3ra-1171/21 — anularea actului administrativ defavorabil si restabilirea în functie

Dosarul nr. 3ra–1171/21 2-20067906-01-3ra-01112021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. O. Melniciuc) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc) D E C I Z I E 2 martie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Nina Vascan Aliona Miron Iurie Bejenaru Nicolae Craiu examinând recursul depus de către Inspectoratul General al Poliției, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Vladimir Carauș împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la anularea actului administrativ defavorabil și restabilirea în funcție, împotriva deciziei din 16 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 22 iunie 2020 Vladimir Carauș a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la anularea actului administrativ defavorabil și restabilirea în funcție.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că prin ordinul nr. 226 ef. din 22 mai 2020, emis de șeful, general-maior de justiție, Vadim Cojocaru, s-a dispus sancționarea disciplinară a sa cu concedierea din funcția publică cu statut special. A indicat, că temei de drept pentru emiterea ordinului respectiv, l-a constituit invocarea încălcărilor prevederilor art. 26 alin. (1) lit. c) din Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, art. 50 lit. c), e), k) și s), art. 52 din Legea privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pct. 7 subpct. 5), 16), 19 și 26), pct. 13 subpct. 1) din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 629/2017.

Reclamantul a specificat că pentru aplicarea celei mai severe sancțiuni disciplinare s-au invocat încălcări repetate comise în intervalul de timp cuprins între 2 martie 2020 și 3 martie 2020, care nu pot face parte din categoria abaterilor disciplinare grave. 1 Astfel, a notat că, în conținutul ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare, în calitate de consecințe ale faptelor s-a invocat provocarea și/sau producerea a cărorva consecințe grave pentru entitatea în care a fost încadrat reclamantul împreună cu Vladislav Struțescu și/sau drepturile, interesele și/sau libertățile altor autorități publice sau persoane fizice, nefiind stabilit un prejudiciu, ceea ce denotă caracterul arbitrar al invocării caracterului grav al încălcării imputate.

A afirmat că, deși în ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare se invocă că, fără acordul superiorilor, reclamantul împreună cu un coleg de serviciu, ar fi ieșit la serviciu la 3 martie 2020, iar pe parcursul desfășurării serviciului, în intervalul de timp cuprins între ora 19:40 min. a zilei de 12 martie 2020 și ora 07:00 a zilei de 13 martie 2020, ar fi fost admisă încălcarea disciplinară, manifestată prin părăsirea itinerarului stabilit, fapt despre care se indică că ar fi fost demonstrat prin datele GPS, aceste fapte s-au produs la solicitarea expresă a superiorilor. Reclamantul a relatat că, prin sancționarea lui, au fost încălcate prevederile art. 16 alin. (2) din Codul administrativ, situație ce a determinat încălcarea drepturilor protejate de art. 17 și 18 din Codul administrativ, or, prin ordin a fost concediat abuziv și i s-a încălcat dreptul cu privire la muncă protejat de Constituție.

A susținut că în ordinul contestat, nu au fost indicate consecințele presupuselor fapte de încălcare a disciplinei de muncă, iar lăsarea fără motivare a aspectului în partea ce ține, pe de o parte, de cauza pentru care încălcarea imputată a fost catalogată ca gravă, iar pe de altă parte, a lipsei aprecierii proporționalității dintre pretinsa încălcare invocată și aplicarea celei mai aspre sancțiuni disciplinare posibile, denotă încălcarea prevederilor art. 31 din Codul administrativ. Reclamantul a comunicat că, faptele ce i-au fost imputate, nu reprezintă abateri disciplinare, deoarece, a acționat expres la indicația superiorilor care exclude existența încălcării disciplinei de muncă. Drept urmare, Vladimir Carauș a solicitat anularea ordinului nr. 226ef.

din 22 mai 2020, prin care s-a dispus concedierea sa din funcția publică cu statut special și restabilirea sa în funcție. Prin hotărârea din 3 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost admisă acțiunea depusă de către Vladimir Carauș. S-a anulat ordinul nr. 226ef. din 22 mai 2020 emis de către Inspectoratul General al Poliției în partea aplicării sancțiunii disciplinare concedierea din funcția publică cu statut special, aplicată comisarului Vladimir Carauș, ofițer al Secției de patrulare Chișinău a Direcției patrulare Centru a Inspectoratului Național de Securitate Publică din subordinea Inspectoratului General al Poliției. S-a restabilit Vladimir Carauș în funcția de ofițer al Secției de patrulare Chișinău a Direcției patrulare Centru a Inspectoratului Național de Securitate Publică din subordinea Inspectoratului General al Poliției.

La data de 17 septembrie 2020, cu respectarea dispozițiilor art. 232 din Codul administrativ, Inspectoratul General al Poliției, a depus apel împotriva hotărârii instanței de fond, prin care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi decizii de respingere a acțiunii. Prin decizia din 16 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus de către Inspectoratul General al Poliției împotriva hotărârii din 3 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. La 24 iunie 2021, Inspectoratul General al Poliției a depus recurs nemotivat, iar la 27 septembrie 2021 motivarea recursului împotriva deciziei din 16 iunie 2021 a 2 Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu adoptarea unei noi decizii de respingere a acțiunii, ca fiind neîntemeiată.

În argumentarea cererii de recurs cu reiterarea motivelor de fapt și de drept anterior invocate, recurentul menționat că nu este de acord cu decizia contestată, o consideră neîntemeiată, neargumentată și pasibilă de a fi casată, deoarece instanța de apel la adoptarea soluției nu a luat în considerare circumstanțele importante, nu a examinat și elucidat pe deplin toate aspectele, argumentele și probele prezentate, nefiind studiate minuțios actele normative în vigoare, care reglementează obiectul litigiului.

A susținut că în decizia contestată instanța de apel a indicat că, părăsirea itinerarului de către Vladimir Carauș și colegul său au fost la indicația superiorilor, fapt confirmat de Sergiu Țurcan, însă instanțele inferioare au ignorat faptul că acordul superiorului Sergiu Țurcan de a părăsi itinerarul în interes de serviciu a fost pentru o anumită misiune, perioadă și traseu determinat, iar potrivit datelor GPS prezentate la materialele anchetei de serviciu, reclamantul împreună cu colegul său au părăsit itinerarul pe întreaga perioadă a turei, fiind de fapt obligați să revină la itinerarul stabilit. A precizat că în cadrul examinării cauzei în fond reclamantul de nenumărate ori a invocat că nu este de acord cu sancțiunea disciplinară aplicată, recunoscând faptele constatate în cadrul anchetei de serviciu, iar la materialele cauzei fiind anexate două cereri înaintate de reclamant, prin care ultimul recunoaște vina.

A precizat că antrenarea polițiștilor în serviciul de patrulare, se efectuează conform graficelor stabilite și aprobate de conducătorul subdiviziunilor în baza actelor normative în vigoare. Recurentul a susținut că, contrar normelor legale, Vladimir Carauș împreună cu colegul său Vladislav Struțescu, potrivit procesului-verbal privind consemnarea rezultatelor verificării datelor sistemului de poziționare globală din 5 mai 2020, începând cu ora 00:01 min. a părăsit curtea Brigăzii de patrulare din str. O. Goga 18 și s-a întors la ora 06:20 min., iar la ora 08:15 min. a ieșit din nou din curtea Brigăzii și s-a întors la ora 11:20 min, staționând până la ora 24:00. La 3 martie 2020 ora 04:20 min. au început deplasarea de la Brigada de patrulare din str. O. Goga 18 spre Aeroportul Chișinău, staționând de la ora 05:03 min. până la 06:10 min., după care a continuat deplasarea în sectorul Botanica, staționând la sensul giratoriu din str. Decebal și str. Iu.

Gagarin până la ora 07:28 min. Ulterior, au început deplasarea spre str. Gradina Botanică, staționând de la ora 07:38 min. până la 08:42 min., după care s-au întors la Brigada de patrulare, ajungând la ora 09:18 min., unde automobilul de serviciu a staționat până la ora 19:20 min. Astfel, Vladimir Carauș împreună cu colegul său Vladislav Struțescu au utilizat la data de 3 martie 2020 în intervalul orelor 04:20 min. – 09:18 min., în interes personal sau altul decât cel de serviciu a echipamentului special, inclusiv a automobilului de model „Dacia Duster”, cu numărul de înmatriculare MAI 9805, fapt prin care a prejudiciat bugetul instituției din care face parte. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de 3 apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 16 iunie 2021, dispozitivul deciziei fiind notificat recurentului, prin intermediul poștei electronice la 17 iunie 2021 (f.d.192, Vol. II). Totodată, decizia motivată din 16 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentului la data de 24 septembrie 2021, fapt ce se constată drept urmare a verificării https://www.posta.md/ro/tracking?id=DS8005411314AS.

Or, din conținutul avizului de recepție/livrare anexat la materialele cauzei se atestă contrasemnat greșit de către recurent, 24 august 2021 (f.d.196, Vol. II). Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că Inspectoratul General al Poliției, s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ. La 2 noiembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs a notificat intimatului/reprezentantului copia recursului, acordându-le posibilitatea de a prezenta referință. Însă, până la examinarea recursului, ultimul nu și-a valorificat dreptul a depune referință.

Prin încheierea din 22 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție recursul depus de către Inspectoratul General al Poliției s-a numit spre examinare în fond, în complet de cinci judecători. În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces. În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind actele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii, din motivele ce succed. În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie. De asemenea, în corespundere cu art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, care reglementează că, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător 4 prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. La acest capitol, se rețin și dispozițiile art. 22 alin. (1) în coroborare cu art. 219 alin. (1) din Codul administrativ, care stipulează că, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Concomitent, art. 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ prevede că, examinând acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sunt îndeplinite condițiile de adoptare a unei hotărâri prevăzute la lit. a)–e). În temeiul dispozițiilor art.189 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, orice persoană care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ. O acțiune în contencios administrativ poate fi înaintată și atunci când autoritatea publică nu a soluționat în termen legal o cerere. La caz, reclamantul Vladimir Carauș prin cererea de chemare în judecată, a pretins asupra ilegalității și vătămării drepturilor protejate de Constituție cu privire la muncă, prin ordinul nr. 226 ef.

din 22 mai 2020, emis de Inspectoratul General al Poliției, conform căruia s-a dispus aplicarea sancțiunii disciplinare concedierea sa din funcția publică cu statut special. Întru argumentarea soluției de admitere a acțiunii, instanțele ierarhic inferioare au reținut că înscrisurile cauzei și copia anchetei de serviciu prezentată de angajator, nu sunt de natură să confirme temeinicia acuzațiilor reținute în sarcina reclamantului Vladimir Carauș, situație ce denotă, că ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare este ilegal și neîntemeiat.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție efectuând controlul judiciar al deciziei din 16 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a menținut hotărârea instanței de fond din 3 septembrie 2020, consideră că concluziile instanțelor ierarhic inferioare și soluția dată în sensul admiterii acțiunii lui Vladimir Carauș sunt neîntemeiate, fapt ce rezultă din interpretarea eronată a prevederilor legale aplicabile raportului juridic în litigiu, precum și din aprecierea arbitrară a probelor administrate la materialele cauzei.

Astfel, recapitulând esența litigiului, în scopul verificării aplicării corecte a dreptului material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt anterior constatată precum că în luna aprilie a anului 2020 pe numele reclamantului Vladimir Carauș și a altor colaboratori de poliție a fost demarată o anchetă de serviciu referitor la acțiunile unor angajați ai Poliției din cadrul Inspectoratului Național de Securitate Publică al Inspectoratului General de Poliție (f.d.23, Vol. I). În cadrul anchetei de serviciu s-a stabilit, că la data de 30 aprilie 2020, prin raportul înregistrat cu nr.14/273, Direcția inspectare efectiv a Inspectoratului General al Poliției s-a autosesizat cu referire la faptul utilizării abuzive a automobilului de serviciu de model „Dacia Duster”, cu numărul de înmatriculare MAI 9805, de către unii angajați ai Poliției din cadrul Inspectoratului Național de Securitate Publică din subordinea Inspectoratului General al Poliției (f.d.27, Vol. I). 5 Tot la 30 aprilie 2020, în cadrul Direcției a fost înregistrat raportul de autosesizare cu nr.14/275 cu referire la pretinsele acțiuni ilegale ale unor angajați ai Poliției din cadrul Inspectoratului Național de Securitate Publică.

La data de 5 mai 2020, anchetele de serviciu nominalizate au fost conexate pentru examinare într-o procedură unică. Deci, pe parcursul anchetei de serviciu s-a constatat că, conform tabelului de repartizare a forțelor și mijloacelor Companiei Botanica a Batalionului nr.2 al Brigăzii de patrulare a Inspectoratului Național de Patrulare pentru luna martie 2020, Vladimir Carauș împreună cu colegul său de serviciu au fost preconizați pentru implicarea în serviciu de patrulare de la 2 martie 2020, ora 19:00 până la 3 martie 2020, ora 07:00. În conformitate cu dispozițiile art. 26 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, polițistul își desfășoară activitatea profesională în interesul și în sprijinul persoanei, comunității și al instituțiilor statului, exclusiv pe baza și în executarea legii, fiind obligat: să execute ordinele, dispozițiile și indicațiile superiorilor.

Conform dispozițiilor pct. 13 și 15 din Regulamentul cu privire la organizarea și desfășurarea activității de supraveghere a traficului rutier, aprobat prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.45 din 19 februarie 2010, persoanele antrenate în activitatea de supraveghere a traficului rutier se prezintă în subdiviziune cu 15 minute înainte de instrucțiune, despre care fapt se raportează persoanei de serviciu și comandantului. Înainte de desfășurarea instrucțiunii, efectivul antrenat în supravegherea traficului rutier face cunoștință cu situația operativă în sectorul unde va efectua serviciul, ruta de patrulare și semnează.

Concomitent, în conformitate cu Planul nr.20 din 28 februarie 2020, aprobat de către conducerea Inspectoratului Național de Patrulare, întregul efectiv al Companiei Botanica a Batalionului nr.2 al Brigăzii de patrulare a Inspectoratului Național de Patrulare, a fost implicat în serviciu în legătură cu organizarea și desfășurarea activităților dedicate zilei comemorării celor căzuți în conflictul pentru apărarea integrității și independenței Republicii Moldova, fapt care a generat revizuirea tabelului de repartizare a angajaților implicați în activități de patrulare (f.d.28, Vol. I). Ulterior, la data de 2 martie 2020, aproximativ ora 18:55 min., conducerea Batalionului de patrulare al Inspectoratului Național de Patrulare, în persoana comisarului principal Eugeniu Roibu a informat prin intermediul aplicației WhatsApp, salariații despre schimbările survenite în partea privind implicarea în serviciu în perioada 2 martie 2020, ora 19:00 – 3 martie 2020, ora 07:00, doar a unui echipaj de patrulare în componența cu automobilul de serviciu cu numărul de înmatriculare MAI 9717 (f.d.53, Vol. I). Cu toate că angajații au fost informați despre revizuirea graficului implicării în serviciul de patrulare, la data de 3 martie 2020, ora 04:15 min., ofițerul Vladimir Carauș împreună cu colegul său de serviciu,

au părăsit teritoriul administrativ al Brigăzii de patrulare a Inspectoratului Național de Patrulare, amplasat în mun. Chișinău, str. Octavian Goga, nr. 18, cu automobilul de serviciu Dacia Duster cu numărul de înmatriculare MAI 9805, solicitând totodată, în seara zilei de 2 martie 2020, eliberarea aparatului Drager necesar pentru stabilirea stării de ebrietate, fapte confirmate prin înscrisurile efectuate în registrele specializate. Conform procesului-verbal privind consemnarea rezultatelor, verificării datelor sistemului de poziționare globală GPS, la data de 2 martie 2020 în intervalul orelor de 6 11:20 – 24:00, automobilul de serviciu Dacia Duster cu numărul de înmatriculare MAI 9805 a staționat la parcarea Brigăzii de patrulare a Inspectoratului Național de Patrulare de pe str. Octavian Goga, nr.18, mun.

Chișinău, iar la 3 martie 2020, în intervalul orelor 04:20 min. – 09:18 min., același automobil s-a deplasat prin sectorul Botanica al capitalei, staționând periodic în diferite locuri, după care a revenit la sediul instituției. În acest, context, se menționează că accesul la intrarea și ieșirea automobilelor de serviciu de pe teritoriul Brigăzii de patrulare din mun. Chișinău, str. Octavian Goga, nr.18, se efectuează prin punctul control-acces, unde se afla potrivit graficului de serviciu, la data de 2 și 3 martie 2020 agentul-șef Ruslan Costișanu, care potrivit atribuțiilor din fișa postului, are obligația verificării tuturor mijloacelor de transport la intrarea și ieșirea pe teritoriul adiacent instituției, cât și scopul părăsirii teritoriului.

Potrivit modificărilor efectuate în graficul repartizării forțelor și mijloacelor Companiei Botanica, la data de 2 și 3 martie 2020, ofițerul Vladimir Carauș nu a fost implicat în serviciu de patrulare. Fiind chestionat referitor la activitatea din data de 12 și 13 martie 2020, ofițerul Vladimir Carauș a menționat că a activat doar în interiorul sectorului deservit fără a părăsi itinerarul.

În corespundere cu prevederile art. 50 lit. c), e), k) și s) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, funcționarul public cu statut special are următoarele obligații: să respecte jurământul depus și normele deontologice; să respecte principiile, normele și regulile activității profesionale; să cunoască și să întrețină în stare regulamentară tehnica și mijloacele din dotare, să păstreze și să administreze eficient patrimoniul ce i-a fost încredințat pentru uz în activitatea de serviciu; să se prezinte la serviciu conform programului de lucru, precum și în afara acestuia, în situații temeinic justificate, pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu, cu recompensarea timpului lucrat potrivit legislației.

În temeiul art. 52 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, funcționarului public cu statut special îi este interzis: să utilizeze în interes personal sau în alte scopuri decât cele de serviciu mijloace financiare, tehnico-materiale, echipamente speciale informaționale și alte bunuri ale statului, precum și informațiile de serviciu, puse la dispoziția sa pentru exercitarea atribuțiilor ori la care are acces în virtutea îndeplinirii acestora. Conform pct. 7 subpct.

5), 16), 19) și 26) din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017, funcționarul este obligat: să respecte principiile, normele și regulile activității profesionale; să cunoască și să întrețină în stare regulamentară tehnica și mijloacele din dotare, să păstreze și să administreze eficient patrimoniul ce i-a fost încredințat pentru uz în activitatea de serviciu; să execute întocmai și în termen oportun ordinele, dispozițiile și indicațiile legale ale superiorilor; să se prezinte la serviciu conform programului de lucru, precum și în afara acestuia, potrivit prevederilor legislației în vigoare.

Punctul 13 subpct. 1) din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 7 iunie 2017 notează că, funcționarului îi este interzis: să utilizeze în interes personal sau în alte scopuri decît cele de serviciu mijloacele financiare, tehnicomateriale, echipamentele speciale informaționale și alte bunuri ale statului, 7 precum și informația de serviciu ce îi este pusă la dispoziție pentru exercitarea atribuțiilor ori la care are acces în virtutea îndeplinirii acestora. Conform pct. 7 subpunctelor 2) și 8) din Codul de etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 629 din 08 august 2017, funcționarul public cu statut special este obligat: să respecte disciplina de serviciu; să respecte principiile, normele și regulile activității profesionale.

În continuare, în cadrul anchetei de serviciu s-a constatat că, la 12 martie 2020, ora 19:00 până la 13 martie 2020, ora 07:00 potrivit tabelului de repartizare a forțelor și mijloacelor Companiei Botanica a Batalionului nr.2 al Brigăzii de patrulare a Inspectoratului Național de Patrulare pentru luna martie 2020, Vladimir Carauș împreună cu colegul său de serviciu a fost implicat în serviciul de organizare și control al itinerarului de patrulare dislocate pe teritoriul sectorului Botanica, mun. Chișinău. Comisarul Vladimir Carauș, părăsind itinerarul de patrulare s-a deplasat, fără acordul superiorilor și al ofițerului de serviciu, în sectorul Buiucani – or. Durlești, str. Caucazului, sectorul Centru – str. Nicolae Testimițanu și sectorul Ciocana – str. Calea Basarabiei mun.

Chișinău, unde desfășura activități de oprire și de verificare a mijloacelor de transport. Faptul părăsirii itinerarului de patrulare de către Vladimir Carauș se confirmă prin informația Sistemului de monitorizare GPS, instalat în automobilul de serviciu de model Dacia Duster, cu numărul de înmatriculare MAI 9805, cu care la data respectivă acesta a exercitat serviciul.

În rezultatul verificării informației din cadrul Sistemului de monitorizare GPS, instalat în automobilul de serviciu de model „Dacia Duster”, cu numărul de înmatriculare MAI 9805 a fost reflectat faptul că, la 13 martie 2020, la sfârșitul serviciului, mijlocul de transport nominalizat a fost parcat pe teritoriul unității administrative la ora 09:37 min., însă potrivit înscrisurilor din cadrul Registrului de evidență a mijloacelor de transport, sunt indicate ora de ieșire 19:40 min. și ora de intrare 07:02 min. În perioada 12 și 13 martie 2020, potrivit dislocării forțelor și mijloacelor Brigăzii de patrulare a Inspectoratului Național de Patrulare, paza sediului a fost asigurată de către angajații Constantin Golovatic și Ruslan Prunici, care potrivit atribuțiilor din fișa postului au obligația înregistrării intrării și ieșirii tuturor mijloacelor de transport, cu ulterioara efectuare a înscrisurilor în Registru.

Tot, în cadrul anchetei de serviciu s-a menționat că, despre comiterea faptelor enumerate de către ofițerul Vladimir Carauș, a fost informat și comandantul Companiei Botanica a Brigăzii de patrulare a Inspectoratului Național de Patrulare, comisar principal Serghei Țurcanu, care deținea statutul de conducător în raport cu salariatul Vladimir Carauș. Conform art. 38 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, raportul de serviciu al funcționarului public cu statut special poate să înceteze pentru încălcări repetate ale disciplinei de serviciu pe parcursul unui an sau pentru comiterea unei încălcări grave.

În conformitate cu pct. 39 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin hotărârea Guvernului nr.409 din 7 iunie 2017, se consideră abatere disciplinară fapta (acțiune sau inacțiune) 8 a funcționarului săvârșită cu vinovăție prin care au fost încălcate prevederile Statutului disciplinar, ale actelor normative în vigoare, restrângerile, interdicțiile și incompatibilitățile statuate de legislația în vigoare, ordinele și dispozițiile superiorilor, regulamentul intern sub a căror incidență se înscrie specificul funcției, precum și cerințele fișei postului deținut. Astfel, pentru acțiunile sus menționate, la data de 22 mai 2020, prin ordinul nr. 226 ef.

al Inspectoratului General al Poliției s-a dispus sancționarea disciplinară cu concedierea lui Vladimir Carauș din funcția publică cu statut special. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că în cazul din speță, prin ordinul nr. 226 ef din 22 mai 2020 Inspectoratul General al Poliției întemeiat a concluzionat că, Vladimir Carauș a încălcat prevederile art. 26 alin. (l) lit. c) din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului; art. 50 lit. c), e), k) și s), art. 52 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și pct. 7 subpct.

5), 16), 19) și 26), pct. 13 subpct. 1) din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017; pct. 7 subpct. 2) și 8) din Codul de etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 629 din 8 august 2017. Or, analizând ordinul contestat prin prisma circumstanțelor de fapt constatate și în raport cu cadrul legal enunțat, Colegiul lărgit reține, că ordinul Inspectoratului General al Poliției nr. 226 ef. din 22 mai 2020 cu privire la sancționarea disciplinară a lui Vladimir Carauș, a fost emis în strictă conformitate cu legislația în vigoare și cu respectarea procedurii.

În contextul dat, instanța de recurs apreciază critic poziția reclamantului Vladimir Carauș întru susținerea ilegalității ordinului, precum că sancționarea disciplinară mai aspră a sa se datorează stabilirii eronate a faptelor. Deoarece, în conformitate cu art. 57 din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016, se consideră abateri disciplinare acțiunile sau inacțiunile funcționarului public cu statut special, săvârșite cu vinovăție, care încalcă prevederile legilor, ale altor acte normative, restrângerile, regimul de interdicții și incompatibilități din prezenta lege, cerințele din fișa postului. Din accepțiunea art. 57 și 58 alin. (1) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, angajatorul este în drept să sancționeze disciplinar salariații, optând pentru una dintre sancțiunile disciplinare, în condițiile legii, în cazul comiterii unei abateri disciplinare.

În baza art. 58 alin. (1) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în funcție de gravitatea faptelor comise și gradul de vinovăție, funcționarului public cu statut special i se pot aplica următoarele sancțiuni disciplinare: avertisment; mustrare; mustrare aspră; retrogradare cu un grad special; retrogradare în funcție; concediere din funcția publică cu statut special. Iar, în temeiul pct. 94 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.409 din 7 iunie 2017, concedierea este o măsură disciplinară extremă și se aplică 9 pentru încălcări sistematice ale disciplinei de serviciu sau pentru comiterea unei abateri disciplinare grave.

Astfel, fiind stabilite acțiunile lui Vladimir Carauș, apreciate ca abatere gravă ce compromite și denigrează imaginea, și prestigiul instituției, ultimul a fost sancționat în corespundere cu principiul proporționalității cu eliberarea din funcție publică cu statut special. În continuare, Colegiul judiciar notează că nu poate fi reținut nici raționamentul instanțelor ierarhic inferioare întru admiterea acțiunii, și anume faptul că: încălcările disciplinare imputate lui Vladimir Carauș, greșit au fost calificate ca fiind abateri disciplinare grave, fiind sancționat disciplinar cu concedierea din funcția publică cu statut special, deși potrivit aceluiași ordin și pentru aceleași presupuse abateri disciplinare, Sergiu Țurcan a fost sancționat disciplinar cu mustrare aspră și faptul că nu se întrunesc elementele componenței abaterii disciplinare incriminate.

Instanța de recurs conchide că aceste concluzii ale instanțelor inferioare se bazează pe o interpretare eronată a circumstanțelor cauzei și cadrului normativ, aferent emiterii ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare funcționarului public cu statut special, Vladimir Carauș. Ce ține de calificarea abaterii disciplinare comise de către Vladimir Carauș ca fiind una gravă și concedierea acestuia din funcția publică cu statut special, completul specializat menționează următoarele. Dreptul la muncă nu este un drept absolut, acesta poate fi îngrădit în limitele stabilite de lege. În scopul eliminării oricăror discriminări la angajare și în scopul asigurării stabilității raporturilor de muncă, prevede numeroase garanții, menite să împiedice comportamentul abuziv al angajatorilor, printre care foarte importantă este stricta reglementare a condițiilor de încetare a contractului individual de muncă.

Acesta poate înceta și din inițiativa angajatorului pentru motive ce țin de persoana salariatului, aceste motive sunt concret determinate de lege. În acest sens, se menționează că la îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu a admis încălcări atât la 02 – 03 martie 2020 cât și la 12 – 13 martie 2020. Deși, se precizează faptul că, pentru o singură abatere disciplinară gravă ofițerului îi poate fi aplicată chiar și sancțiunea disciplinară „eliberare din serviciu”.

Subsecvent, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind neîntemeiată poziția instanțelor ierarhic inferioare referitor la faptul că pentru încălcările disciplinare imputate reclamantului Vladimir Carauș, a fost sancționat disciplinar cu concedierea din funcția publică cu statut special, iar prin același ordin și pentru aceleași presupuse abateri disciplinare, Sergiu Țurcan a fost sancționat disciplinar cu mustrare aspră, or, pe acest caz au fost efectuate cercetări administrative în cadrul Inspectoratului General al Poliției, iar la materialele dosarului administrativ sunt anexate declarațiile (explicațiile) colaboratorilor, care au confirmat faptele constatate în cadrul anchetei de serviciu și s- a stabilit tipul diferit de gravitate a abaterilor disciplinare.

Din conținutul explicațiilor depuse în cadrul anchetei de serviciu, se atestă că agentul-șef Ruslan Costișanu a comunicat că la data de 2 și 3 martie 2020 se afla în serviciu și a permis ieșirea de pe teritoriu adiacent instituției în care activează, a automobilului de serviciu de model Dacia Duster, cu numărul de înmatriculare MAI 9805, fără a verifica care a fost necesitatea în acest sens și nu a informat conducerea. 10 Suplimentar, a comunicat că nu a indicat ora revenirii automobilului, deoarece era deja plecat la domiciliu.

De asemenea, prin explicațiile oferite în cadrul anchetei de serviciu, comisarul șef Vasile Conțescu și comisarul principal Eugeniu Roibu au menționat că au adus la cunoștința efectivului schimbările care au fost efectuate în graficul de serviciu, anexând și confirmarea în acest sens, menționând că nu au fost informați că automobilul de serviciu Dacia Duster cu numărul de înmatriculare MAI 9805 a ieșit de pe teritoriu la 3 martie 2020 ora 04:20 min. Adăugător, au confirmat că salariatul Vladimir Carauș nu a fost în serviciu la data de 2 și 3 martie 2020 (f.d.41, 54, Vol. I). Fiind audiat în cadrul anchetei de serviciu, ofițerul principal de patrulare, comisarul-sef Dmitrii Trisca a comunicat că, potrivit graficului, salariatul Vladimir Carauș la data de 2 și 3 martie 2020 nu a fost implicat în serviciu, însă la 3 martie 2020, dimineața a sesizat prezența la serviciu a salariatului menționat cu automobilul MAI 9805, fapt despre care a informat imediat comandantul Companiei Botanica a Brigăzii de patrulare a Inspectoratului Național de Patrulare, comisarul principal Serghei Turcanu, ultimul comunicând că va întreprinde acțiunile ce se impun (f.d.49, Vol. I). În cadrul anchetei de serviciu,

polițistul Constantin Golovatic fiind audiat a comunicat că în atribuțiile de bază ale funcției deținute este asigurarea regimului de control a accesului persoanelor și autovehiculelor în sediul/teritoriul instituției, cu efectuarea înregistrărilor în Registrele gestionate, reiterând că nu-și amintește cu certitudine ora exactă de intrare și ieșire la 12 și 13 martie 2020 a mijlocului de transport cu numărul de înmatriculare MAI 9805, dar înscrisurile au fost efectuate de către el. Prin explicațiile depuse în cadrul anchetei de serviciu, comisarul principal Serghei Țurcanu a menționat că a adus la cunoștința efectivului despre modificările survenite în graficul de serviciu pentru data de 2 și 3 martie 2020, iar echipajul de patrulare MAI 9805 din care face parte și Vladimir Carauș nu a fost implicat în serviciu.

A mai comunicat că nu a fost informat despre prezența la serviciu a salariatului menționat cât și utilizarea de către acesta a automobilului de serviciu, motiv pentru care nu a indicat prezența la serviciu a ultimilor la data de 2 și 3 martie 2020 (f.d.52, Vol. I). Conform explicațiilor depuse în cadrul anchetei de serviciu, comisarul Vladislav Struțescu a declarat că potrivit graficului, la 2 martie 2020, a fost implicat în serviciu în schimbul de noapte de la ora 19:00 până la 3 martie 2020 ora 07:00.

La data de 2 martie 2020, în jurul orei 10:00, a fost informat despre necesitatea prezentării la serviciu în legătură cu desfășurarea activităților dedicate zilei comemorării celor căzuți în conflictul armat pentru apărarea integrității și independenței Republicii Moldova, iar ulterior a fost implicat în serviciu de patrulare împreună cu Vladimir Carauș în sectorul Botanica al capitalei, cu automobilul de serviciu Dacia Duster cu numărul de înmatriculare MAI 9805 (f.d. 39, Vol. I). Fiind audiat în cadrul anchetei de serviciu, agentul-șef Ruslan Prunici a menționat că la data 12 și 13 martie 2020 a fost implicat în serviciu, însă înscrisurile din Registru nu-i aparțin. Subsecvent, instanța de recurs apreciază ca fiind neîntemeiate concluziile instanțelor ierarhic inferioare privind aplicarea unei sancțiuni disciplinare discriminatorii în privința comisarului Vladimir Carauș în raport cu comisarul principal Sergiu Țurcan.

11 Or, nu constituie discriminare stabilirea unor diferențieri, excepții, preferințe sau drepturi ale salariaților, care sunt determinate de cerințele specifice unei munci, stabilite de legislația în vigoare. Privitor la elementele componenței abaterii disciplinare incriminate lui Vladimir Carauș, instanța de recurs menționează următoarele. Pentru a atrage un funcționar public cu statut special la răspundere disciplinară este necesară întrunirea următoarelor condiții: persoana trasă la răspundere trebuie să dețină calitatea de funcționar public; respectivul funcționar să fi săvârșit o abatere disciplinară prescrisă de lege; fapta ilicită să producă un rezultat periculos și să existe o legătură de cauzalitate între fapta ilicită și rezultatul socialmente periculos.

Răspunderea disciplinară poate fi angajată numai dacă sunt întrunite toate elementele constitutive ale abaterii. La caz, prima condiție, privind deținerea calității de funcționar public cu statut special, este de menționat că din actele cauzei rezultă cu certitudine că Vladimir Carauș activează în cadrul organelor afacerilor interne în funcția publică cu statut special. Referitor la a doua condiție, săvârșirea unei abateri disciplinare prescrisă de lege, instanța de recurs menționează că din faptele constatate anterior rezultă cert că în intervalul de timp cuprins între 2 și 3 martie 2020, 12 și 13 martie 2020 Vladimir Carauș a încălcat disciplina muncii, prevederile fișei postului, Codului de etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

Instanța de recurs menționează că, abaterea disciplinară trebuie să se afle într-o legătură cauzală cu consecința negativă. Dacă sunt probate elementele constitutive ale abaterii disciplinare, respectiv înfrângerea obligațiilor de serviciu și vinovăția, consecința negativă și legătura cauzală se prezumă. În ceea ce privește răspunderea disciplinară, conduita ilicită îmbracă forma abaterii disciplinare. Pentru angajarea răspunderii disciplinare, care, pe cale de consecință, va fi în măsură să conducă la aplicarea sancțiunii disciplinare, este necesară săvârșirea de către funcționarul public cu statut special a unei abateri disciplinare. Suplimentar, instanța reține că disciplina muncii vizează obligativitatea de a respecta niște reguli de conduită prestabilite din timp de către legiuitor, în general, și de angajator și de reprezentanții salariaților, în special.

Se menționează că, acțiunile săvârșite de către Vladimir Carauș au adus atingere gravă a disciplinei muncii, a creat premise ca și alți colaboratori ai Inspectoratului General al Poliției să-i urmeze exemplu, astfel, încălcările comise de acesta constituie abateri disciplinare pentru comiterea cărora poate fi aplicată sancțiunea disciplinară – concediere din funcție. Respectiv, din actele cauzei se atestă că potrivit tabelului de repartizare a forțelor și mijloacelor Companiei Botanica a Batalionului nr. 2 al Brigăzii de patrulare a Inspectoratului Național de Patrulare pentru luna martie 2020, Vladimir Carauș împreună cu un alt coleg de serviciu, au fost preconizați pentru implicarea în serviciu de patrulare de la 2 martie 2020, ora 19:00 până la 3 martie 2020, ora 07:00.

Urmare a revizuirii tabelului de repartizare a forțelor, la 2 martie 2020, aproximativ ora 18:50 min., conducerea Batalionului de patrulare al Inspectoratului Național de Patrulare a informat, prin intermediul aplicației WhatsApp, colaboratorii de poliție despre schimbările survenite în partea privind implicarea în serviciu în 12 perioada 2 martie 2020, ora 19:00 – 3 martie 2020, ora 07:00, instituind doar un echipaj de patrulare în componenta altor colaboratori de poliție și nu a reclamantului Vladimir Carauș. Reclamantul fiind informat despre revizuirea graficului implicării în serviciul de patrulare.

La acest capitol, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție notează că reclamantul Vladimir Carauș nu a avut careva obiecții la tabelul de repartizare a forțelor și mijloacelor Companiei Botanica a Batalionului nr. 2 al Brigăzii de patrulare a Inspectoratului Național de Patrulare pentru luna martie 2020, or, potrivit art. 6 alin. (6) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, funcționarul public cu statut special are dreptul să refuze, în scris și motivat, îndeplinirea dispozițiilor primite de la superiorul său ierarhic dacă acestea sânt ilegale și trebuie să le aducă la cunoștința superiorului ierarhic al persoanei care a dat dispoziția, ceea ce la caz nu se atestă.

Mai mult, instanța de recurs menționează că în cadrul examinării cauzei în fond, reclamantul Vladimir Carauș a recunoscut vina, însă a considerat că, prin ordinul Inspectoratului General al Poliției nr.226 ef. din 22 mai 2020 i s-a aplicat o sancțiune prea aspră, menționând că nu a mai fost sancționat anterior și că abaterile disciplinare admise în exercitarea atribuțiilor de serviciu nu sunt grave și nu au prejudiciat imaginea poliției. Astfel, la data de 2 iunie 2020 Vladimir Carauș s-a adresat către Ministrul Afacerilor Interne cu cerere, prin care și-a recunoscut vina și a solicitat reexaminarea măsurii disciplinare aplicate prin ordinul contestat.

În circumstanțele descrise, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind greșită poziția instanțelor ierarhic inferioare precum că nu au fost întrunite elementele componenței abaterii incriminate. Aici, instanța de recurs notează că răspunderea disciplinară, intră în acțiune ca urmare a comiterii unei fapte ilicite, care aduce atingere unor valori sociale legitime.

Răspunderea disciplinară are la bază încheierea unui contract individual de muncă și, implicit, apără o ordine socială determinată, cu caracter specific, cea a relațiilor de muncă și de producție la nivelul unităților, atâta timp cât de-a doua, având o natură legală, apără relații și valori, considerate ca primordiale la nivelul întregii societăți: suveranitatea, independența și unitatea statului, persoana și drepturile acesteia, proprietatea, precum și întreaga ordine de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție învederează că sub aspectul obiectului, există o asemănare în ceea ce privește natura sa generică – apărarea unei ordini sociale prestabilite, într-o anumită zonă de activitate – dar există și o deosebire calitativă, atât cu privire la felul, caracterul specific și importanța relativă a relațiilor ocrotite, cât și în ceea ce privește întinderea ariei de punere în practică a răspunderii. Răspunderea disciplinară, în cazul căreia raportul juridic de răspundere ia naștere în urma săvârșirii de abateri disciplinare, pe care legislația muncii s-a limitat, din motive lesne de înțeles, a le defini și a le enumera, pe alocuri, cu caracter exemplificativ.

Abaterea disciplinară este fapta nepermisă, cu urmări antisociale, săvârșită cu vinovăție. În aceste circumstanțe instanța de recurs 13 relevă că, răspunderea disciplinară, se întemeiază pe vinovăția celui care a săvârșit infracțiunea, respectiv abaterea disciplinară. În dreptul muncii acestea reprezintă, întotdeauna, criterii pentru dozarea sancțiunilor disciplinare aplicabile salariaților. În condițiile date completul specializat subliniază că, abaterea disciplinară comisă de Vladimir Carauș se probează în baza notei explicative, declarațiilor, rapoartelor, toate acestea fiind în coroborare și anexate la actele cauzei.

Instanța de recurs taxează că din punct de vedere juridic, gravitatea unei abateri disciplinare se apreciază în raport cu valoarea pe care o afectează, precum și cu urmările sale dăunătoare, produse sau potențiale, cu mijloacele folosite, cu persoana autorului faptei și, nu în ultimul rând, cu poziția subiectivă a acestuia, cu scopul în care a săvârșit fapta. Nu în toate cazurile consecințele grave se manifestă sub aspect pecuniar, acestea putând fi, de exemplu, de imagine sau de încredere. La acest capitol, instanța de recurs menționează că prin acțiunile lui Vladimir Carauș au fost afectate mai multe valori esențiale, care se bucură de o protecție directă prin prisma legislației naționale, și anume: imaginea publică a autorității publice și disciplina muncii.

Astfel, abaterea disciplinară comisă de către Vladimir Carauș, urmează a fi raportată la realitatea că funcționarul public reprezintă, de plano, „fața văzută și palpabilă a statului”, astfel că el are obligații legate atât de activitatea sa profesională, cât și obligații cu caracter extraprofesional, care privesc viața sa privată. Altfel spus, unui funcționar nu-i este îngăduit orice în afara serviciului, or, calitatea de funcționar public îl însoțește pe acesta permanent. Așadar, instanța de recurs reține că la caz, actul administrativ privind aplicarea sancțiunii disciplinare reclamantului Vladimir Carauș a fost emis în strictă conformitate cu cerințele legale. În concluzie, raportând circumstanțele expuse mai sus la cadrul legal invocat, se constată că Vladimir Carauș a admis încălcarea normelor citate și a acționat contrar dispozițiilor cadrului legal pertinent.

Or, s-a stabilit cu certitudine că Vladimir Carauș a admis în activitatea sa abateri disciplinare prin încălcarea disciplinei muncii, a prevederilor fișei postului, Codului de etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, ceea ce este inadmisibil, discreditând astfel imaginea publică a instituției unde a activat. Respectiv, instanța de recurs conchide că soluția instanțelor de judecată ierarhic inferioare de admitere parțială a acțiunii și anularea ordinului Inspectoratului General al Poliției nr. 226 ef.

din 22 mai 2020 „Cu privire la sancționarea disciplinară a unor angajați din cadrul Inspectoratului Național de Securitate publică din subordinea Inspectoratului General al Poliției”, cu restabilirea lui Vladimir Carauș în funcție, este greșită, motiv pentru care hotărârile instanțelor ierarhic inferioare urmează a fi casate, cu emiterea unei noi decizii privind respingerea acțiunii depuse de Vladimir Carauș. Or, la aplicarea sancțiunii disciplinare sub forma de concediere lui Vladimir Carauș au fost luate în considerare toate circumstanțele reale, împrejurările obiective în care s-au săvârșit acțiunile incorecte/inacțiunile, care au legătură cu salariatul.

Luând în considerare cele expuse, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție apreciază că acțiunile Inspectoratului 14 General al Poliției au fost în concordanță cu circumstanțele speței, or, ordinul de sancționare disciplinară a fost emis drept urmare a abaterilor disciplinare comise de către Vladimir Carauș.

Dat fiind că, atât instanța de apel, cât și prima instanță nu au dat o apreciere corectă în ansamblu raportului juridic în litigiu, prin prisma cadrului legal aplicabil în speță și circumstanțelor constatate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de Inspectoratul General al Poliției, de a casa decizia din 16 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 3 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani cu emiterea unei noi decizii privind respingerea cererii de chemare în judecată depuse de Vladimir Carauș împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și restabilirea la locul de muncă.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c), alin. (2) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul depus de către Inspectoratul General al Poliției. Se casează decizia din 16 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 3 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Vladimir Carauș împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la anularea actului administrativ defavorabil și restabilirea în funcție, și se emite o nouă decizie, prin care: Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de către Vladimir Carauș împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la anularea actului administrativ defavorabil și restabilirea în funcție.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Nina Vascan Aliona Miron Iurie Bejenaru Nicolae Craiu 15