului Direcției patrulare

Centru, fără a se ține cont de volumul de lucru avut la executare.

În cadrul activității au existat situații similare și anchete în care s-a demonstrat cu

certitudine că sistemele GPS, montate pe mașinile din dotare, nu în toate cazurile

funcționează corespunzător, nefiind verificate și certificate corespunzător din punct de

vedere metrologic, iar bateriile camerelor de corp, care se transmit pentru a fi utilizate

în timpul orelor de serviciu, sunt ineficiente, rezistând aproximativ o oră de la

momentul pornirii lor. Astfel, pe lângă inexistența încălcărilor disciplinare indicate în

ordinul de sancționare și ignorarea volumului de lucru efectuat în realitate, este

inadmisibil să se presupună că orice apel la poliție trebuie să se soldeze cu

identificarea unei persoane vinovate de comiterea unei încălcări.

Cu referire la materialele înregistrate în Registrul nr. 2 al dispeceratului Direcției

de patrulare Centru, la care se face trimitere în ordinul de sancționare, că în fiecare

3

caz în parte a fost investigat în mod corespunzător, au fost verificate circumstanțele

reclamate, fapt confirmat inclusiv prin pozele făcute la fața locului care confirmă

efectuarea controlului sesizărilor transmise spre examinare.

Până în prezent nu au fost aduse careva argumente că ar fi fost identificate

persoane care ar fi admis încălcări și că nu ar fi fost sancționate, ori, neidentificarea

unei persoane care a admis o încălcare este posibilă având în vedere specificul în

domeniul de activitate.

Au mai declarat că, deși numele acestuia nu figurează în actele procedurale,

înregistrarea sesizării cu privire la pretinsa comitere a unei fapte ilegale în privința lui

Terenti Gheorghe la 14 martie 2021 a fost făcută cu implicarea nemijlocită a șefului

Direcției Inspectare Efectiv, care, utilizând mijlocul său de transport personal, și-a

permis să oprească în trafic persoana indicată și să organizeze preluarea ei de către

subalterni pentru a se deplasa la organul de poliție pentru a iniția o procedură penală.

Din circumstanțele menționate și modul în care s-a acționat în privința lui Rusu

Roman, Sluhinschi Sorin, Profire Vasile, Calistru Marin, Pisarenco Petru și Vizir

Vasile, ultimul fiind presat să facă declarații denigratoare în privința unor colaboratori

de poliție cu privire la circumstanțe de fapt la care nu a fost martor ocular, permite

formularea concluziei cu privire la existența scopului de a fi sancționați, ca răzbunare,

pentru că nu au acționat potrivit dorinței subiective a șefului Direcției Inspectare

Efectiv.

Ținând cont de circumstanțele expuse, au menționat că circumstanțele de fapt

indicate a fi constatate prin ordinul nr. 174 ef. din 21 aprilie 2021 nu au existat în fapt,

deoarece, contrar afirmațiilor eronate indicate, nu a activat împreună cu echipajele de

patrulare compuse din colaboratorii de poliție Rusu Roman, Calistru Marin, Profire

Vasile și Sluhinschi Sorin și nu a fost martor ocular la careva acțiuni ilegale despre

care se pretinde că ar fi fost comise la 14 martie 2021.

Din studierea conținutului ordinului de sancționare, nu rezultă comiterea de către

reclamanți a abaterilor disciplinare ce li s-au imputat, situație care denotă un interes

nejustificat din punct de vedere al necesității exercitării obiective a atribuțiilor de

serviciu, inclusiv de către reprezentanții Direcției Inspectare Efectiv a IGP.

În același timp, este necesar să se țină cont și de dispozițiile imperative ale

normelor de drept care reglementează efectuarea anchetelor de serviciu și ignorarea

cărora a permis sancționarea eronată. Contrar dispozițiilor normelor imperative, pe

lângă invocarea încălcării dispozițiilor normelor care reglementează utilizarea

camerelor de corp, în condițiile în care durata de viață a bateriilor acestora este

insuficientă pentru a asigura înregistrarea continua a întregii perioade în care un

echipaj al poliției de patrulare se află în serviciu, iar părăsirea itinerarului rutei

prestabilite este posibilă potrivit reglementărilor specifice, atât pentru pauza de masa,

care nu are orar fix, cât și pentru a executa indicațiile superiorilor și/sau necesitatea

verificării operative a informațiilor cu privire la admiterea încălcărilor, inclusiv de

către participanții la traficul rutier, respectiv lipsesc careva probe din care să rezulte

vinovăția în comiterea faptelor indicate în ordinul de sancționare, este evident că au

fost încălcate normele de drept imperative care impun protecția onoarei, demnității și

reputației profesionale ale polițistului, care sunt ocrotite prin lege.

Pe lângă neinvocarea a careva probe în conținutul ordinului de sancționare și

4

lipsa cu desăvârșire a acestora, or nu pot exista deoarece nu au fost admise încălcările

ce au fost imputate, din care să rezulte vinovăția lui Rusu Roman, Sluhinschi Sorin,

Profire Vasile, Calistru Marin, Pisarenco Petru și Vizir Vasile, în comiterea faptelor

indicate în ordinul de sancționare, este evident că, în speță, sancționarea reprezintă, pe

de o parte, consecința răzbunării pentru refuzul de a face declarații cu privire la

existența unor circumstanțe de fapt la care Vizir Vasile nu a fost martor ocular, iar pe

de altă parte, ceilalți colaboratori de poliție au fost sancționați pentru a induce o stare

de frică față de restul efectivului poliției de patrulare, încălcându-se normele de drept

imperative care impun protecția onoarei, demnității și reputației profesionale ale

polițistului.

Imputarea abaterilor disciplinare a avut loc doar din cauza interpretării arbitrare a

stării de fapt constatate în rezultatul controlului de serviciu, or potrivit art. 57 din

Legea privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne, se consideră abateri disciplinare acțiunile sau inacțiunile funcționarului public

cu statut special, săvârșite cu vinovăție, care încalcă prevederile legilor, ale altor acte

normative, restrângerile, regimul de interdicții și incompatibilități din prezenta lege,

cerințele din fișa postului.

În circumstanțele expuse, reclamanții Rusu Roman, Sluhinschi Sorin, Profire

Vasile, Calistru Marin, Pisarenco Petru și Vizir Vasile au solicitat în instanță anularea

ordinului Inspectoratului General de Poliție nr. 174 ef. din 21.04.2021.

La 20 mai 2021, Pisarenco Petru a depus cerere de chemare în judecată

concretizată, menționând că, prin ordinul nr. 174 ef. din 21.04.2021, s-a dispus

sancționarea disciplinară a șefului Serviciului nr. 5 al Secției patrulare Chișinău a

Direcției patrulare Centru a INSP din subordinea Inspectoratului General al Poliției,

Pisarenco Petru, cu mustrare aspră.

Drept motiv pentru aplicarea sancțiunii sub formă de mustrare aspră față de

Pisarenco Petru au fost invocate prevederile art. 26 alin. (l) lit. c) din Legea nr. 320

din 27.12.2012, art. 50 lit. a), c) - e) din Legea nr. 288/2016, pct. 7 subpct. 1) și 8) din

Codul de etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, indicându-se că, încălcările admise ar consta în

neîntreprinderea măsurilor corespunzătoare de prevenire a încălcărilor admise de către

subalterni la examinarea materialelor înregistrate în Registrul de evidență a altor

informații cu privire la infracțiuni și incidente, lipsa controlului asupra activității

subalternilor și tolerarea abaterilor disciplinare de către angajații din subordine.

În motivarea ordinul nr. 174 ef. din 21.04.2021 s-a invocat că, în cadrul anchetei

de serviciu, în contextul circumstanțelor elucidate, s-a constatat, de asemenea, lipsa

supravegherii respectării legislației privind securitatea publică prin exercitarea

serviciului de patrulare conform sistemului unic de dislocare, admis de șeful

Serviciului nr. 5 din cadrul Secțieii patrulare Chișinău a Direcției de patrulare Centru,

comisar principal Petru Pisarenco, care deținând statutul de conducător direct în raport

cu salariații Poliției Profire Vasile, Sluhinschi Sorin, Calistru Marin, Rusu Roman și

Vizir Vasile și încălcând obligația prevăzută în pct. 20 subpct. 9) al Statului

disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne, nu a reacționat corespunzător la abaterea disciplinară comisă de către

salariații menționați și contrar atribuțiilor de serviciu a tolerat situația respectivă,

5

manifestând astfel lipsă de inițiativă și perseverență în exercitarea atribuțiilor de

serviciu, încălcarea obligațiilor de a executa la timp și întocmai atribuțiile conform

funcției deținute, inclusiv de a-și consacra activitatea profesională îndeplinirii corecte

și conștiincioase a atribuțiilor de serviciu. Or, potrivit pct. 19 al Statutului prenotat,

conducătorul poartă răspundere pentru starea disciplinară și ordinea regulamentară din

subdiviziunea pe care o conduce, fiind un exemplu în respectarea prevederilor

legislației, jurământului și instrucțiunilor de serviciu, a regulilor de conviețuire

socială, având o conduită ireproșabilă în toate împrejurările.

Reieșind din motivarea ordinului contestat se rezumă că, vinovăția reclamantului

Pisarenco Petru în săvârșirea abaterilor disciplinare imputate rezultă nemijlocit din

însăși conținutul explicației depuse de către acesta, or, în calitatea sa de conducător

nemijlocit al salariaților menționați, potrivit Fișei postului, acesta nu avea doar

obligația de a instrui funcționarii publicii aflați în subordinea sa, dar și de a

monitoriza și verifica îndeplinirea atribuțiilor de serviciu de către aceștia și de a

coopera cu celelalte subdiviziuni ale Inspectoratului General al Poliției, în cazul

depistării unor abateri.

Analizând conținutul ordinului nr.174 ef. din 21.04.2021, precum și materialele

anchetei de serviciu, reclamantul Pisarenco Petru a menționat că, concluziile

formulate nu s-au întemeiat în rezultatul unei cercetări minuțioase a cazului, acestea

fiind subiective, fără a se baza pe careva probe și nu corespund circumstanțelor de

fapt.

Astfel, fiind audiat în cadrul anchetei de serviciu, Pisarenco Petru nu și-a

recunoscut vinovăția în comiterea faptei imputate, menționând că, angajații din

subordine sunt instruiți în permanență cu privire la respectarea legislației, neadmiterea

actelor de corupție și a abaterilor de la legislație. Potrivit tabelului repartizării forțelor

și mijloacelor Serviciului nr. 5, toți angajații de patrulare urmau să asigure exercitarea

activităților de serviciu pe itinerariile stabilite potrivit graficului, fără a părăsi

samavolnic rutele de patrulare.

În viziunea lui Pisarenco Petru sunt lipsite de logică și suport probator

constatările din ordinul contestat precum că, nu a reacționat corespunzător la abaterea

disciplinară comisă de către salariații menționați și contrar atribuțiilor de serviciu a

tolerat situația respectivă, manifestând astfel lipsă de inițiativă și perseverență în

exercitarea atribuțiilor de serviciu, încălcarea obligațiilor de a executa la timp și

întocmai atribuțiile conform funcției deținute, inclusiv de a-și consacra activitatea

profesională îndeplinirii corecte și conștiincioase a atribuțiilor de serviciu, or, abaterea

disciplinară stabilită în privința subalternilor săi, Profire Vasile, Sluhinschi Sorin,

Calistru Marin, Rusu Roman și Vizir Vasile, a fost constatată însăși în cadrul anchetei

de serviciu, în baza căreia a și fost emis ordinul nr. 174 ef. din 21.04.2021, care îl

vizează inclusiv și pe Pisarenco Petru.

În cadrul anchetei de serviciu nu au fost acumulate careva probe din care ar

rezulta cert că, Pisarenco Petru nu a monitorizat și nu a verificat îndeplinirea

atribuțiilor de serviciu de către subalternii săi, astfel, invocările menționate poartă un

caracter declarativ și neîntemeiat, în acest sens, nefiind prezentate careva probe

incontestabile, fiind astfel, încălcate prevederile art. 93 alin. (1) Cod administrativ.

Concluzia despre vinovăția lui Pisarenco Petru a fost formată doar în baza

6

audierea lui, nefiind acumulate alte probe în sensul formulat.

Inexistența faptului abaterii disciplinare reprezintă o circumstanță, care din start,

duce la clasarea procedurii disciplinare declanșată, iar odată cu clasarea procedurii,

persoana prezumată ca făptuitor, este exonerată de răspundere, excluzând aplicarea

pedepsei și suportarea consecințelor acesteia, deoarece este absurd și deplasat să

învinuiești și să pedepsește o persoană pentru o faptă care nici nu a existat.

Sancțiunea aplicată nu corespunde faptelor care îi sunt imputate, mai mult, în

ordinul de sancționare nu este indicat că anume în privința lui Pisarenco Pentru a fost

întocmită ancheta de serviciu, el nici nu a fost anunțat despre finalizarea anchetei de

serviciu îndreptate anume în privința sa și nici nu a făcut cunoștință cu rezultatele

anchetei de serviciu asupra faptelor care îl vizează, or, aducerea la cunoștință a

ordinului de sancționare nu poate fi apreciat ca rezultat.

A mai menționat că temeiuri de inițiere și efectuare a anchetei de serviciu în

privința lui Pisarenco Petru nici nu au existat, astfel, încât, nulitatea ordinului

Inspectoratului General al Poliției nr. 174 ef. din 21.04.2021 se atestă prin prezența

tendențioasă a unui viciu deosebit de grav și anume neasigurarea aplicării corecte a

legislației ce reglementează raporturile de muncă, practic acestea nici nu au fost

abordate, ca într-un final, fiind nevinovat, să fie atras la răspunderea disciplinară și

pedepsit neîntemeiat, ceea ce contravine sarcinii expres prevăzută în art. 48 pct. 3) din

Statutul disciplinar.

Principiul, potrivit căruia sancțiunea disciplinară urmează a fi individualizată,

ținându-se seama de activitatea anterioară a funcționarului public cu statut special, de

împrejurările în care a fost săvârșită abaterea disciplinară, de cauzele, gravitatea și

consecințele acesteia, de gradul de vinovăție, precum și de preocuparea pentru

înlăturarea consecințelor faptei comise, de asemenea nu a avut loc în speță. Mai mult

ca atât, la aplicarea sancțiunii disciplinare nu s-a ținut cont nici de faptul că, Pisarenco

Petru anterior nu a avut careva sancțiuni disciplinare, s-a remarcat doar din punct de

vedere pozitiv și în privința sa prin aplicarea sancțiunii, s-a încălcat principiul

individualizării pedepsei.

În fine, concretizându-și pretențiile din acțiune, reclamanții au solicitat anularea

ordinului nr. 174 ef. din 21.04.2021 a Inspectoratului General de Poliției, prin care s-a

dispus sancționarea disciplinară: cu concedierea lui Vizir Vasile din funcția publică de

ofițer superior al Serviciului nr. 5 al Secției de patrulare Chișinău a Direcției patrulare

Centru a INSP din subordinea IGP; cu concedierea numiților Rusu Roman, Sluhinschi

Sorin, Profire Vasile, Calistru Marin din funcțiile publice de ofițer al Secției de

patrulare Chișinău a Direcției de patrulare Centru a INSP din subordinea IGP;

restabilirea în funcțiile deținute anterior: a lui Vizir Vasile de ofițer superior al

Serviciului nr. 5 al Secției de patrulare Chișinău a Direcției patrulare Centru a INSP

din subordinea IGP; a numiților Rusu Roman, Sluhinschi Sorin, Profire Vasile,

Calistru Marin de ofițer al Secției de patrulare Chișinău a Direcției de patrulare

Centru a INSP din subordinea IGP; obligarea pârâtului să calculeze și să achite, cu

titlu de despăgubire, pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă, a

salariului mediu al salariaților Vizir Vasile, Rusu Roman, Sluhinschi Sorin, Profire

Vasile, Calistru Marin pentru această perioadă; încasarea de la Inspectoratul General

de Poliție în folosul lui Vizir Vasile, Rusu Roman, Sluhinschi Sorin, Profire Vasile,

7

Calistru Marin, cu titlu de compensarea a prejudiciului moral pentru concedierea

ilegală din funcție, pentru fiecare în parte, a câte 2 salarii medii lunare.

Prin hotărârea din 17 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

cererea de chemare în judecată în contenciosul administrativ depusă de Pisarenco

Petru Iacob, Vizir Vasile Dumitru, Rusu Roman Petru, Sluhinschi Sorin Semion,

Profire Vasile Petru, Calistru Marin Oleg împotriva Inspectoratului General al

Poliției, terții Ministerul Afacerilor Interne, Coroi Andrian, Popovici Igor, Minciuc

Corneliu, Boșcaneanu Mihai, Cînev Serghei, Podubnîi Nicolae, Canțîr Victor,

Paholco Alexei, Zamurca Serghei privind anularea actului administrativ individual

defavorabil, restabilirea în funcții, încasarea prejudiciului material și moral cauzat, a

fost admisă parțial.

A fost anulat ordinul nr. 174 ef. din 21.04.2021, emis de Inspectoratul General

al Poliției, în partea ce ține de aplicarea sancțiunii disciplinare: concedierea lui Vizir

Vasile Dumitru din funcția publică de ofițer superior al Serviciului nr. 5 al Secției

patrulare Chișinău a Direcției patrulare Centru a Inspectoratului național de securitate

publică din subordinea Inspectoratului General al Poliției; concedierea lui Rusu

Roman Petru, Sluhinschi Sorin Semion, Profire Vasile Petru, Calistru Marin Oleg din

funcțiile publice de ofițer al Secției patrulare Chișinău a Direcției de patrulare Centru

a Inspectoratului național de securitate publică din subordinea Inspectoratului General

al Poliției; privind aplicarea sancțiunii disciplinare mustrarea aspră comisarului

principal Pisarenco Petru, șeful Serviciului nr. 5 al Secției patrulare Chișinău a

Direcției patrulare Centru a Inspectoratului național de securitate publică din

subordinea Inspectoratului General al Poliției, ca neîntemeiat.

A fost restabilit Vizir Vasile Dumitru în funcția de ofițer superior al Serviciului

nr. 5 al Secției patrulare Chișinău a Direcției patrulare Centru a Inspectoratului

național de securitate publică din subordinea Inspectoratului General al Poliției.

Au fost restabiliți Rusu Roman Petru, Sluhinschi Sorin Semion, Profire Vasile

Petru, Calistru Marin Oleg în funcțiile de ofițeri al Secției patrulare Chișinău a

Direcției de patrulare Centru a Inspectoratului național de securitate publică din

subordinea Inspectoratului General al Politiei.

A fost obligat Inspectoratul General al Poliției să emită actul administrativ

individual favorabil privind achitarea lui Vizir Vasile Dumitru, Rusu Roman Petru,

Sluhinschi Sorin Semion, Profire Vasile Petru, Calistru Marin Oleg a prejudiciului

material cauzat prin privarea de dreptul de a munci, începând cu data demiterii din

funcțiile publice cu statut special și până la data restabilirii în funcțiile publice cu

statut special.

A fost obligat Inspectoratul General al Politiei să emită actul administrativ

individual favorabil privind achitarea lui Vizir Vasile, Rusu Roman, Sluhinschi Sorin,

Profire Vasile, Calistru Marin a prejudiciului moral cauzat prin privarea de dreptul de

a munci în mărime, a câte un salariu mediu lunar fiecăruia.

În rest, pretențiile cu privire la obligarea Inspectoratului General al Politiei să

emită actul administrativ individual favorabil privind achitarea lui Vizir Vasile, Rusu

Roman, Sluhinschi Sorin, Profire Vasile, Calistru Marin a prejudiciului moral cauzat

prin privarea de dreptul de a munci în mărime ce depășește un salariu mediu lunar, au

fost respinse ca neîntemeiate.

8

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 24 august 2021, Inspectoratul

General al Poliției a contestat cu apel hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

din 17 august 2021, solicitând casarea hotărârii, cu emiterea unei noi hotărâri de

respingere a acțiunii.

Prin decizia din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea

de apel declarată de către Inspectoratul General al Poliției și menținută hotărârea din

17 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La 24 iunie 2022, Inspectoratul General al Poliției a depus recurs nemotivat

împotriva deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu

emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă. Totodată, a menționat că

motivarea recursului o va prezenta ulterior după notificarea deciziei integrale a Curții

de Apel Chișinău din 21 iunie 2022.

La 25 ianuarie 2023, Vizir Vasile, Rusu Roman, Sluhinschi Sorin, Calistru

Marin, reprezentați de avocatul Dumneanu Radu, au depus referință la recursul

declarat de către Inspectoratul General al Poliției, solicitând respingerea acestuia.

La 02 februarie 2023, Pisarenco Iacob, reprezentat de avocatul Balmuș Ștefan, a

depus referință la recursul declarat de către Inspectoratul General al Poliției, solicitând

respingerea acestuia.

La 04 aprilie 2023, Ministerul Afacerilor Interne a depus referință la recursul

declarat de către Inspectoratul General al Poliției, solicitând admiterea acestuia.

Examinând admisibilitatea recursului în raport cu actele cauzei, Completul Curții

Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) și (2) lit.e) din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară

inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă

după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin.(2).

Conform art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului

se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului

se depune la instanța de apel.

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul

administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător

prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură

9

se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,

termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de

procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului

de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va

produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii

perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau

moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de

procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în

considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină

prin începutul unei zile, această zi se include în termen.

Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul

de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, Completul de judecată

menționează că termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea

justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și

fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său

nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea

anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor termen, după a căror

expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Potrivit art.223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin

care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art.96–114.

Conform art.96 alin.(1) din Codul administrativ, notificările și comunicările către

participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare

adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin

mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și

acceptată de participantul la procedură.

Potrivit art.97 alin.(3) din Codul administrativ, autoritatea publică poate alege

între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a

recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu

scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace

electronice de comunicație dedicate.

Din prevederile art.1101 alin.(1) și (5) din Codul administrativ rezultă că,

notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi

notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de

document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din

cadrul autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa

poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă

electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia

poștală. Confirmarea recepției notificării, emisă în mod automatizat de sistemul

informațional sau de alt mijloc electronic de comunicație dedicat, probează notificarea

Potrivit art.114 din Codul administrativ, dacă o notificare a înscrisului, care

îndeplinește condițiile de formă, nu poate fi probată sau dacă înscrisul a ajuns cu

10

încălcarea prevederilor obligatorii de notificare, atunci acesta se consideră notificat

din momentul în care într-adevăr a ajuns la persoana care urma să fie notificată.

Din actele cauzei rezultă că, la 21 iunie 2022, Curtea de Apel Chișinău a

pronunțat, în ședință publică, dispozitivul deciziei.

La 05 iulie 2022, la adresa electronică a Inspectoratului General al Poliției:

igp@igp.gov.md, a fost notificată copia dispozitivului deciziei instanței de apel, fapt

ce se confirmă prin scrisoarea anexată la actele cauzei (f.d.200, vol. 2).

La 24 iunie 2022, Inspectoratul General al Poliției a depus recurs nemotivat

împotriva deciziei din 21 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Totodată, a menționat

că motivarea recursului o va prezenta ulterior după notificarea deciziei integrale a

Curții de Apel Chișinău din 21 iunie 2022 (f.d. 209-211, vol. 2).

Se reține că, la 27 octombrie 2022, decizia integrală a Curții de Apel Chișinău

din 21 iunie 2022, a fost publicată pe Portalul Național al Instanțelor de Judecată:

www.cac.instante.justice.md.

La 11 noiembrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a notificat la sediul

Inspectoratului General al Poliției, prin oficiul poștal, copia deciziei integrale din 21

iunie 2022, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la actele cauzei (f.d.204,

vol. 2).

Cele menționate supra, atestă faptul că termenul de 30 de zile prevăzut la art.245

alin.(2) din Codul administrativ, pentru prezentarea motivării recursului, a început să

curgă din data de 12 noiembrie 2022, ziua imediat următoare de la data notificării

Inspectoratului General al Poliției a deciziei integrale a instanței de apel, care a

expirat la data de 12 decembrie 2022 (luni) inclusiv.

În pofida celor enunțate, Inspectoratul General al Poliției nu s-a conformat

prevederilor legale și nu a prezentat motivarea recursului în termenul legal prevăzut la

art.245 alin.(2) din Codul administrativ. Or, fiind cea interesată de soluționarea cauzei

în ordine de recurs, recurentul trebuia să întreprindă toate măsurile necesare de a-și

proteja dreptul de acces la instanță după cum sugerează și jurisprudența CEDO, prin

efectuarea actului de procedură până la expirarea termenului prevăzut de lege, la caz,

prin prezentarea motivării recursului în conformitate cu art.245 alin.(2) din Codul

administrativ. Drept consecință, intervenind aplicarea sancțiunii procedurale

prevăzută la art.246 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, de declarare a recursului

inadmisibil.

Conform art.24 alin.(1) din Codul administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite

drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile

procesuale ale altor participanți. Buna-credință prezumă că partea este obligată să

respecte termenele prevăzute de lege, or, termenul de recurs prevăzut la art.245 din

Codul administrativ, este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu,

astfel că nerespectarea acestuia atrage ca și consecință după sine decăderea părții din

dreptul de a mai exercita această cale de atac.

Din cele constatate rezultă că, nerespectarea termenului de prezentare a motivării

recursului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al Inspectoratului

General al Poliției care trebuia să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă,

folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile sale procedurale, inclusiv să-

11

și verifice poșta electronică la intervale rezonabile de timp pentru a nu omite termenul

legal de prezentare a recursului motivat. Or, admiterea spre examinare a unui recurs

tardiv poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de

art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

Imperioase speței sunt și dezideratele statuate de CtEDO în cauza Ponomaryov

vs Ucraina, conform cărora, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei

hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare

de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces

după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei

căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și

pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul

securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. În

acest caz Înalta Curte a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare

privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.

În atare circumstanțe, soluția de declarare a recursului depus de Inspectoratul

General al Poliției drept inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor

Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru

exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor juridice.

În circumstanțele menționate, Completul Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a declara recursul depus de Inspectoratul General al Poliției, ca

inadmisibil.

Conform art.230, art.245 alin.(2) și art.246 alin.(1) și (2) lit.e) din Codul

administrativ, Completul Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Inspectoratul General al Poliției se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte,

judecător Tamara Chișca-Doneva

Judecători Ion Malanciuc

Aliona Miron

12