3ra-1171/21 — anularea actului administrativ defavorabil si restabilirea în functie

3ra-1171/21 — anularea actului administrativ defavorabil si restabilirea în functie (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra–1171/21

2-20067906-01-3ra-01112021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. O. Melniciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc)

D E C I Z I E

2 martie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nina Vascan

Aliona Miron

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de către Inspectoratul General al Poliției,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Vladimir Carauș împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la

anularea actului administrativ defavorabil și restabilirea în funcție,

împotriva deciziei din 16 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 22 iunie 2020 Vladimir Carauș a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Inspectoratului General al Poliției cu

privire la anularea actului administrativ defavorabil și restabilirea în funcție.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că prin ordinul nr. 226 ef. din 22 mai

2020, emis de șeful, general-maior de justiție, Vadim Cojocaru, s-a dispus sancționarea

disciplinară a sa cu concedierea din funcția publică cu statut special.

A indicat, că temei de drept pentru emiterea ordinului respectiv, l-a constituit

invocarea încălcărilor prevederilor art. 26 alin. (1) lit. c) din Legea cu privire la

activitatea Poliției și statutul polițistului, art. 50 lit. c), e), k) și s), art. 52 din Legea

privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,

pct. 7 subpct. 5), 16), 19 și 26), pct. 13 subpct. 1) din Statutul disciplinar al

funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,

aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 629/2017.

Reclamantul a specificat că pentru aplicarea celei mai severe sancțiuni

disciplinare s-au invocat încălcări repetate comise în intervalul de timp cuprins între 2

martie 2020 și 3 martie 2020, care nu pot face parte din categoria abaterilor disciplinare

grave.

1

Astfel, a notat că, în conținutul ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare, în

calitate de consecințe ale faptelor s-a invocat provocarea și/sau producerea a cărorva

consecințe grave pentru entitatea în care a fost încadrat reclamantul împreună cu

Vladislav Struțescu și/sau drepturile, interesele și/sau libertățile altor autorități publice

sau persoane fizice, nefiind stabilit un prejudiciu, ceea ce denotă caracterul arbitrar al

invocării caracterului grav al încălcării imputate.

A afirmat că, deși în ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare se invocă că, fără

acordul superiorilor, reclamantul împreună cu un coleg de serviciu, ar fi ieșit la serviciu

la 3 martie 2020, iar pe parcursul desfășurării serviciului, în intervalul de timp cuprins

între ora 19:40 min. a zilei de 12 martie 2020 și ora 07:00 a zilei de 13 martie 2020, ar

fi fost admisă încălcarea disciplinară, manifestată prin părăsirea itinerarului stabilit,

fapt despre care se indică că ar fi fost demonstrat prin datele GPS, aceste fapte s-au

produs la solicitarea expresă a superiorilor.

Reclamantul a relatat că, prin sancționarea lui, au fost încălcate prevederile art.

16 alin. (2) din Codul administrativ, situație ce a determinat încălcarea drepturilor

protejate de art. 17 și 18 din Codul administrativ, or, prin ordin a fost concediat abuziv

și i s-a încălcat dreptul cu privire la muncă protejat de Constituție.

A susținut că în ordinul contestat, nu au fost indicate consecințele presupuselor

fapte de încălcare a disciplinei de muncă, iar lăsarea fără motivare a aspectului în partea

ce ține, pe de o parte, de cauza pentru care încălcarea imputată a fost catalogată ca

gravă, iar pe de altă parte, a lipsei aprecierii proporționalității dintre pretinsa încălcare

invocată și aplicarea celei mai aspre sancțiuni disciplinare posibile, denotă încălcarea

prevederilor art. 31 din Codul administrativ.

Reclamantul a comunicat că, faptele ce i-au fost imputate, nu reprezintă abateri

disciplinare, deoarece, a acționat expres la indicația superiorilor care exclude existența

încălcării disciplinei de muncă.

Drept urmare, Vladimir Carauș a solicitat anularea ordinului nr. 226ef. din 22 mai

2020, prin care s-a dispus concedierea sa din funcția publică cu statut special și

restabilirea sa în funcție.

Prin hotărârea din 3 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a

fost admisă acțiunea depusă de către Vladimir Carauș. S-a anulat ordinul nr. 226ef. din

22 mai 2020 emis de către Inspectoratul General al Poliției în partea aplicării sancțiunii

disciplinare concedierea din funcția publică cu statut special, aplicată comisarului

Vladimir Carauș, ofițer al Secției de patrulare Chișinău a Direcției patrulare Centru a

Inspectoratului Național de Securitate Publică din subordinea Inspectoratului General

al Poliției. S-a restabilit Vladimir Carauș în funcția de ofițer al Secției de patrulare

Chișinău a Direcției patrulare Centru a Inspectoratului Național de Securitate Publică

din subordinea Inspectoratului General al Poliției.

La data de 17 septembrie 2020, cu respectarea dispozițiilor art. 232 din Codul

administrativ, Inspectoratul General al Poliției, a depus apel împotriva hotărârii

instanței de fond, prin care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi decizii

de respingere a acțiunii.

Prin decizia din 16 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus

de către Inspectoratul General al Poliției împotriva hotărârii din 3 septembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La 24 iunie 2021, Inspectoratul General al Poliției a depus recurs nemotivat, iar

la 27 septembrie 2021 motivarea recursului împotriva deciziei din 16 iunie 2021 a

2

Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de

apel cu adoptarea unei noi decizii de respingere a acțiunii, ca fiind neîntemeiată.

În argumentarea cererii de recurs cu reiterarea motivelor de fapt și de drept

anterior invocate, recurentul menționat că nu este de acord cu decizia contestată, o

consideră neîntemeiată, neargumentată și pasibilă de a fi casată, deoarece instanța de

apel la adoptarea soluției nu a luat în considerare circumstanțele importante, nu a

examinat și elucidat pe deplin toate aspectele, argumentele și probele prezentate,

nefiind studiate minuțios actele normative în vigoare, care reglementează obiectul

litigiului.

A susținut că în decizia contestată instanța de apel a indicat că, părăsirea

itinerarului de către Vladimir Carauș și colegul său au fost la indicația superiorilor, fapt

confirmat de Sergiu Țurcan, însă instanțele inferioare au ignorat faptul că acordul

superiorului Sergiu Țurcan de a părăsi itinerarul în interes de serviciu a fost pentru o

anumită misiune, perioadă și traseu determinat, iar potrivit datelor GPS prezentate la

materialele anchetei de serviciu, reclamantul împreună cu colegul său au părăsit

itinerarul pe întreaga perioadă a turei, fiind de fapt obligați să revină la itinerarul

stabilit.

A precizat că în cadrul examinării cauzei în fond reclamantul de nenumărate ori a

invocat că nu este de acord cu sancțiunea disciplinară aplicată, recunoscând faptele

constatate în cadrul anchetei de serviciu, iar la materialele cauzei fiind anexate două

cereri înaintate de reclamant, prin care ultimul recunoaște vina.

A precizat că antrenarea polițiștilor în serviciul de patrulare, se efectuează

conform graficelor stabilite și aprobate de conducătorul subdiviziunilor în baza actelor

normative în vigoare.

Recurentul a susținut că, contrar normelor legale, Vladimir Carauș împreună cu

colegul său Vladislav Struțescu, potrivit procesului-verbal privind consemnarea

rezultatelor verificării datelor sistemului de poziționare globală din 5 mai 2020,

începând cu ora 00:01 min. a părăsit curtea Brigăzii de patrulare din str. O. Goga 18 și

s-a întors la ora 06:20 min., iar la ora 08:15 min. a ieșit din nou din curtea Brigăzii și

s-a întors la ora 11:20 min, staționând până la ora 24:00. La 3 martie 2020 ora 04:20

min. au început deplasarea de la Brigada de patrulare din str. O. Goga 18 spre

Aeroportul Chișinău, staționând de la ora 05:03 min. până la 06:10 min., după care a

continuat deplasarea în sectorul Botanica, staționând la sensul giratoriu din str. Decebal

și str. Iu. Gagarin până la ora 07:28 min. Ulterior, au început deplasarea spre str.

Gradina Botanică, staționând de la ora 07:38 min. până la 08:42 min., după care s-au

întors la Brigada de patrulare, ajungând la ora 09:18 min., unde automobilul de serviciu

a staționat până la ora 19:20 min. Astfel, Vladimir Carauș împreună cu colegul său

Vladislav Struțescu au utilizat la data de 3 martie 2020 în intervalul orelor 04:20 min.

– 09:18 min., în interes personal sau altul decât cel de serviciu a echipamentului special,

inclusiv a automobilului de model „Dacia Duster”, cu numărul de înmatriculare MAI

9805, fapt prin care a prejudiciat bugetul instituției din care face parte.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

3

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 16 iunie 2021,

dispozitivul deciziei fiind notificat recurentului, prin intermediul poștei electronice la

17 iunie 2021 (f.d.192, Vol. II).

Totodată, decizia motivată din 16 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată recurentului la data de 24 septembrie 2021, fapt ce se constată drept urmare

a verificării https://www.posta.md/ro/tracking?id=DS8005411314AS.

Or, din conținutul avizului de recepție/livrare anexat la materialele cauzei se atestă

contrasemnat greșit de către recurent, 24 august 2021 (f.d.196, Vol. II).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Inspectoratul General al Poliției, s-a conformat

prevederilor legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul

administrativ.

La 2 noiembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție în scopul asigurării unui proces

echitabil în ordine de recurs a notificat intimatului/reprezentantului copia recursului,

acordându-le posibilitatea de a prezenta referință. Însă, până la examinarea recursului,

ultimul nu și-a valorificat dreptul a depune referință.

Prin încheierea din 22 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție recursul depus

de către Inspectoratul General al Poliției s-a numit spre examinare în fond, în complet

de cinci judecători.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar,

Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind actele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră

necesar de a admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea

primei instanțe, cu emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii, din motivele ce

succed.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și emite

o nouă decizie.

De asemenea, în corespundere cu art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în

procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a

dreptului material.

Aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231

alin. (2) din Codul administrativ, care reglementează că, pentru procedura de recurs se

aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător

4

prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă

altceva.

La acest capitol, se rețin și dispozițiile art. 22 alin. (1) în coroborare cu art. 219

alin. (1) din Codul administrativ, care stipulează că, instanța de judecată este obligată

să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind

legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de

participanți.

Concomitent, art. 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ prevede că,

examinând acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată respinge

acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sunt îndeplinite condițiile de adoptare a unei

hotărâri prevăzute la lit. a)–e).

În temeiul dispozițiilor art.189 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, orice

persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a

unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ. O acțiune în

contencios administrativ poate fi înaintată și atunci când autoritatea publică nu a

soluționat în termen legal o cerere.

La caz, reclamantul Vladimir Carauș prin cererea de chemare în judecată, a pretins

asupra ilegalității și vătămării drepturilor protejate de Constituție cu privire la muncă,

prin ordinul nr. 226 ef. din 22 mai 2020, emis de Inspectoratul General al Poliției,

conform căruia s-a dispus aplicarea sancțiunii disciplinare concedierea sa din funcția

publică cu statut special.

Întru argumentarea soluției de admitere a acțiunii, instanțele ierarhic inferioare au

reținut că înscrisurile cauzei și copia anchetei de serviciu prezentată de angajator, nu

sunt de natură să confirme temeinicia acuzațiilor reținute în sarcina reclamantului

Vladimir Carauș, situație ce denotă, că ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare este

ilegal și neîntemeiat.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție efectuând controlul judiciar al deciziei din 16 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, prin care s-a menținut hotărârea instanței de fond din 3 septembrie 2020,

consideră că concluziile instanțelor ierarhic inferioare și soluția dată în sensul admiterii

acțiunii lui Vladimir Carauș sunt neîntemeiate, fapt ce rezultă din interpretarea eronată

a prevederilor legale aplicabile raportului juridic în litigiu, precum și din aprecierea

arbitrară a probelor administrate la materialele cauzei.

Astfel, recapitulând esența litigiului, în scopul verificării aplicării corecte a

dreptului material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt anterior

constatată precum că în luna aprilie a anului 2020 pe numele reclamantului Vladimir

Carauș și a altor colaboratori de poliție a fost demarată o anchetă de serviciu referitor

la acțiunile unor angajați ai Poliției din cadrul Inspectoratului Național de Securitate

Publică al Inspectoratului General de Poliție (f.d.23, Vol. I).

În cadrul anchetei de serviciu s-a stabilit, că la data de 30 aprilie 2020, prin

raportul înregistrat cu nr.14/273, Direcția inspectare efectiv a Inspectoratului General

al Poliției s-a autosesizat cu referire la faptul utilizării abuzive a automobilului de

serviciu de model „Dacia Duster”, cu numărul de înmatriculare MAI 9805, de către

unii angajați ai Poliției din cadrul Inspectoratului Național de Securitate Publică din

subordinea Inspectoratului General al Poliției (f.d.27, Vol. I).

5

Tot la 30 aprilie 2020, în cadrul Direcției a fost înregistrat raportul de autosesizare

cu nr.14/275 cu referire la pretinsele acțiuni ilegale ale unor angajați ai Poliției din

cadrul Inspectoratului Național de Securitate Publică.

La data de 5 mai 2020, anchetele de serviciu nominalizate au fost conexate pentru

examinare într-o procedură unică.

Deci, pe parcursul anchetei de serviciu s-a constatat că, conform tabelului de

repartizare a forțelor și mijloacelor Companiei Botanica a Batalionului nr.2 al Brigăzii

de patrulare a Inspectoratului Național de Patrulare pentru luna martie 2020, Vladimir

Carauș împreună cu colegul său de serviciu au fost preconizați pentru implicarea în

serviciu de patrulare de la 2 martie 2020, ora 19:00 până la 3 martie 2020, ora 07:00.

În conformitate cu dispozițiile art. 26 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 320 din 27

decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, polițistul își

desfășoară activitatea profesională în interesul și în sprijinul persoanei, comunității și

al instituțiilor statului, exclusiv pe baza și în executarea legii, fiind obligat: să execute

ordinele, dispozițiile și indicațiile superiorilor.

Conform dispozițiilor pct. 13 și 15 din Regulamentul cu privire la organizarea și

desfășurarea activității de supraveghere a traficului rutier, aprobat prin ordinul

Ministerului Afacerilor Interne nr.45 din 19 februarie 2010, persoanele antrenate în

activitatea de supraveghere a traficului rutier se prezintă în subdiviziune cu 15 minute

înainte de instrucțiune, despre care fapt se raportează persoanei de serviciu și

comandantului. Înainte de desfășurarea instrucțiunii, efectivul antrenat în

supravegherea traficului rutier face cunoștință cu situația operativă în sectorul unde va

efectua serviciul, ruta de patrulare și semnează.

Concomitent, în conformitate cu Planul nr.20 din 28 februarie 2020, aprobat de

către conducerea Inspectoratului Național de Patrulare, întregul efectiv al Companiei

Botanica a Batalionului nr.2 al Brigăzii de patrulare a Inspectoratului Național de

Patrulare, a fost implicat în serviciu în legătură cu organizarea și desfășurarea

activităților dedicate zilei comemorării celor căzuți în conflictul pentru apărarea

integrității și independenței Republicii Moldova, fapt care a generat revizuirea

tabelului de repartizare a angajaților implicați în activități de patrulare (f.d.28, Vol. I).

Ulterior, la data de 2 martie 2020, aproximativ ora 18:55 min., conducerea

Batalionului de patrulare al Inspectoratului Național de Patrulare, în persoana

comisarului principal Eugeniu Roibu a informat prin intermediul aplicației WhatsApp,

salariații despre schimbările survenite în partea privind implicarea în serviciu în

perioada 2 martie 2020, ora 19:00 – 3 martie 2020, ora 07:00, doar a unui echipaj de

patrulare în componența cu automobilul de serviciu cu numărul de înmatriculare MAI

9717 (f.d.53, Vol. I).

Cu toate că angajații au fost informați despre revizuirea graficului implicării în

serviciul de patrulare, la data de 3 martie 2020, ora 04:15 min., ofițerul Vladimir Carauș

împreună cu colegul său de serviciu, au părăsit teritoriul administrativ al Brigăzii de

patrulare a Inspectoratului Național de Patrulare, amplasat în mun. Chișinău, str.

Octavian Goga, nr. 18, cu automobilul de serviciu Dacia Duster cu numărul de

înmatriculare MAI 9805, solicitând totodată, în seara zilei de 2 martie 2020, eliberarea

aparatului Drager necesar pentru stabilirea stării de ebrietate, fapte confirmate prin

înscrisurile efectuate în registrele specializate.

Conform procesului-verbal privind consemnarea rezultatelor, verificării datelor

sistemului de poziționare globală GPS, la data de 2 martie 2020 în intervalul orelor de

6

11:20 – 24:00, automobilul de serviciu Dacia Duster cu numărul de înmatriculare MAI

9805 a staționat la parcarea Brigăzii de patrulare a Inspectoratului Național de Patrulare

de pe str. Octavian Goga, nr.18, mun. Chișinău, iar la 3 martie 2020, în intervalul orelor

04:20 min. – 09:18 min., același automobil s-a deplasat prin sectorul Botanica al

capitalei, staționând periodic în diferite locuri, după care a revenit la sediul instituției.

În acest, context, se menționează că accesul la intrarea și ieșirea automobilelor de

serviciu de pe teritoriul Brigăzii de patrulare din mun. Chișinău, str. Octavian Goga,

nr.18, se efectuează prin punctul control-acces, unde se afla potrivit graficului de

serviciu, la data de 2 și 3 martie 2020 agentul-șef Ruslan Costișanu, care potrivit

atribuțiilor din fișa postului, are obligația verificării tuturor mijloacelor de transport la

intrarea și ieșirea pe teritoriul adiacent instituției, cât și scopul părăsirii teritoriului.

Potrivit modificărilor efectuate în graficul repartizării forțelor și mijloacelor

Companiei Botanica, la data de 2 și 3 martie 2020, ofițerul Vladimir Carauș nu a fost

implicat în serviciu de patrulare.

Fiind chestionat referitor la activitatea din data de 12 și 13 martie 2020, ofițerul

Vladimir Carauș a menționat că a activat doar în interiorul sectorului deservit fără a

părăsi itinerarul.

În corespundere cu prevederile art. 50 lit. c), e), k) și s) din Legea nr. 288 din 16

decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne, funcționarul public cu statut special are următoarele obligații: să

respecte jurământul depus și normele deontologice; să respecte principiile, normele și

regulile activității profesionale; să cunoască și să întrețină în stare regulamentară

tehnica și mijloacele din dotare, să păstreze și să administreze eficient patrimoniul ce

i-a fost încredințat pentru uz în activitatea de serviciu; să se prezinte la serviciu conform

programului de lucru, precum și în afara acestuia, în situații temeinic justificate, pentru

exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu recompensarea timpului lucrat potrivit legislației.

În temeiul art. 52 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind

funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,

funcționarului public cu statut special îi este interzis: să utilizeze în interes personal

sau în alte scopuri decât cele de serviciu mijloace financiare, tehnico-materiale,

echipamente speciale informaționale și alte bunuri ale statului, precum și informațiile

de serviciu, puse la dispoziția sa pentru exercitarea atribuțiilor ori la care are acces în

virtutea îndeplinirii acestora.

Conform pct. 7 subpct. 5), 16), 19) și 26) din Statutul disciplinar al funcționarului

public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017, funcționarul este obligat: să respecte

principiile, normele și regulile activității profesionale; să cunoască și să întrețină în

stare regulamentară tehnica și mijloacele din dotare, să păstreze și să administreze

eficient patrimoniul ce i-a fost încredințat pentru uz în activitatea de serviciu; să

execute întocmai și în termen oportun ordinele, dispozițiile și indicațiile legale ale

superiorilor; să se prezinte la serviciu conform programului de lucru, precum și în afara

acestuia, potrivit prevederilor legislației în vigoare.

Punctul 13 subpct. 1) din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut

special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr. 409 din 7 iunie 2017 notează că, funcționarului îi este interzis: să utilizeze în interes

personal sau în alte scopuri decît cele de serviciu mijloacele financiare,

tehnicomateriale, echipamentele speciale informaționale și alte bunuri ale statului,

7

precum și informația de serviciu ce îi este pusă la dispoziție pentru exercitarea

atribuțiilor ori la care are acces în virtutea îndeplinirii acestora.

Conform pct. 7 subpunctelor 2) și 8) din Codul de etică și deontologie al

funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 629 din 08 august 2017, funcționarul public cu

statut special este obligat: să respecte disciplina de serviciu; să respecte principiile,

normele și regulile activității profesionale.

În continuare, în cadrul anchetei de serviciu s-a constatat că, la 12 martie 2020,

ora 19:00 până la 13 martie 2020, ora 07:00 potrivit tabelului de repartizare a forțelor

și mijloacelor Companiei Botanica a Batalionului nr.2 al Brigăzii de patrulare a

Inspectoratului Național de Patrulare pentru luna martie 2020, Vladimir Carauș

împreună cu colegul său de serviciu a fost implicat în serviciul de organizare și control

al itinerarului de patrulare dislocate pe teritoriul sectorului Botanica, mun. Chișinău.

Comisarul Vladimir Carauș, părăsind itinerarul de patrulare s-a deplasat, fără

acordul superiorilor și al ofițerului de serviciu, în sectorul Buiucani – or. Durlești, str.

Caucazului, sectorul Centru – str. Nicolae Testimițanu și sectorul Ciocana – str. Calea

Basarabiei mun. Chișinău, unde desfășura activități de oprire și de verificare a

mijloacelor de transport.

Faptul părăsirii itinerarului de patrulare de către Vladimir Carauș se confirmă prin

informația Sistemului de monitorizare GPS, instalat în automobilul de serviciu de

model Dacia Duster, cu numărul de înmatriculare MAI 9805, cu care la data respectivă

acesta a exercitat serviciul.

În rezultatul verificării informației din cadrul Sistemului de monitorizare GPS,

instalat în automobilul de serviciu de model „Dacia Duster”, cu numărul de

înmatriculare MAI 9805 a fost reflectat faptul că, la 13 martie 2020, la sfârșitul

serviciului, mijlocul de transport nominalizat a fost parcat pe teritoriul unității

administrative la ora 09:37 min., însă potrivit înscrisurilor din cadrul Registrului de

evidență a mijloacelor de transport, sunt indicate ora de ieșire 19:40 min. și ora de

intrare 07:02 min.

În perioada 12 și 13 martie 2020, potrivit dislocării forțelor și mijloacelor Brigăzii

de patrulare a Inspectoratului Național de Patrulare, paza sediului a fost asigurată de

către angajații Constantin Golovatic și Ruslan Prunici, care potrivit atribuțiilor din fișa

postului au obligația înregistrării intrării și ieșirii tuturor mijloacelor de transport, cu

ulterioara efectuare a înscrisurilor în Registru.

Tot, în cadrul anchetei de serviciu s-a menționat că, despre comiterea faptelor

enumerate de către ofițerul Vladimir Carauș, a fost informat și comandantul Companiei

Botanica a Brigăzii de patrulare a Inspectoratului Național de Patrulare, comisar

principal Serghei Țurcanu, care deținea statutul de conducător în raport cu salariatul

Vladimir Carauș.

Conform art. 38 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind

funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, raportul

de serviciu al funcționarului public cu statut special poate să înceteze pentru încălcări

repetate ale disciplinei de serviciu pe parcursul unui an sau pentru comiterea unei

încălcări grave.

În conformitate cu pct. 39 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut

special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin hotărârea Guvernului

nr.409 din 7 iunie 2017, se consideră abatere disciplinară fapta (acțiune sau inacțiune)

8

a funcționarului săvârșită cu vinovăție prin care au fost încălcate prevederile Statutului

disciplinar, ale actelor normative în vigoare, restrângerile, interdicțiile și

incompatibilitățile statuate de legislația în vigoare, ordinele și dispozițiile superiorilor,

regulamentul intern sub a căror incidență se înscrie specificul funcției, precum și

cerințele fișei postului deținut.

Astfel, pentru acțiunile sus menționate, la data de 22 mai 2020, prin ordinul nr.

226 ef. al Inspectoratului General al Poliției s-a dispus sancționarea disciplinară cu

concedierea lui Vladimir Carauș din funcția publică cu statut special.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră că în cazul din speță, prin ordinul nr. 226 ef din 22 mai 2020

Inspectoratul General al Poliției întemeiat a concluzionat că, Vladimir Carauș a încălcat

prevederile art. 26 alin. (l) lit. c) din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la

activitatea Poliției și statutul polițistului; art. 50 lit. c), e), k) și s), art. 52 alin. (1) lit. a)

din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special

din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și pct. 7 subpct. 5), 16), 19) și 26), pct. 13

subpct. 1) din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 07 iunie

2017; pct. 7 subpct. 2) și 8) din Codul de etică și deontologie al funcționarului public

cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 629 din 8 august 2017.

Or, analizând ordinul contestat prin prisma circumstanțelor de fapt constatate și

în raport cu cadrul legal enunțat, Colegiul lărgit reține, că ordinul Inspectoratului

General al Poliției nr. 226 ef. din 22 mai 2020 cu privire la sancționarea disciplinară a

lui Vladimir Carauș, a fost emis în strictă conformitate cu legislația în vigoare și cu

respectarea procedurii.

În contextul dat, instanța de recurs apreciază critic poziția reclamantului Vladimir

Carauș întru susținerea ilegalității ordinului, precum că sancționarea disciplinară mai

aspră a sa se datorează stabilirii eronate a faptelor.

Deoarece, în conformitate cu art. 57 din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016, se

consideră abateri disciplinare acțiunile sau inacțiunile funcționarului public cu statut

special, săvârșite cu vinovăție, care încalcă prevederile legilor, ale altor acte normative,

restrângerile, regimul de interdicții și incompatibilități din prezenta lege, cerințele din

fișa postului.

Din accepțiunea art. 57 și 58 alin. (1) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016

privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,

angajatorul este în drept să sancționeze disciplinar salariații, optând pentru una dintre

sancțiunile disciplinare, în condițiile legii, în cazul comiterii unei abateri disciplinare.

În baza art. 58 alin. (1) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind

funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în

funcție de gravitatea faptelor comise și gradul de vinovăție, funcționarului public cu

statut special i se pot aplica următoarele sancțiuni disciplinare: avertisment; mustrare;

mustrare aspră; retrogradare cu un grad special; retrogradare în funcție; concediere din

funcția publică cu statut special.

Iar, în temeiul pct. 94 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut

special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr.409 din 7 iunie 2017, concedierea este o măsură disciplinară extremă și se aplică

9

pentru încălcări sistematice ale disciplinei de serviciu sau pentru comiterea unei abateri

disciplinare grave.

Astfel, fiind stabilite acțiunile lui Vladimir Carauș, apreciate ca abatere gravă ce

compromite și denigrează imaginea, și prestigiul instituției, ultimul a fost sancționat în

corespundere cu principiul proporționalității cu eliberarea din funcție publică cu statut

special.

În continuare, Colegiul judiciar notează că nu poate fi reținut nici raționamentul

instanțelor ierarhic inferioare întru admiterea acțiunii, și anume faptul că: încălcările

disciplinare imputate lui Vladimir Carauș, greșit au fost calificate ca fiind abateri

disciplinare grave, fiind sancționat disciplinar cu concedierea din funcția publică cu

statut special, deși potrivit aceluiași ordin și pentru aceleași presupuse abateri

disciplinare, Sergiu Țurcan a fost sancționat disciplinar cu mustrare aspră și faptul că

nu se întrunesc elementele componenței abaterii disciplinare incriminate.

Instanța de recurs conchide că aceste concluzii ale instanțelor inferioare se

bazează pe o interpretare eronată a circumstanțelor cauzei și cadrului normativ, aferent

emiterii ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare funcționarului public cu statut

special, Vladimir Carauș.

Ce ține de calificarea abaterii disciplinare comise de către Vladimir Carauș ca

fiind una gravă și concedierea acestuia din funcția publică cu statut special, completul

specializat menționează următoarele.

Dreptul la muncă nu este un drept absolut, acesta poate fi îngrădit în limitele

stabilite de lege. În scopul eliminării oricăror discriminări la angajare și în scopul

asigurării stabilității raporturilor de muncă, prevede numeroase garanții, menite să

împiedice comportamentul abuziv al angajatorilor, printre care foarte importantă este

stricta reglementare a condițiilor de încetare a contractului individual de muncă. Acesta

poate înceta și din inițiativa angajatorului pentru motive ce țin de persoana salariatului,

aceste motive sunt concret determinate de lege.

În acest sens, se menționează că la îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu a admis

încălcări atât la 02 – 03 martie 2020 cât și la 12 – 13 martie 2020.

Deși, se precizează faptul că, pentru o singură abatere disciplinară gravă ofițerului

îi poate fi aplicată chiar și sancțiunea disciplinară „eliberare din serviciu”.

Subsecvent, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind neîntemeiată poziția instanțelor ierarhic

inferioare referitor la faptul că pentru încălcările disciplinare imputate reclamantului

Vladimir Carauș, a fost sancționat disciplinar cu concedierea din funcția publică cu

statut special, iar prin același ordin și pentru aceleași presupuse abateri disciplinare,

Sergiu Țurcan a fost sancționat disciplinar cu mustrare aspră, or, pe acest caz au fost

efectuate cercetări administrative în cadrul Inspectoratului General al Poliției, iar la

materialele dosarului administrativ sunt anexate declarațiile (explicațiile)

colaboratorilor, care au confirmat faptele constatate în cadrul anchetei de serviciu și s-

a stabilit tipul diferit de gravitate a abaterilor disciplinare.

Din conținutul explicațiilor depuse în cadrul anchetei de serviciu, se atestă că

agentul-șef Ruslan Costișanu a comunicat că la data de 2 și 3 martie 2020 se afla în

serviciu și a permis ieșirea de pe teritoriu adiacent instituției în care activează, a

automobilului de serviciu de model Dacia Duster, cu numărul de înmatriculare MAI

9805, fără a verifica care a fost necesitatea în acest sens și nu a informat conducerea.

10

Suplimentar, a comunicat că nu a indicat ora revenirii automobilului, deoarece era deja

plecat la domiciliu.

De asemenea, prin explicațiile oferite în cadrul anchetei de serviciu, comisarul șef

Vasile Conțescu și comisarul principal Eugeniu Roibu au menționat că au adus la

cunoștința efectivului schimbările care au fost efectuate în graficul de serviciu, anexând

și confirmarea în acest sens, menționând că nu au fost informați că automobilul de

serviciu Dacia Duster cu numărul de înmatriculare MAI 9805 a ieșit de pe teritoriu la

3 martie 2020 ora 04:20 min. Adăugător, au confirmat că salariatul Vladimir Carauș

nu a fost în serviciu la data de 2 și 3 martie 2020 (f.d.41, 54, Vol. I).

Fiind audiat în cadrul anchetei de serviciu, ofițerul principal de patrulare,

comisarul-sef Dmitrii Trisca a comunicat că, potrivit graficului, salariatul Vladimir

Carauș la data de 2 și 3 martie 2020 nu a fost implicat în serviciu, însă la 3 martie 2020,

dimineața a sesizat prezența la serviciu a salariatului menționat cu automobilul MAI

9805, fapt despre care a informat imediat comandantul Companiei Botanica a Brigăzii

de patrulare a Inspectoratului Național de Patrulare, comisarul principal Serghei

Turcanu, ultimul comunicând că va întreprinde acțiunile ce se impun (f.d.49, Vol. I).

În cadrul anchetei de serviciu, polițistul Constantin Golovatic fiind audiat a

comunicat că în atribuțiile de bază ale funcției deținute este asigurarea regimului de

control a accesului persoanelor și autovehiculelor în sediul/teritoriul instituției, cu

efectuarea înregistrărilor în Registrele gestionate, reiterând că nu-și amintește cu

certitudine ora exactă de intrare și ieșire la 12 și 13 martie 2020 a mijlocului de

transport cu numărul de înmatriculare MAI 9805, dar înscrisurile au fost efectuate de

către el.

Prin explicațiile depuse în cadrul anchetei de serviciu, comisarul principal Serghei

Țurcanu a menționat că a adus la cunoștința efectivului despre modificările survenite

în graficul de serviciu pentru data de 2 și 3 martie 2020, iar echipajul de patrulare MAI

9805 din care face parte și Vladimir Carauș nu a fost implicat în serviciu. A mai

comunicat că nu a fost informat despre prezența la serviciu a salariatului menționat cât

și utilizarea de către acesta a automobilului de serviciu, motiv pentru care nu a indicat

prezența la serviciu a ultimilor la data de 2 și 3 martie 2020 (f.d.52, Vol. I).

Conform explicațiilor depuse în cadrul anchetei de serviciu, comisarul Vladislav

Struțescu a declarat că potrivit graficului, la 2 martie 2020, a fost implicat în serviciu

în schimbul de noapte de la ora 19:00 până la 3 martie 2020 ora 07:00. La data de 2

martie 2020, în jurul orei 10:00, a fost informat despre necesitatea prezentării la

serviciu în legătură cu desfășurarea activităților dedicate zilei comemorării celor căzuți

în conflictul armat pentru apărarea integrității și independenței Republicii Moldova, iar

ulterior a fost implicat în serviciu de patrulare împreună cu Vladimir Carauș în sectorul

Botanica al capitalei, cu automobilul de serviciu Dacia Duster cu numărul de

înmatriculare MAI 9805 (f.d. 39, Vol. I).

Fiind audiat în cadrul anchetei de serviciu, agentul-șef Ruslan Prunici a menționat

că la data 12 și 13 martie 2020 a fost implicat în serviciu, însă înscrisurile din Registru

nu-i aparțin. Subsecvent, instanța de recurs apreciază ca fiind neîntemeiate concluziile

instanțelor ierarhic inferioare privind aplicarea unei sancțiuni disciplinare

discriminatorii în privința comisarului Vladimir Carauș în raport cu comisarul principal

Sergiu Țurcan.

11

Or, nu constituie discriminare stabilirea unor diferențieri, excepții, preferințe sau

drepturi ale salariaților, care sunt determinate de cerințele specifice unei munci,

stabilite de legislația în vigoare.

Privitor la elementele componenței abaterii disciplinare incriminate lui Vladimir

Carauș, instanța de recurs menționează următoarele.

Pentru a atrage un funcționar public cu statut special la răspundere disciplinară

este necesară întrunirea următoarelor condiții: persoana trasă la răspundere trebuie să

dețină calitatea de funcționar public; respectivul funcționar să fi săvârșit o abatere

disciplinară prescrisă de lege; fapta ilicită să producă un rezultat periculos și să existe

o legătură de cauzalitate între fapta ilicită și rezultatul socialmente periculos.

Răspunderea disciplinară poate fi angajată numai dacă sunt întrunite toate elementele

constitutive ale abaterii.

La caz, prima condiție, privind deținerea calității de funcționar public cu statut

special, este de menționat că din actele cauzei rezultă cu certitudine că Vladimir Carauș

activează în cadrul organelor afacerilor interne în funcția publică cu statut special.

Referitor la a doua condiție, săvârșirea unei abateri disciplinare prescrisă de lege,

instanța de recurs menționează că din faptele constatate anterior rezultă cert că în

intervalul de timp cuprins între 2 și 3 martie 2020, 12 și 13 martie 2020 Vladimir

Carauș a încălcat disciplina muncii, prevederile fișei postului, Codului de etică și

deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne și Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne.

Instanța de recurs menționează că, abaterea disciplinară trebuie să se afle într-o

legătură cauzală cu consecința negativă. Dacă sunt probate elementele constitutive ale

abaterii disciplinare, respectiv înfrângerea obligațiilor de serviciu și vinovăția,

consecința negativă și legătura cauzală se prezumă.

În ceea ce privește răspunderea disciplinară, conduita ilicită îmbracă forma

abaterii disciplinare. Pentru angajarea răspunderii disciplinare, care, pe cale de

consecință, va fi în măsură să conducă la aplicarea sancțiunii disciplinare, este necesară

săvârșirea de către funcționarul public cu statut special a unei abateri disciplinare.

Suplimentar, instanța reține că disciplina muncii vizează obligativitatea de a respecta

niște reguli de conduită prestabilite din timp de către legiuitor, în general, și de

angajator și de reprezentanții salariaților, în special.

Se menționează că, acțiunile săvârșite de către Vladimir Carauș au adus atingere

gravă a disciplinei muncii, a creat premise ca și alți colaboratori ai Inspectoratului

General al Poliției să-i urmeze exemplu, astfel, încălcările comise de acesta constituie

abateri disciplinare pentru comiterea cărora poate fi aplicată sancțiunea disciplinară –

concediere din funcție.

Respectiv, din actele cauzei se atestă că potrivit tabelului de repartizare a forțelor

și mijloacelor Companiei Botanica a Batalionului nr. 2 al Brigăzii de patrulare a

Inspectoratului Național de Patrulare pentru luna martie 2020, Vladimir Carauș

împreună cu un alt coleg de serviciu, au fost preconizați pentru implicarea în serviciu

de patrulare de la 2 martie 2020, ora 19:00 până la 3 martie 2020, ora 07:00.

Urmare a revizuirii tabelului de repartizare a forțelor, la 2 martie 2020,

aproximativ ora 18:50 min., conducerea Batalionului de patrulare al Inspectoratului

Național de Patrulare a informat, prin intermediul aplicației WhatsApp, colaboratorii

de poliție despre schimbările survenite în partea privind implicarea în serviciu în

12

perioada 2 martie 2020, ora 19:00 – 3 martie 2020, ora 07:00, instituind doar un echipaj

de patrulare în componenta altor colaboratori de poliție și nu a reclamantului Vladimir

Carauș. Reclamantul fiind informat despre revizuirea graficului implicării în serviciul

de patrulare.

La acest capitol, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție notează că reclamantul Vladimir Carauș nu a avut careva

obiecții la tabelul de repartizare a forțelor și mijloacelor Companiei Botanica a

Batalionului nr. 2 al Brigăzii de patrulare a Inspectoratului Național de Patrulare pentru

luna martie 2020, or, potrivit art. 6 alin. (6) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016

privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,

funcționarul public cu statut special are dreptul să refuze, în scris și motivat,

îndeplinirea dispozițiilor primite de la superiorul său ierarhic dacă acestea sânt ilegale

și trebuie să le aducă la cunoștința superiorului ierarhic al persoanei care a dat

dispoziția, ceea ce la caz nu se atestă.

Mai mult, instanța de recurs menționează că în cadrul examinării cauzei în fond,

reclamantul Vladimir Carauș a recunoscut vina, însă a considerat că, prin ordinul

Inspectoratului General al Poliției nr.226 ef. din 22 mai 2020 i s-a aplicat o sancțiune

prea aspră, menționând că nu a mai fost sancționat anterior și că abaterile disciplinare

admise în exercitarea atribuțiilor de serviciu nu sunt grave și nu au prejudiciat imaginea

poliției.

Astfel, la data de 2 iunie 2020 Vladimir Carauș s-a adresat către Ministrul

Afacerilor Interne cu cerere, prin care și-a recunoscut vina și a solicitat reexaminarea

măsurii disciplinare aplicate prin ordinul contestat.

În circumstanțele descrise, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind greșită poziția instanțelor ierarhic

inferioare precum că nu au fost întrunite elementele componenței abaterii incriminate.

Aici, instanța de recurs notează că răspunderea disciplinară, intră în acțiune ca

urmare a comiterii unei fapte ilicite, care aduce atingere unor valori sociale legitime.

Răspunderea disciplinară are la bază încheierea unui contract individual de muncă și,

implicit, apără o ordine socială determinată, cu caracter specific, cea a relațiilor de

muncă și de producție la nivelul unităților, atâta timp cât de-a doua, având o natură

legală, apără relații și valori, considerate ca primordiale la nivelul întregii societăți:

suveranitatea, independența și unitatea statului, persoana și drepturile acesteia,

proprietatea, precum și întreaga ordine de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție învederează că sub aspectul obiectului, există o asemănare în ceea ce privește

natura sa generică – apărarea unei ordini sociale prestabilite, într-o anumită zonă de

activitate – dar există și o deosebire calitativă, atât cu privire la felul, caracterul specific

și importanța relativă a relațiilor ocrotite, cât și în ceea ce privește întinderea ariei de

punere în practică a răspunderii. Răspunderea disciplinară, în cazul căreia raportul

juridic de răspundere ia naștere în urma săvârșirii de abateri disciplinare, pe care

legislația muncii s-a limitat, din motive lesne de înțeles, a le defini și a le enumera, pe

alocuri, cu caracter exemplificativ. Abaterea disciplinară este fapta nepermisă, cu

urmări antisociale, săvârșită cu vinovăție. În aceste circumstanțe instanța de recurs

13

relevă că, răspunderea disciplinară, se întemeiază pe vinovăția celui care a săvârșit

infracțiunea, respectiv abaterea disciplinară. În dreptul muncii acestea reprezintă,

întotdeauna, criterii pentru dozarea sancțiunilor disciplinare aplicabile salariaților.

În condițiile date completul specializat subliniază că, abaterea disciplinară comisă

de Vladimir Carauș se probează în baza notei explicative, declarațiilor, rapoartelor,

toate acestea fiind în coroborare și anexate la actele cauzei.

Instanța de recurs taxează că din punct de vedere juridic, gravitatea unei abateri

disciplinare se apreciază în raport cu valoarea pe care o afectează, precum și cu

urmările sale dăunătoare, produse sau potențiale, cu mijloacele folosite, cu persoana

autorului faptei și, nu în ultimul rând, cu poziția subiectivă a acestuia, cu scopul în care

a săvârșit fapta. Nu în toate cazurile consecințele grave se manifestă sub aspect

pecuniar, acestea putând fi, de exemplu, de imagine sau de încredere.

La acest capitol, instanța de recurs menționează că prin acțiunile lui Vladimir

Carauș au fost afectate mai multe valori esențiale, care se bucură de o protecție directă

prin prisma legislației naționale, și anume: imaginea publică a autorității publice și

disciplina muncii.

Astfel, abaterea disciplinară comisă de către Vladimir Carauș, urmează a fi

raportată la realitatea că funcționarul public reprezintă, de plano, „fața văzută și

palpabilă a statului”, astfel că el are obligații legate atât de activitatea sa profesională,

cât și obligații cu caracter extraprofesional, care privesc viața sa privată.

Altfel spus, unui funcționar nu-i este îngăduit orice în afara serviciului, or,

calitatea de funcționar public îl însoțește pe acesta permanent.

Așadar, instanța de recurs reține că la caz, actul administrativ privind aplicarea

sancțiunii disciplinare reclamantului Vladimir Carauș a fost emis în strictă

conformitate cu cerințele legale.

În concluzie, raportând circumstanțele expuse mai sus la cadrul legal invocat, se

constată că Vladimir Carauș a admis încălcarea normelor citate și a acționat contrar

dispozițiilor cadrului legal pertinent.

Or, s-a stabilit cu certitudine că Vladimir Carauș a admis în activitatea sa abateri

disciplinare prin încălcarea disciplinei muncii, a prevederilor fișei postului, Codului de

etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne și Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din

cadrul Ministerului Afacerilor Interne, ceea ce este inadmisibil, discreditând astfel

imaginea publică a instituției unde a activat.

Respectiv, instanța de recurs conchide că soluția instanțelor de judecată ierarhic

inferioare de admitere parțială a acțiunii și anularea ordinului Inspectoratului General

al Poliției nr. 226 ef. din 22 mai 2020 „Cu privire la sancționarea disciplinară a unor

angajați din cadrul Inspectoratului Național de Securitate publică din subordinea

Inspectoratului General al Poliției”, cu restabilirea lui Vladimir Carauș în funcție, este

greșită, motiv pentru care hotărârile instanțelor ierarhic inferioare urmează a fi casate,

cu emiterea unei noi decizii privind respingerea acțiunii depuse de Vladimir Carauș.

Or, la aplicarea sancțiunii disciplinare sub forma de concediere lui Vladimir

Carauș au fost luate în considerare toate circumstanțele reale, împrejurările obiective

în care s-au săvârșit acțiunile incorecte/inacțiunile, care au legătură cu salariatul.

Luând în considerare cele expuse, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție apreciază că acțiunile Inspectoratului

14

General al Poliției au fost în concordanță cu circumstanțele speței, or, ordinul de

sancționare disciplinară a fost emis drept urmare a abaterilor disciplinare comise de

către Vladimir Carauș.

Dat fiind că, atât instanța de apel, cât și prima instanță nu au dat o apreciere corectă

în ansamblu raportului juridic în litigiu, prin prisma cadrului legal aplicabil în speță și

circumstanțelor constatate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de

Inspectoratul General al Poliției, de a casa decizia din 16 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău și hotărârea din 3 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani cu

emiterea unei noi decizii privind respingerea cererii de chemare în judecată depuse de

Vladimir Carauș împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la anularea

actului administrativ individual defavorabil și restabilirea la locul de muncă.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c), alin. (2) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de către Inspectoratul General al Poliției.

Se casează decizia din 16 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 3

septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în cauza de contencios

administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Vladimir Carauș

împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la anularea actului administrativ

defavorabil și restabilirea în funcție, și se emite o nouă decizie, prin care:

Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de către Vladimir Carauș

împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la anularea actului administrativ

defavorabil și restabilirea în funcție.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nina Vascan

Aliona Miron

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

15