3ra-1036/21 — anularea actului administrativ si restabilirea la locul de munca

Dosarul nr.3ra-1036/21 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: V. Sîrbu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici) D E C I Z I E 15 decembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Maria Ghervas Nicolae Craiu Victor Burduh Nina Vascan examinând recursul depus de Inspectoratul General al Poliției, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vladislav Struțescu împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și restabilirea la locul de muncă, împotriva deciziei din 06 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Inspectoratul General al Poliției din cadrul Ministerului Afacerilor Interne împotriva hotărârii din 03 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă : La data de 22 iunie 2020 Vladislav Struțescu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la anularea ordinului Inspectoratului General al Poliției nr. 226 ef.

din 22 mai 2020 „Cu privire la sancționarea disciplinară a unor angajați din cadrul Inspectoratului Național de Securitate Publică din subordinea Inspectoratului General al Poliției”, prin care s-a dispus concedierea sa din funcția publică cu statut special. În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul Vladislav Struțescu a susținut că prin ordinul nr. 226 ef din 22 mai 2020 al Inspectoratului General al Poliției s-a dispus sancționarea disciplinară cu concedierea sa din funcția publică cu statut special. 1 Reclamantul a menționat că, temei pentru emiterea ordinului nominalizat a constituit încălcarea prevederilor art. 26 alin. (l) lit. c) din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, art. 50 lit. c), e), k) și s) art. 52 lit. a) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pct. 7 subpct.

5), 16), 19) și 26), pct.13 subpct. 1) din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 629 din 08 august 2017. Reclamantul a relatat că la aplicarea sancțiunii disciplinare, Inspectoratul General al Poliției a invocat că încălcările repetate ce i-au fost imputate, fac parte din categoria abaterilor disciplinare grave, deși încălcarea imputată și comisă în intervalul de timp cuprins între 02 și 03 martie 2020, nu face parte din categoria abaterilor disciplinare grave.

Reclamantul a subliniat că, deși se indică faptul că fără acordul superiorilor, împreună cu colegul de serviciu, ar fi ieșit la serviciu la data de 03 martie 2020, iar pe parcursul desfășurării serviciului în intervalul de timp cuprins între ora 19:40 a zilei de 12 martie 2020 și ora 07:00 a zilei de 13 martie 2020, ar fi fost admisă încălcarea disciplinară, manifestată prin părăsirea itinerarului stabilit, fapt care ar fi fost demonstrat prin datele GPS, aceștia au acționat la solicitarea expresă a superiorilor.

Făcând referire la prevederile punctelor 92, 93 și 94 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017, reclamantul a menționat că gravitatea abaterii disciplinare se determină în funcție de consecințele acesteia și sancțiunile disciplinare mai aspre se aplică pentru abaterile disciplinare grave, iar concedierea reprezintă o măsură disciplinară extremă, astfel consideră că ilegal s-a dispus concedierea sa. Reclamantul a considerat că prin sancționarea sa, au fost încălcate prevederile art. 16 alin. (2) din Codul administrativ, potrivit cărora exercitarea dreptului discreționar nu permite desfășurarea unei activități administrative arbitrare, situație care a determinat încălcarea drepturilor protejate de articolele 17 și 18 din Codul administrativ.

Or, prin ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 226 ef. din 22 mai 2020 „Cu privire la sancționarea disciplinară a unor angajați din cadrul Inspectoratului Național de Securitate Publică din subordinea Inspectoratului General al Poliției”, a fost concediat abuziv și i s-a încălcat dreptul protejat de Constituția Republicii Moldova cu privire la muncă. Reclamantul a invocat că în ordinul contestat nu sunt indicate presupusele fapte de încălcare a disciplinei de muncă. Subsecvent, Vladislav Struțescu a susținut că faptele ce i s-au imputat, nu reprezintă abateri disciplinare, deoarece a acționat expres la indicația superiorilor, situație care exclude existența încălcării disciplinei de muncă.

Or, potrivit art. 57 din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, se consideră abateri disciplinare acțiunile sau inacțiunile funcționarului public cu statut special, săvârșite cu vinovăție, care încalcă prevederile legilor, ale altor acte normative, restrângerile, regimul de interdicții și incompatibilități din prezenta lege, cerințele din fișa postului. 2 Reclamantul a solicitat anularea ordinului nr. 226 ef. din 22 mai 2020 „Cu privire la sancționarea disciplinară a unor angajați din cadrul Inspectoratului Național de Securitate Publică din subordinea Inspectoratului General al Poliției”, emis de către Inspectoratul General al Poliției, prin care s-a dispus concedierea sa din funcția publică cu statut special (f.d.

2-4). Prin cererea de concretizare a pretențiilor depusă la 04 septembrie 2020, reclamantul a solicitat anularea ordinului nr. 226 ef. din 22 mai 2020 al Inspectoratului General al Poliției, prin care s-a dispus concedierea sa din funcția publică cu statut special și restabilirea în funcția publică cu statut special, deținută anterior, din care a fost concediat prin ordinul nr. 226 ef. din 22 mai 2020 al Inspectoratului General al Poliției (f.d. 24). Prin hotărârea din 03 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Vladislav Struțescu împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și restabilirea la locul de muncă.

A fost anulat ordinul nr. 226ef. din 22 mai 2020, emis de către șeful Inspectoratului General al Poliției în partea, ce ține de aplicarea sancțiunii disciplinare, concedierea din funcția publică cu statut special, aplicată lui Vladislav Struțescu. Vladislav Struțescu a fost restabilit în funcția de ofițer de patrulare a Direcției patrulare „Centru” a Inspectoratului Național de Securitate Publică a Inspectoratului General al Poliției (f.d. 60, 66-79). La data de 06 noiembrie 2020, Inspectoratul General al Poliției din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a depus apel împotriva hotărârii din 03 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii reclamantului Vladislav Struțescu (f.d.

65). Hotărârea motivată din 03 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost notificată Inspectoratului General al Poliției la data de 15 ianuarie 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție nr.DS8000842091AS, anexat la actele cauzei (f.d. 81). La data de 05 februarie 2021, Inspectoratul General al Poliției a depus motivarea apelului (f.d. 85-92). Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul Inspectoratului General al Poliției împotriva hotărârii din 03 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Prin decizia din 06 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus de Inspectoratul General al Poliției și menținută hotărârea din 03 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.

106, 107-117). Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a apreciat critic argumentele Inspectoratului General al Poliției precum că, încălcarea conduitei profesionale de către intimatul Vladislav Struțescu are la bază pretinsele acțiuni de utilizare la data de 03 martie 2020 în intervalul orelor 04:20-09:18, în interes personal sau altul decât cel de serviciu, a echipamentului special, inclusiv a automobilului de serviciu de model Dacia Duster cu numărul de înmatriculare MAI 9805, fapt prin care a prejudiciat bugetul instituției din care face parte, inclusiv părăsirea itinerarului de patrulare la 12 și 13 martie 2020, în lipsa acordului superiorilor. Or, argumentele invocate nu justifică 3 temeinicia sancțiunii disciplinare – concedierea, aplicată în privința lui Vladislav Struțescu.

În acest context, instanța de apel a notat că, în ședință de judecată a primei instanțe, a fost audiat CD-ul cu înregistrarea audio efectuată cu telefonul mobil, precum și stenograma convorbirii telefonice prezentată la actele cauzei de către avocatul Radu Dumneanu, care acționează în interesele lui Vladislav Struțescu, care reprezintă discuția dintre Vladislav Struțescu și colegul său Vladimir Carauș și Serghei Țurcan, confirmate în ședința de judecată de superiorul reclamantului, Serghei Țurcan. Instanța de apel a relatat că, prima instanță întemeiat a stabilit că acțiunile imputate lui Vladislav Struțescu, ca fiind efectuate în lipsa acordului superiorilor, sunt combătute anume prin această probă.

Pentru aceste motive, instanța de apel a apreciat ca neîntemeiat argumentul Inspectoratului General al Poliției precum că proba respectivă nu este suficientă în vederea justificării acțiunilor salariatului.

Subsidiar, instanța de apel a relevat că în cadrul examinării cauzei în prima instanță, Sergiu Țurcan, care în perioada activității reclamantului Vladislav Struțescu în calitate de ofițer al Secției patrulare Chișinău a Direcției patrulare Centru a Inspectoratului National de Securitate Publică din subordinea Inspectoratului General al Poliției, deținea funcția de comandant al Companiei Botanica, a confirmat faptul că la 02 martie 2020 a indicat echipajului compus din colaboratorii Vladislav Struțescu și Vladimir Carauș să intre în exercițiu, iar la 12 martie 2020 existând necesitatea pe linia de serviciu, a solicitat echipajului respectiv să părăsească itinerarul și să se aproprie de locul în care se afla, pentru a-l transporta la locul destinației, declarații care au fost indicate în procesul-verbal al ședinței de judecată.

În afară de aceasta, instanța de apel a reținut că potrivit actelor cauzei reclamantul Vladislav Struțescu a recunoscut faptul comiterii abaterii disciplinare, considerând însă că acțiunile comise nu sunt grave, pedeapsa aplicată fiind una excesiv de gravă. Instanța de apel a învederat că, deși încălcările disciplinare imputate lui Vladislav Struțescu, au fost calificate ca abateri disciplinare grave, acesta fiind sancționat disciplinar cu concedierea din funcția publică cu statut special, potrivit aceluiași ordin și pentru aceleași presupuse abateri disciplinare, Sergiu Țurcan a fost sancționat disciplinar cu mustrare aspră, fapt confirmat de acesta în ședința de judecată.

În acest sens, instanța de apel a menționat prevederile art. 137 alin. (4) din Codul administrativ, conform cărora dacă într-un caz autoritatea publică și-a exercitat dreptul discreționar într-un anumit mod, atunci în cazuri similare ea este obligată să își exercite dreptul discreționar în același mod. Făcând referire la pct. 7 subpct. 19 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017, instanța de apel a menționat că funcționarul este obligat să execute întocmai și în termen oportun ordinele, dispozițiile și indicațiile legale ale superiorilor.

Subsecvent, instanța de apel a relevat prevederile punctelor 92, 93 și 94 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017, care statuează că gravitatea abaterii disciplinare se determină în funcție de consecințele 4 acesteia. Sancțiunile disciplinare mai aspre se aplică pentru abaterile disciplinare grave sau repetate comise în exercițiul funcției sau în grup. Concedierea este o măsură disciplinară extremă și se aplică pentru încălcări sistematice ale disciplinei de serviciu sau pentru comiterea unei abateri disciplinare grave.

În afară de aceasta, instanța de apel a invocat că la aplicarea măsurii disciplinare extreme – concedierea intimatului, Inspectoratul General al Poliției din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nu a luat în considerare caracteristica eliberată lui Vladislav Struțescu, ofițer de patrulare al companiei Botanica a Brigăzii de patrulare al Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției, din care rezultă că intimatul pe parcursul serviciului efectuat în cadrul organelor afacerilor interne ale Republicii Moldova, în funcția de ofițer de patrulare al Brigăzii de patrulare al Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției, s-a recomandat ca un colaborator disciplinat și străduitor, cu inițiative și bine pregătit profesional, care își asumă răspunderea și îndeplinește cerințele oglindite în jurământul depus.

Manifestă o atitudine conștiincioasă față de îndeplinirea obligațiunilor de serviciu. Posedă capacități organizatorice. În permanență conștientizează semnificația și importanța acțiunilor sale, se descurcă cu un volum mare de lucru. În acțiunile sale este corect, priceput și atent în raport cu colegii. Ordinele și indicațiile șefilor superiori le îndeplinește în termen oportun, dând dovadă de inițiativă și profesionalism. Actele normative, ordinele și instrucțiunile Inspectoratului Național de Patrulare, Inspectoratului General al Poliției, Ministerului Afacerilor Interne, ce reglementează activitatea de serviciu, le cunoaște și le aplică cu succes în practică. Ținuta și echipamentul de serviciu le poartă conform cerințelor statutare, arma din dotare o cunoaște și o mânuiește cu iscusință.

Instanța de apel a apreciat că prima instanță întemeiat a conchis, că nu se întrunesc elementele componenței abaterii disciplinare incriminate. Reieșind din faptul că răspunderea disciplinară reprezintă o formă a răspunderii legale pentru comiterea faptelor interzise de lege, în acest sens, instanța notează că pentru angajarea răspunderii disciplinare, urmează a se constata întrunirea elementelor componenței abaterii și anume, a laturii obiective și subiective. La data de 13 iulie 2021, Inspectoratul General al Poliției a depus recurs împotriva deciziei din 06 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii reclamantului Vladislav Struțescu (f.d.

119-120). Ulterior, la data de 27 septembrie 2021, Inspectoratul General al Poliției a prezentat motivarea recursului (f.d. 126-132). În susținerea recursului Inspectoratul General al Poliției a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată prin faptul, că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei. Suplimentar, recurentul a menționat că Inspectoratul General al Poliției, este îndreptățit să sancționeze disciplinar salariații în ipoteza comiterii unei abateri disciplinare. Aplicarea sancțiunilor disciplinare este un atribut inerent al angajatorului.

Recurentul a relevat, că răspunderea disciplinară are la bază încheierea unui contract individual de muncă și implicit, apără o ordine socială determinată, cu caracter specific, cea a relațiilor de muncă. Totodată, raportul juridic de răspundere i-a naștere 5 în urma săvârșirii unei abateri disciplinare. Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca și care constă într-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat prin care acesta a încălcat normele legale, Regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă, ordinile și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici superiori.

Recurentul a indicat că în cadrul anchetei de serviciu s-a constatat faptul că, aceiași angajați, comisarii Vladimir Carauș și Vladislav Struțescu, în perioada cuprinsă între 12 martie 2020, ora 19:00 până la 13 martie 2020, ora 07:00, potrivit tabelului de repartizare a forțelor și mijloacelor Companiei Botanica a Batalionului nr.2 al Brigăzii de patrulare a Inspectoratului Național de Patrulare pentru luna martie 2020, au fost implicați în serviciul de organizare și control al itinerarului de patrulare dislocat pe teritoriul sectorului Botanica, mun. Chișinău. Totodată, recurentul a menționat că angajații Vladimir Carauș și Vladislav Struțescu, părăsind itinerarul fără acordul superiorilor și al ofițerului de serviciu, s-au deplasat în sectorul Buiucani, or.

Durlești, str. Caucazului, sectorul Centru, str. Nicolae Testimițeanu și sectorul Ciocana, str. Calea Basarabiei, mun. Chișinău, unde au desfășurat activități de oprire și de verificare a mijloacelor de transport, fapt confirmat prin informația Sistemului de monitorizare GPS, instalat în automobilul de serviciu de model Dacia Duster cu numărul de înmatriculare MAI 9805, cu care la data respectivă salariații nominalizați au executat serviciul. Recurentul a susținut că, în cadrul examinării cauzei în fond, reclamantul a recunoscut vina, însă a considerat că, prin ordinul Inspectoratului General al Poliției nr.226ef. din 22 mai 2020 i-a fost aplicată o sancțiune prea aspră, menționând că nu a mai fost sancționat anterior și că abaterile disciplinare admise în exercitarea atribuțiilor de serviciu nu sunt grave și nu au prejudiciat imaginea poliției.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Iar, conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 06 iulie 2021. Dispozitivul deciziei a fost notificat Inspectoratului General al Poliției, prin intermediul poștei electronice, la data de 03 august 2021 (f.d.

118). La data de 13 iulie 2021, Inspectoratul General al Poliției a depus recurs împotriva deciziei din 06 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii (f.d. 119-120). Decizia motivată din 06 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată Inspectoratului General al Poliției la data de 16 septembrie 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție nr.DS8003556498AS, anexat la actele cauzei (f.d. 124). La data de 27 septembrie 2021, Inspectoratul General al Poliției a prezentat motivarea recursului (f.d. 126-132). 6 La data de 07 octombrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului Vladislav Struțescu și avocatului Radu Dumneanu copia recursului depus de Inspectoratul General al Poliției, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.

135). Deși, la data de 18 octombrie 2021, reprezentantul intimatului Vladislav Struțescu, avocatul Radu Dumneanu a recepționat copia recursului, acesta nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință, în care să-și expună opinia referitor la cererea de recurs depusă de Inspectoratul General al Poliției din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Copia recursului depus de Inspectoratul General al Poliției, expediată la adresa de domiciliul a lui Vladislav Struțescu, a fost restituită în adresa instanței de recurs cu mențiunea „nereclamat”, fapt confirmat prin avizul de recepție nr.DS8005525309AS (f.d. 138). Astfel, neprezentarea lui Vladislav Struțescu la oficiul poștal pentru recepționarea trimiterii poștale, urmează a fi apreciată de către instanța de recurs ca refuz de a o recepționa, prin urmare, fiind eludată posibilitatea acestuia de a prezenta referință în termenul prevăzut de lege.

Or, este responsabilitatea destinatarului Vladislav Struțescu de a ridica de la oficiul poștal trimiterea poștală. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție examinând admisibilitatea recursului depus de Inspectoratul General al Poliției, prin încheierea din 24 noiembrie 2021 l-a numit pentru examinare în complet de 5 judecători. Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate. Studiind actele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa integral decizia din 06 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 03 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei noi decizii, de respingere a acțiunii.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente. În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie. Totodată, conform art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor. Potrivit art. 194 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, în procedura în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva 7 încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept.

În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material. La rândul său, aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, conform cărora pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La acest capitol, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține și prevederile art. 219 alin. (1) – (3) din Codul administrativ, potrivit cărora instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți. Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt.

Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces. Articolul art. 224 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ prevede că, examinând acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată, în baza unei acțiuni în contestare, anulează în tot sau în parte actul administrativ individual, precum și o eventuală decizie de soluționare a cererii prealabile, dacă acestea sânt ilegale și prin ele reclamantul este vătămat în drepturile sale. Din actele cauzei se atestă că, în luna aprilie a anului 2020 pe numele reclamantului Vladislav Struțescu și a altor colaboratori de poliție a fost demarată o anchetă de serviciu referitor la acțiunile unor angajați ai Poliției din cadrul Inspectoratului Național de Securitate Publică al Inspectoratului General de Poliție.

În cadrul anchetei de serviciu s-a constatat, că la 30 aprilie 2020, prin raportul înregistrat cu nr.14/273, Direcția inspectare efectiv a Inspectoratului General al Poliției s-a autosesizat cu referire la faptul utilizării abuzive a automobilului de serviciu de model Dacia Duster cu numărul de înmatriculare MAI 9805, de către unii angajați ai Poliției din cadrul Inspectoratului Național de Securitate Publică din subordinea Inspectoratului General al Poliției. Tot la 30 aprilie 2020, cu nr.14/275 în cadrul Direcției a fost înregistrat raportul de autosesizare cu referire la pretinsele acțiuni ilegale ale unor angajați ai Poliției din cadrul Inspectoratului Național de Securitate Publică. La data de 05 mai 2020 a fost dispusă conexarea anchetelor de serviciu nominalizate pentru examinare într-o procedură unică.

Astfel, în cadrul anchetei de serviciu s-a constatat că, potrivit tabelului de repartizare a forțelor și mijloacelor Companiei Botanica a Batalionului nr.2 al Brigăzii de patrulare a Inspectoratului Național de Patrulare pentru luna martie 2020, Vladislav Struțescu împreună cu colegul său de serviciu au fost preconizați pentru implicarea în serviciu de patrulare de la 02 martie 2020, ora 19:00 până la 03 martie 2020, ora 07:00.

8 Totodată, în conformitate cu Planul nr.20 din 28 februarie 2020, aprobat de către conducerea Inspectoratului Național de Patrulare, întregul efectiv al Companiei Botanica a Batalionului nr.2 al Brigăzii de patrulare a Inspectoratului Național de Patrulare, a fost implicat în serviciu în legătură cu organizarea și desfășurarea activităților dedicate zilei comemorării celor căzuți în conflictul pentru apărarea integrității și independenței Republicii Moldova, fapt care a generat revizuirea tabelului de repartizare a angajaților implicați în activități de patrulare.

Ulterior, la 02 martie 2020, aproximativ ora 18:50, conducerea Batalionului de patrulare al Inspectoratului Național de Patrulare, în persoana comisarului principal Eugeniu Roibu a informat prin intermediul aplicației WhatsApp, salariații despre schimbările survenite în partea privind implicarea în serviciu în perioada 02 martie 2020, ora 19:00 – 03 martie 2020, ora 07:00, doar a unui echipaj de patrulare în componența cu automobilul de serviciu cu numărul de înmatriculare MAI 9717. În pofida informării angajaților despre revizuirea graficului implicării în serviciul de patrulare, la data de 03 martie 2020, ora 04:15, comisarul Vladislav Struțescu împreună cu colegul său de serviciu, au părăsit teritoriul administrativ al Brigăzii de patrulare a Inspectoratului Național de Patrulare, amplasat în mun.

Chișinău, str. Octavian Goga, nr. 18, cu automobilul de serviciu Dacia Duster cu numărul de înmatriculare MAI 9805, solicitând totodată, în seara zilei de 02 martie 2020, eliberarea aparatului Drager necesar pentru stabilirea stării de ebrietate, fapte confirmate prin înscrisurile efectuate în registrele specializate. Potrivit procesului-verbal privind consemnarea rezultatelor, verificării datelor sistemului de poziționare globală GPS, la data de 02 martie 2020 în intervalul orelor de 11:20 – 24:00, automobilul de serviciu Dacia Duster cu numărul de înmatriculare MAI 9805 a staționat la parcarea Brigăzii de patrulare a Inspectoratului Național de Patrulare de pe str. Octavian Goga, nr.18, mun.

Chișinău, iar la 03 martie 2020, în intervalul orelor 04:20 – 09:18, același automobil s-a deplasat prin sectorul Botanica al capitalei, staționând periodic în diferite locuri, după care a revenit la sediul instituției. Accesul la intrarea și ieșirea automobilelor de serviciu de pe teritoriul Brigăzii de patrulare din mun. Chișinău, str. Octavian Goga, nr.18, se efectuează prin punctul control-acces, unde se afla potrivit graficului de serviciu, la data de 02 și 03 martie 2020 agentul-șef Ruslan Costișanu, care potrivit atribuțiilor din fișa postului, are obligația verificării tuturor mijloacelor de transport la intrarea și ieșirea pe teritoriul adiacent instituției, cât și scopul părăsirii teritoriului.

Potrivit schimbărilor efectuate în graficul repartizării forțelor și mijloacelor Companiei Botanica, la data de 02 și 03 martie 2020, comisarul Vladislav Struțescu nu a fost implicat în serviciu de patrulare. Fiind chestionat referitor la activitatea din data de 12 și 13 martie 2020, comisarul Vladislav Struțescu a menționat că a activat doar în interiorul sectorului deservit fără a părăsi itinerarul. Suplimentar, în cadrul anchetei de serviciu s-a constatat că, la 12 martie 2020, ora 19:00 până la 13 martie 2020, ora 07:00 potrivit tabelului de repartizare a forțelor și mijloacelor Companiei Botanica a Batalionului nr.2 al Brigăzii de patrulare a Inspectoratului Național de Patrulare pentru luna martie 2020, Vladislav Struțescu 9 împreună cu colegul său de serviciu a fost implicat în serviciul de organizare și control al itinerarului de patrulare dislocate pe teritoriul sectorului Botanica, mun.

Chișinău. Comisarul Vladislav Struțescu, părăsind itinerarul de patrulare s-a deplasat, fără acordul superiorilor și al ofițerului de serviciu, în sectorul Buiucani, or. Durlești, str. Caucazului, sectorul Centru, str. Nicolae Testimițanu și sectorul Ciocana, str. Calea Basarabiei mun. Chișinău, unde desfășura activități de oprire și de verificare a mijloacelor de transport. Faptul părăsirii itinerarului de patrulare de către Vladislav Struțescu se confirmă prin informația Sistemului de monitorizare GPS, instalat în automobilul de serviciu de model Dacia Duster, cu numărul de înmatriculare MAI 9805, cu care la data respectivă acesta a exercitat serviciul.

În rezultatul verificării informației din cadrul Sistemului de monitorizare GPS, instalat în automobilul de serviciu de model Dacia Duster, cu numărul de înmatriculare MAI 9805 a fost reflectat faptul că, la 13 martie 2020, la sfârșitul serviciului, mijlocul de transport nominalizat a fost parcat pe teritoriul unității administrative la ora 09:37, însă potrivit înscrisurilor din cadrul Registrului de evidență a mijloacelor de transport, sunt indicate ora de ieșire 19:40 și ora de intrare 07:02. În perioada 12 și 13 martie 2020, potrivit dislocării forțelor și mijloacelor Brigăzii de patrulare a Inspectoratului Național de Patrulare, paza sediului a fost asigurată de către angajații Constantin Golovatic și Ruslan Prunici, care potrivit atribuțiilor din fișa postului au obligația înregistrării intrării și ieșirii tuturor mijloacelor de transport, cu ulterioara efectuare a înscrisurilor în Registru.

Subsecvent, în cadrul anchetei de serviciu s-a evidențiat că, despre comiterea faptelor enumerate de către comisarul Vladislav Struțescu, a fost informat și comandantul Companiei Botanica a Brigăzii de patrulare a Inspectoratului Național de Patrulare, comisar principal Serghei Țurcanu, care deținând statutul de conducător în raport cu salariatul Vladislav Struțescu. Prin ordinul nr. 226 ef din 22 mai 2020 al Inspectoratului General al Poliției s-a dispus sancționarea disciplinară cu concedierea lui Vladislav Struțescu din funcția publică cu statut special. Reclamantul Vladislav Struțescu nefiind de acord cu ordinul nr. 226 ef.

din 22 mai 2020 cu privire la sancționarea disciplinară a unor angajați din cadrul Inspectoratului Național de Securitate Publică din subordinea Inspectoratului General al Poliției, la data de 02 iunie 2020 a înregistrat la Ministerul Afacerilor Interne cererea, prin care a solicitat anularea ordinului de sancționare prin concediere, invocând că pedeapsa aplicată este una prea dură, urmând a fi aplicată o pedeapsă mai blândă. Prin răspunsul Ministerului Afacerilor Interne nr. 44/22-2082 din 19 iunie 2020, a fost respinsă cererea lui Vladislav Struțescu, invocându-se cele menționate în ancheta de serviciu (f.d. 289, dosar administrativ). La data de 22 iunie 2020 Vladislav Struțescu s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției, solicitând instanței de judecată anularea actului administrativ individual defavorabil și restabilirea la locul de muncă.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță, prin hotărârea din 03 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a pronunțat în favoarea temeiniciei acțiunii, dispunând admiterea acesteia (f.d. 60, 66-79). 10 Examinând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul depus de Inspectoratul General al Poliției împotriva hotărârii din 03 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Potrivit art. 57 din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016, se consideră abateri disciplinare acțiunile sau inacțiunile funcționarului public cu statut special, săvârșite cu vinovăție, care încalcă prevederile legilor, ale altor acte normative, restrângerile, regimul de interdicții și incompatibilități din prezenta lege, cerințele din fișa postului.

În conformitate cu pct. 39 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.409 din 07 iunie 2017, se consideră abatere disciplinară fapta (acțiune sau inacțiune) a funcționarului săvârșită cu vinovăție prin care au fost încălcate prevederile Statut disciplinar, ale actelor normative în vigoare, restrângerile, interdicțiile și incompatibilitățile statuate de legislația în vigoare, ordinele și dispozițiile superiorilor, regulamentul intern sub a căror incidență se înscrie specificul funcției, precum și cerințele fișei postului deținut.

Iar, conform pct. 94 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.409 din 07 iunie 2017, concedierea este o măsură disciplinară extremă și se aplică pentru încălcări sistematice ale disciplinei de serviciu sau pentru comiterea unei abateri disciplinare grave. Articolul 58 alin. (1) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prevede că în funcție de gravitatea faptelor comise și gradul de vinovăție, funcționarului public cu statut special i se pot aplica următoarele sancțiuni disciplinare: avertisment; mustrare; mustrare aspră; retrogradare cu un grad special; retrogradare în funcție; concediere din funcția publică cu statut special.

Conform art. 50 lit. c), e), k) și s) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, funcționarul public cu statut special are următoarele obligații: să respecte jurământul depus și normele deontologice; să respecte principiile, normele și regulile activității profesionale; să cunoască și să întrețină în stare regulamentară tehnica și mijloacele din dotare, să păstreze și să administreze eficient patrimoniul ce i-a fost încredințat pentru uz în activitatea de serviciu; să se prezinte la serviciu conform programului de lucru, precum și în afara acestuia, în situații temeinic justificate, pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu recompensarea timpului lucrat potrivit legislației.

Potrivit art. 52 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, funcționarului public cu statut special îi este interzis: să utilizeze în interes personal sau în alte scopuri decât cele de serviciu mijloace financiare, tehnico-materiale, echipamente speciale informaționale și alte bunuri ale statului, precum și informațiile de serviciu, puse la dispoziția sa pentru exercitarea atribuțiilor ori la care are acces în virtutea îndeplinirii acestora.

Reieșind din prevederile pct. 7 subpunctelor 5), 16), 19) și 26) din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017, funcționarul este obligat: să respecte principiile, normele și regulile activității profesionale; să cunoască 11 și să întrețină în stare regulamentară tehnica și mijloacele din dotare, să păstreze și să administreze eficient patrimoniul ce i-a fost încredințat pentru uz în activitatea de serviciu; să execute întocmai și în termen oportun ordinele, dispozițiile și indicațiile legale ale superiorilor; să se prezinte la serviciu conform programului de lucru, precum și în afara acestuia, potrivit prevederilor legislației în vigoare.

Punctul 13 subpct. 1) din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017 prevede că, funcționarului îi este interzis: să utilizeze în interes personal sau în alte scopuri decît cele de serviciu mijloacele financiare, tehnico- materiale, echipamentele speciale informaționale și alte bunuri ale statului, precum și informația de serviciu ce îi este pusă la dispoziție pentru exercitarea atribuțiilor ori la care are acces în virtutea îndeplinirii acestora. În corespundere cu pct. 7 subpunctelor 2) și 8) din Codul de etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 629 din 08 august 2017, funcționarul public cu statut special este obligat: să respecte disciplina de serviciu; să respecte principiile, normele și regulile activității profesionale.

În conformitate cu art. 38 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, raportul de serviciu al funcționarului public cu statut special poate să înceteze pentru încălcări repetate ale disciplinei de serviciu pe parcursul unui an sau pentru comiterea unei încălcări grave. Conform art. 26 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, polițistul își desfășoară activitatea profesională în interesul și în sprijinul persoanei, comunității și al instituțiilor statului, exclusiv pe baza și în executarea legii, fiind obligat: să execute ordinele, dispozițiile și indicațiile superiorilor.

Reieșind din prevederile punctelor 13 și 15 din Regulamentul cu privire la organizarea și desfășurarea activității de supraveghere a traficului rutier, aprobat prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.45 din 19 februarie 2010, persoanele antrenate în activitatea de supraveghere a traficului rutier se prezintă în subdiviziune cu 15 minute înainte de instrucțiune, despre care fapt se raportează persoanei de serviciu și comandantului. Înainte de desfășurarea instrucțiunii, efectivul antrenat în supravegherea traficului rutier face cunoștință cu situația operativă în sectorul unde va efectua serviciul, ruta de patrulare și semnează.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție analizând actele cauzei în coraport cu criticele formulate în recurs și cu normele juridice ce guvernează raportul juridic litigios, ajunge la concluzia că soluția dată de către instanțele ierarhic inferioare contravine circumstanțelor cauzei și este greșită, rezultată din aprecierea incorectă a materialului probator și interpretarea eronată a normelor de drept material. Or, o astfel de soluție rezultă din nedeterminarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine explicarea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele, mai mult că concluziile instanțelor ierarhic inferioare sunt bazate pe o apreciere unilaterală și arbitrară a materialului probator, fapt ce vine în contradicție cu normele de drept procedural.

12 Aici, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție precizează că următoarele elemente ale cazului, analizate în ansamblu, conduc la consolidarea unei convingeri certe privind netemeinicia acțiunii înaintate de Vladislav Struțescu care neîntemeiat a fost admisă de instanțele ierarhic inferioare. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează că obiectul material al prezentei cereri de chemare în judecată îl constituie verificarea legalității ordinului nr. 226 ef.

din 22 mai 2020 „Cu privire la sancționarea disciplinară a unor angajați din cadrul Inspectoratului Național de Securitate Publică din subordinea Inspectoratului General al Poliției”. În acest context, instanța de recurs indică că din conținutul ordinului nr. 226 ef. din 22 mai 2020 al Inspectoratului General al Poliției „Cu privire la sancționarea disciplinară a unor angajați din cadrul Inspectoratului Național de Securitate Publică din subordinea Inspectoratului General al Poliției” rezultă că, de la 02 martie 2020, ora 19:00 până la 03 martie 2020, ora 07:00, potrivit tabelului de repartizare a forțelor și mijloacelor Companiei Botanica a Batalionului nr.2 al Brigăzii de patrulare a Inspectoratului Național de Patrulare pentru luna martie 2020, comisarul Vladislav Struțescu împreună cu colegul de serviciu au fost preconizați pentru implicarea în serviciu de patrulare.

Totodată, în conformitate cu Planul nr. 20 din 28 februarie 2020, aprobat de către conducerea Inspectoratului Național de Patrulare a fost revizuit tabelul de repartizare a angajaților implicați în activități de patrulare, respectiv, în perioada de la 02 martie 2020, ora 19:00 și 03 martie 2020, ora 07:00, în activitatea de patrulare a fost implicat doar un echipaj de patrulare, comisarul Vladislav Struțescu nefiind implicat în serviciu în perioada respectivă (f.d. 6-8, Dosar administrativ). La data de 02 martie 2020, ora 18:53, conducerea Batalionului de patrulare al Inspectoratului Național de Patrulare, în persoana comisarului principal Eugeniu Roibu a informat salariații prin intermediul aplicației WhatsApp, despre schimbările survenite privind implicarea în serviciu în perioada 02 martie 2020, ora 19:00 – 03 martie 2020, ora 07:00, doar a unui echipaj de patrulare cu automobilul de serviciu cu numărul de înmatriculare MAI 9717 (f.d.

33, Dosar administrativ). La data de 03 martie 2020, ora 04:15, comisarul Struțescu Vladislav, a părăsit teritoriul administrativ al Brigăzii de patrulare a Inspectoratului Național de Patrulare, amplasat în mun. Chișinău, str. Octavian Goga, nr. 18, cu automobilul de serviciu Dacia Duster cu numărul de înmatriculare MAI 9805 (f.d. 42, Dosar administrativ), solicitând totodată, în seara zilei de 02 martie 2020, eliberarea aparatului Drager necesar pentru stabilirea stării de ebrietate, fapte confirmate prin înscrisurile efectuate în registrele specializate (f.d. 21-verso, Dosar administrativ).

Potrivit procesului-verbal privind consemnarea rezultatelor, verificării datelor sistemului de poziționare globală GPS, la data de 02 martie 2020, în intervalul orelor de 11:20 – 24:00, automobilul de serviciu Dacia Duster cu numărul de înmatriculare MAI 9805 a staționat la parcarea Brigăzii de patrulare a Inspectoratului Național de Patrulare de pe str. Octavian Goga, nr. 18, mun. Chișinău, iar la 03 martie 2020, în intervalul orelor 04:20 – 09:18, același automobil s-a deplasat prin sectorul Botanica 13 al capitalei, staționând periodic în diferite locuri, după care a revenit la sediul instituției (f.d. 23-24, 25-26, Dosar administrativ).

Suplimentar, în cadrul anchetei de serviciu s-a constatat că, la 12 martie 2020, ora 19:00 până la 13 martie 2020, ora 07:00 potrivit tabelului de repartizare a forțelor și mijloacelor Companiei Botanica a Batalionului nr.2 al Brigăzii de patrulare a Inspectoratului Național de Patrulare pentru luna martie 2020, Vladislav Struțescu Vladimir a fost implicat în serviciul de organizare și control al itinerarului de patrulare dislocate pe teritoriul sectorului Botanica, mun. Chișinău (f.d.197-204, Dosar administrativ). Comisarul Vladislav Struțescu, părăsind itinerarul de patrulare s-a deplasat, fără acordul superiorilor și al ofițerului de serviciu, în sectorul Buiucani, or. Durlești, str. Caucazului, sectorul Centru, str. Nicolae Testimițanu și sectorul Ciocana, str. Calea Basarabiei mun.

Chișinău, unde desfășura activități de oprire și de verificare a mijloacelor de transport. Faptul părăsirii itinerarului de patrulare de către Vladislav Struțescu se confirmă prin informația Sistemului de monitorizare GPS, instalat în automobilul de serviciu de model Dacia Duster, cu numărul de înmatriculare MAI 9805, cu care la data respectivă acesta a exercitat serviciul. În rezultatul verificării informației din cadrul Sistemului de monitorizare GPS, instalat în automobilul de serviciu de model Dacia Duster, cu numărul de înmatriculare MAI 9805 a fost reflectat faptul că, la 13 martie 2020 după finele serviciului mijlocul de transport nominalizat a fost parcat pe teritoriul unității administrative la ora 09:37, însă potrivit înscrisurilor din cadrul Registrului de evidență a mijloacelor de transport, sunt indicate ora de ieșire 19:40 și ora de intrare 07:02 (f.d.

173, Dosar administrativ). Instanța de recurs consideră că în cazul din speță, prin ordinul nr. 226 ef din 22 mai 2020 Inspectoratul General al Poliției întemeiat a concluzionat că, Vladislav Struțescu a încălcat prevederile art. 26 alin. (l) lit. c) din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului; art. 50 lit. c), e), k) și s), art. 52 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și pct. 7 subpct. 5), 16), 19) și 26), pct. 13 subpct. 1) din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017; pct. 7 subpct.

2) și 8) din Codul de etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 629 din 08 august 2017. Analizând ordinul contestat în raport cu circumstanțele de fapt ale cauzei și normele legale citate mai sus, instanța de recurs constată, că ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 226 ef. din 22 mai 2020 al Inspectoratului General al Poliției cu privire la sancționarea disciplinară a lui Vladislav Struțescu, a fost emis în strictă conformitate cu legislația în vigoare și cu respectarea procedurii. Or, din sensul articolelor 57 și 58 alin. (1) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, angajatorul este în drept să sancționeze disciplinar salariații, optând pentru una dintre sancțiunile disciplinare, în condițiile legii, în cazul comiterii unei abateri disciplinare.

14 Instanța de recurs reiterează că în susținerea ilegalității ordinului de sancționare a lui Vladislav Struțescu, instanțele de judecată ierarhic inferioare au invocat, prioritar, două argumente și anume faptul că: încălcările disciplinare imputate lui Vladislav Struțescu, greșit au fost calificate ca fiind abateri disciplinare grave, fiind sancționat disciplinar cu concedierea din funcția publică cu statut special, deși potrivit aceluiași ordin și pentru aceleași presupuse abateri disciplinare, Sergiu Țurcan a fost sancționat disciplinar cu mustrare aspră și faptul că nu se întrunesc elementele componenței abaterii disciplinare incriminate. Instanța de recurs consideră că concluziile instanțelor ierarhic inferioare în acest sens se bazează pe o interpretare eronată a circumstanțelor cauzei și cadrului normativ, aferent emiterii ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare funcționarului public cu statut special, Vladislav Struțescu.

Cu referire la calificarea abaterii disciplinare comise de către Vladislav Struțescu ca fiind una gravă și concedierea acestuia din funcția publică cu statut special, instanța de recurs menționează următoarele. Instanța de recurs relevă că dreptul la muncă nu este un drept absolut, acesta poate fi îngrădit în limitele stabilite de lege. În scopul eliminării oricăror discriminări la angajare și în scopul asigurării stabilității raporturilor de muncă, prevede numeroase garanții, menite să împiedice comportamentul abuziv al angajatorilor, printre care foarte importantă este stricta reglementare a condițiilor de încetare a contractului individual de muncă. Acesta poate înceta și din inițiativa angajatorului pentru motive ce țin de persoana salariatului, aceste motive sunt concret determinate de lege.

Din actele cauzei rezultă cu certitudine că pe parcursul desfășurării activității în cadrul organelor afacerilor interne în perioada cuprinsă între anul 2009 până în anul 2019 în privința lui Vladislav Struțescu au fost aplicate mai multe sancțiuni disciplinare, și anume: avertisment – prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.60ef. din 12 februarie 2009; mustrare – prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.194ef. din 20 mai 2011; retrogradare în grad – prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.577ef. din 09 decembrie 2011; mustrare aspră – prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.13ef. din 09 ianuarie 2012; mustrare aspră – prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.201ef.

din 14 mai 2012; mustrare aspră – prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.363ef. din 03 august 2012; avertisment – prin ordinul Inspectoratului General de Poliție nr.347ef. din 23 august 2013; avertisment – prin ordinul Inspectoratului General de Poliție nr.284ef. din 15 mai 2014; mustrare – prin ordinul Inspectoratului General de Poliție nr.385ef. din 24 iunie 2016; mustrare aspră – prin ordinul Inspectoratului General de Poliție nr.678ef. din 28 decembrie 2016; mustrare – prin ordinul Inspectoratului General de Poliție nr.78ef. din 13 februarie 2018; mustrare aspră – prin ordinul Inspectoratului General de Poliție nr.235ef. din 18 mai 2019 (f.d. 44, Dosar administrativ).

Instanța de recurs constată că angajatorul din start nu a apelat la aplicarea celei mai aspre sancțiuni pentru abaterile disciplinare săvârșite de către Vladislav Struțescu, dar ținând cont de conduita angajatului față de obligațiile sale de serviciu și pentru încălcări sistematice constatate cu certitudine de către angajator. În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție relevă faptul că, pentru o singură abatere 15 disciplinară gravă comisarului îi poate fi aplicată chiar și sancțiunea disciplinară „eliberare din serviciu”.

În continuare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind greșită poziția instanțelor ierarhic inferioare precum că pentru încălcările disciplinare imputate reclamantului Vladislav Struțescu, care a fost sancționat disciplinar cu concedierea din funcția publică cu statut special, prin același ordin și pentru aceleași presupuse abateri disciplinare, Sergiu Țurcan a fost sancționat disciplinar cu mustrare aspră, or, pe acest caz au fost efectuate cercetări administrative în cadrul Inspectoratului General al Poliției, iar la materialele dosarului administrativ sunt anexate declarațiile (explicațiile) colaboratorilor, care au confirmat faptele constatate în cadrul anchetei de serviciu și s-a stabilit tipul diferit de gravitate a abaterilor disciplinare.

Astfel, prin explicațiile depuse în cadrul anchetei de serviciu, agentul-șef Ruslan Costișanu a menționat că la 02 și 03 martie 2020 se afla în serviciu și a permis ieșirea de pe teritoriu adiacent instituției în care activează, a automobilului de serviciu de model Dacia Duster, cu numărul de înmatriculare MAI 9805, fără a verifica care a fost necesitatea în acest sens și nu a informat conducerea. Suplimentar, a comunicat că nu a indicat ora revenirii automobilului, deoarece era deja plecat la domiciliu. De asemenea, prin explicațiile oferite în cadrul anchetei de serviciu, comisarul- șef Vasile Conțescu și comisarul principal Eugeniu Roibu au comunicat că au adus la cunoștința efectivului schimbările care au fost efectuate în graficul de serviciu, anexând și confirmarea în acest sens, menționând că nu au fost informați că automobilul de serviciu Dacia Duster cu numărul de înmatriculare MAI 9805 a ieșit de pe teritoriu la 03 martie 2020 ora 04:20.

Suplimentar, au confirmat că salariatul Vladislav Struțescu nu a fost în serviciu la data de 02 și 03 martie 2020. Fiind audiat în cadrul anchetei de serviciu, ofițerul principal de patrulare, comisarul-sef Dmitrii Trisca a comunicat că, potrivit graficului, salariatul Vladislav Struțescu la data de 02 și 03 martie 2020 nu a fost implicat în serviciu, însă la 03 martie 2020, dimineața a sesizat prezența la serviciu a salariatului menționat cu automobilul MAI 9805, fapt despre care a informat imediat comandantul Companiei Botanica a Brigăzii de patrulare a Inspectoratului Național de Patrulare, comisarul principal Serghei Turcanu, ultimul comunicând că va întreprinde acțiunile ce se impun.

Fiind audiat în cadrul anchetei de serviciu, polițistul Constantin Golovatic a explicat că în atribuțiile de bază ale funcției deținute este asigurarea regimului de control a accesului persoanelor și autovehiculelor în sediul/teritoriul instituției, cu efectuarea înregistrărilor în Registrele gestionate, reiterând că nu-și amintește cu certitudine ora exactă de intrare și ieșire la 12 și 13 martie 2020 a mijlocului de transport cu numărul de înmatriculare MAI 9805, dar înscrisurile au fost efectuate de către el. Prin explicațiile depuse în cadrul anchetei de serviciu, comisarul principal Serghei Țurcanu a menționat că a adus la cunoștința efectivului despre modificările survenite în graficul de serviciu pentru data de 02 și 03 martie 2020, iar echipajul de patrulare MAI 9805 din care face parte și Vladislav Struțescu nu a fost implicat în serviciu.

Totodată, a mai comunicat că nu a fost informat despre prezența la serviciu a 16 salariatului menționat cât și utilizarea de către acesta a automobilului de serviciu, motiv pentru care nu a indicat prezența la serviciu a ultimilor la 02 și 03 martie 2020. Prin explicațiile depuse în cadrul anchetei de serviciu, comisarul Vladimir Carauș a declarat că potrivit graficului, la 02 martie 2020, a fost implicat în serviciu în schimbul de noapte de la ora 19:00 până la 03 martie 2020 ora 07:00. La data de 02 martie 2020, în jurul orei 10:00, a fost informat despre necesitatea prezentării la serviciu în legătură cu desfășurarea activităților dedicate zilei comemorării celor căzuți în conflictul armat pentru apărarea integrității și independenței Republicii Moldova, iar ulterior a fost implicat în serviciu de patrulare împreună cu Vladislav Struțescu în sectorul Botanica al capitalei, cu automobilul de serviciu Dacia Duster cu numărul de înmatriculare MAI 9805 (f.d.

18, Dosar administrativ). Fiind audiat în cadrul anchetei de serviciu, agentul-șef Ruslan Prunici a menționat că la data 12 și 13 martie 2020 a fost implicat în serviciu, însă înscrisurile din Registru nu-i aparțin. Subsecvent, instanța de recurs apreciază ca fiind neîntemeiate concluziile instanțelor ierarhic inferioare privind aplicarea unei sancțiuni disciplinare discriminatorii în privința comisarului Vladislav Struțescu în raport cu comisarul principal Sergiu Țurcan. Or, nu constituie discriminare stabilirea unor diferențieri, excepții, preferințe sau drepturi ale salariaților, care sunt determinate de cerințele specifice unei munci, stabilite de legislația în vigoare. Cu referire la elementele componenței abaterii disciplinare incriminate lui Vladislav Struțescu, instanța de recurs menționează următoarele.

Pentru a atrage un funcționar public cu statut special la răspundere disciplinară este necesară întrunirea următoarelor condiții: persoana trasă la răspundere trebuie să dețină calitatea de funcționar public; respectivul funcționar să fi săvârșit o abatere disciplinară prescrisă de lege; fapta ilicită să producă un rezultat periculos și să existe o legătură de cauzalitate între fapta ilicită și rezultatul socialmente periculos. Răspunderea disciplinară poate fi angajată numai dacă sunt întrunite toate elementele constitutive ale abaterii. Referitor la prima condiție, privind deținerea calității de funcționar public cu statut special, este de menționat că din actele cauzei rezultă cu certitudine că din anul 2003 Vladislav Struțescu activează în cadrul organelor afacerilor interne în funcția publică cu statut special.

Cu referire la a doua condiție, săvârșirea unei abateri disciplinare prescrisă de lege, instanța de recurs menționează că din faptele constatate anterior rezultă cert că în intervalul de timp cuprins între 02 și 03 martie 2020, 12 și 13 martie 2020 Vladislav Struțescu a încălcat disciplina muncii, prevederile fișei postului, Codului de etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Instanța de recurs menționează că, abaterea disciplinară trebuie să se afle într- o legătură cauzală cu consecința negativă. Dacă sunt probate elementele constitutive ale abaterii disciplinare, respectiv înfrângerea obligațiilor de serviciu și vinovăția, consecința negativă și legătura cauzală se prezumă.

17 În ceea ce privește răspunderea disciplinară, conduita ilicită îmbracă forma abaterii disciplinare. Pentru angajarea răspunderii disciplinare, care, pe cale de consecință, va fi în măsură să conducă la aplicarea sancțiunii disciplinare, este necesară săvârșirea de către funcționarul public cu statut special a unei abateri disciplinare. Suplimentar, instanța reține că disciplina muncii vizează obligativitatea de a respecta niște reguli de conduită prestabilite din timp de către legiuitor, în general, și de angajator și de reprezentanții salariaților, în special. Astfel, acțiunile săvârșite de către Vladislav Struțescu au adus atingere gravă a disciplinei muncii, a creat premise ca și alți colaboratori ai Inspectoratului General al Poliției să-i urmeze exemplu.

Astfel, încălcările comise de Vladislav Struțescu constituie abateri disciplinare pentru comiterea cărora poate fi aplicată sancțiunea disciplinară – concediere din funcție. Respectiv, din actele cauzei se atestă că potrivit tabelului de repartizare a forțelor și mijloacelor Companiei Botanica a Batalionului nr. 2 al Brigăzii de patrulare a Inspectoratului Național de Patrulare pentru luna martie 2020, Vladislav Struțescu împreună cu un alt coleg de serviciu, au fost preconizați pentru implicarea în serviciu de patrulare de la 02 martie 2020, ora 19:00 până la 03 martie 2020, ora 07:00.

Urmare a revizuirii tabelului de repartizare a forțelor, la 02 martie 2020, aproximativ ora 18:50, conducerea Batalionului de patrulare al Inspectoratului Național de Patrulare a informat, prin intermediul aplicației WhatsApp, colaboratorii de poliție despre schimbările survenite în partea privind implicarea în serviciu în perioada 02 martie 2020, ora 19:00 – 03 martie 2020, ora 07:00, instituind doar un echipaj de patrulare în componenta altor colaboratori de poliție și nu a reclamantului Vladislav Struțescu. Reclamantul fiind informat despre revizuirea graficului implicării în serviciul de patrulare.

La acest capitol, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție notează că reclamantul Vladislav Struțescu nu a avut careva obiecții la tabelul de repartizare a forțelor și mijloacelor Companiei Botanica a Batalionului nr. 2 al Brigăzii de patrulare a Inspectoratului Național de Patrulare pentru luna martie 2020, or, potrivit art. 6 alin. (6) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, funcționarul public cu statut special are dreptul să refuze, în scris și motivat, îndeplinirea dispozițiilor primite de la superiorul său ierarhic dacă acestea sânt ilegale și trebuie să le aducă la cunoștința superiorului ierarhic al persoanei care a dat dispoziția, ceea ce la caz nu se atestă.

Mai mult, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează că în cadrul examinării cauzei în fond, reclamantul Vladislav Struțescu a recunoscut vina, însă a considerat că, prin ordinul Inspectoratului General al Poliției nr.226 ef. din 22 mai 2020 i s-a aplicat o sancțiune prea aspră, menționând că nu a mai fost sancționat anterior și că abaterile disciplinare admise în exercitarea atribuțiilor de serviciu nu sunt grave și nu au prejudiciat imaginea poliției. 18 Astfel, la data de 02 iunie 2020 Vladislav Struțescu s-a adresat către Ministrul Afacerilor Interne cu o cerere, prin care și-a recunoscut vina și a solicitat reexaminarea măsurii disciplinare aplicate prin ordinul contestat.

Suplimentar, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind greșită poziția instanțelor ierarhic inferioare precum că nu au fost întrunite elementele componenței abaterii incriminate. Aici, instanța de recurs notează că răspunderea disciplinară, intră în acțiune ca urmare a comiterii unei fapte ilicite, care aduce atingere unor valori sociale legitime.

Răspunderea disciplinară are la bază încheierea unui contract individual de muncă și, implicit, apără o ordine socială determinată, cu caracter specific, cea a relațiilor de muncă și de producție la nivelul unităților, atâta timp cât de-a doua, având o natură legală, apără relații și valori, considerate ca primordiale la nivelul întregii societăți: suveranitatea, independența și unitatea statului, persoana și drepturile acesteia, proprietatea, precum și întreaga ordine de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție învederează că sub aspectul obiectului, există o asemănare în ceea ce privește natura sa generică – apărarea unei ordini sociale prestabilite, într-o anumită zonă de activitate – dar există și o deosebire calitativă, atât cu privire la felul, caracterul specific și importanța relativă a relațiilor ocrotite, cât și în ceea ce privește întinderea ariei de punere în practică a răspunderii. Răspunderea disciplinară, în cazul căreia raportul juridic de răspundere ia naștere în urma săvârșirii de abateri disciplinare, pe care legislația muncii s-a limitat, din motive lesne de înțeles, a le defini și a le enumera, pe alocuri, cu caracter exemplificativ.

Abaterea disciplinară este fapta nepermisă, cu urmări antisociale, săvârșită cu vinovăție. În aceste circumstanțe instanța de recurs relevă că, răspunderea disciplinară, se întemeiază pe vinovăția celui care a săvârșit infracțiunea, respectiv abaterea disciplinară. În dreptul muncii acestea reprezintă, întotdeauna, criterii pentru dozarea sancțiunilor disciplinare aplicabile salariaților. Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție subliniază, că abaterea disciplinară comisă de Vladislav Struțescu se probează în baza notei explicative, declarațiilor, rapoartelor, toate acestea fiind în coroborare și anexate la actele cauzei.

Instanța de recurs indică că din punct de vedere juridic, gravitatea unei abateri disciplinare se apreciază în raport cu valoarea pe care o afectează, precum și cu urmările sale dăunătoare, produse sau potențiale, cu mijloacele folosite, cu persoana autorului faptei și, nu în ultimul rând, cu poziția subiectivă a acestuia, cu scopul în care a săvârșit fapta. Nu în toate cazurile consecințele grave se manifestă sub aspect pecuniar, acestea putând fi, de exemplu, de imagine sau de încredere. La acest capitol, instanța de recurs menționează că prin acțiunile lui Vladislav Struțescu au fost afectate mai multe valori esențiale, care se bucură de o protecție directă prin prisma legislației naționale, și anume: imaginea publică a autorității publice și disciplina muncii.

19 Astfel, abaterea disciplinară comisă de către Vladislav Struțescu, urmează a fi raportată la realitatea că funcționarul public reprezintă, de plano, „fața văzută și palpabilă a statului”, astfel că el are obligații legate atât de activitatea sa profesională, cât și obligații cu caracter extraprofesional, care privesc viața sa privată. Altfel spus, unui funcționar nu-i este îngăduit orice în afara serviciului, or, calitatea de funcționar public îl însoțește pe acesta permanent. Așadar, instanța de recurs reține că la caz, actul administrativ privind aplicarea sancțiunii disciplinare reclamantului Vladislav Struțescu a fost emis în strictă conformitate cu cerințele legale. Astfel, raportând circumstanțele expuse mai sus la cadrul legal invocat, se constată că Vladislav Struțescu a admis încălcarea normelor citate și a acționat în contrar dispozițiilor cadrului legal pertinent.

Or, s-a stabilit cu certitudine că Vladislav Struțescu a admis în activitatea sa abateri disciplinare prin încălcarea disciplinei muncii, a prevederilor fișei postului, Codului de etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, ceea ce este inadmisibil, discreditând astfel imaginea publică a instituției unde a activat. Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că soluția instanțelor de judecată ierarhic inferioare de admitere parțială a acțiunii și anularea ordinului Inspectoratului General al Poliției nr. 226 ef.

din 22 mai 2020 „Cu privire la sancționarea disciplinară a unor angajați din cadrul Inspectoratului Național de Securitate publică din subordinea Inspectoratului General al Poliției”, cu restabilirea lui Vladislav Struțescu în funcție, este greșită, motiv pentru care hotărârile instanțelor ierarhic inferioare urmează a fi casate, cu emiterea unei noi decizii privind respingerea acțiunii depuse de Vladislav Struțescu. Or, la aplicarea sancțiunii disciplinare sub forma de concediere lui Vladislav Struțescu au fost luate în considerare toate circumstanțele reale, împrejurările obiective în care s-au săvârșit acțiunile incorecte/inacțiunile, care au legătură cu salariatul.

Luând în considerare cele expuse, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție apreciază că acțiunile Inspectoratului General al Poliției au fost în concordanță cu circumstanțele speței, or, ordinul de sancționare disciplinară a fost emis ca urmare a abaterilor disciplinare comise de către Vladislav Struțescu.

Circumstanțele descrise permit instanței de recurs să conchidă că atât prima instanță, cât și instanța de apel au aplicat eronat prevederile legale aplicabile speței, motiv din care actele judecătorești de dispoziție, nu pot fi menținute, iar cererea de chemare în judecată depusă de Vladislav Struțescu urmează a fi respinsă Mai mult, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție analizând actele cauzei în coraport cu normele juridice ce guvernează raportul juridic litigios, ajunge la concluzia că soluția primei instanțe, menținută de instanța de apel contravine circumstanțelor cauzei.

20 Din considerentele menționate și având în vedere că atât instanța de apel, cât și prima instanță nu au dat o apreciere corectă în ansamblu raportului juridic în litigiu, prin prisma cadrului legal aplicabil în speță și circumstanțelor constatate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de Inspectoratul General al Poliției, de a casa decizia din 06 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 03 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani cu emiterea unei noi decizii privind respingerea cererii de chemare în judecată depuse de Vladislav Struțescu împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și restabilirea la locul de muncă.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul depus de Inspectoratul General al Poliției.

Se casează integral decizia din 06 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 03 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vladislav Struțescu împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și restabilirea la locul de muncă și se emite o nouă decizie, prin care: Se respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Vladislav Struțescu împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și restabilirea la locul de muncă. Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Nicolae Craiu Victor Burduh Nina Vascan 21