3ra-615/21 — anularea actului administrativ individual defavorabil

3ra-615/21 — anularea actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-615/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. O. Melniciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Clima, A. Minciuna, I. Muruianu)

Î N C H E I E R E

28 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Inspectoratul General al

Poliției,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Dorin Tomșa împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la anularea

actului administrativ individual defavorabil,

împotriva deciziei din 10 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea de apel depusă de către Inspectoratul General al Poliției împotriva

hotărârii din 28 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 28 septembrie 2020 Dorin Tomșa a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Inspectoratului General al Poliției cu

privire la anularea actului administrativ individual defavorabil.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la data de 2 septembrie 2020,

Inspectoratul General al Poliției, a emis ordinul de sancționare disciplinară nr. 380, prin

care a dispus, pentru încălcarea prevederilor art. 26 alin. (1) lit. e) și o) din Legea

nr.320/2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, art. 52 alin. (1) a Legii

nr. 288/2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne și pct. 13 lit. k) din fișa postului, acțiuni manifestate prin utilizarea

abuzivă în interes personal sau în alte scopuri decât cele de serviciu a automobilului de

serviciu de model Dacia Duster, cu numărul de înmatriculare BBM 884, care a fost pus

la dispoziția sa pentru exercitarea atribuțiilor ori care are acces în virtutea îndeplinirii la

acestora, ceea ce a generat cheltuieli nejustificate a resurselor financiare, șeful interimar

al Inspectoratului de Poliție Anenii Noi, comisar principal Tomșa Dorin, fiind sancționat

disciplinar cu mustrare aspră.

Dorin Tomșa a menționat că prin ordinul cu privire la sancționarea disciplinară,

Direcția inspectare efectiv, a stabilit că el ar fi folosit mijlocul de transport de serviciu

de model Dacia Duster, pentru a se deplasa zilnic de la domiciliu la serviciu și viceversa.

1

Reclamantul a explicat că, de iure, ordinul de sancționare disciplinară este fondat în

baza prevederilor art. 26 alin. (1) lit. e), o) din Legea nr. 320/2012 cu privire la activitatea

Poliției și statutul polițistului, art. 52 alin. (1) a Legii nr. 288/2016 privind funcționarul

public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pct. 13 lit. k) din fișa

postului: responsabilități - răspunde de modul de folosire eficientă a resurselor umane,

materiale și financiare din gestiunea subdiviziunii.

În continuare, a invocat dispozițiile art. 189 alin. (1) și art. 206 alin. (1) din Codul

administrativ și a notat ca fiind ilegal ordinul de sancțiune disciplinară din motiv că

normele de drept precum și prevederile din fișa de post care stau la baza ordinului de

sancționare cu mustrare aspră, pe parcursul exercitării activității reclamantului, nu au

fost încălcate.

A precizat că ancheta de serviciu realizată de către Direcția de inspectare nu a stabilit

prin nici o probă, care ar constata nemijlocit că automobilul de model Dacia Duster, cu

numărul de înmatriculare BBM 884, a fost folosit de către el în scopuri personale, or,

normele legale care stau la baza ordinului de sancționare nu au fost încălcate, așa cum a

respectat ordinile și indicațiile superiorilor, iar atitudinea față de bunurile transmise în

scopul exercitării atribuțiilor a fost una diligentă și în vederea eficientizării procesului

de muncă.

Reclamantul a comunicat că mijloacele financiare sau tehnico-materiale nu au fost

utilizate în scopuri personale, iar prin constatarea lipsei automobilului Dacia Duster, cu

numărul de înmatriculare BBM 884, de la parcarea Inspectoratului de Poliție Anenii

Noi, care ar fi fost preluată de Sergiu Tărîța, nu poate fi constatată și direcția finală de

deplasare a conducătorului automobilului, or simpla lipsă a automobilului la parcarea

Inspectoratului de Poliție Anenii Noi nu presupune utilizarea în scopuri aferente

serviciului de către oricare din conducătorii repartizați pentru a conduce acest vehicul.

A afirmat că luând în considerare specificul activității polițienești, care uneori este

exercitată și în afara orelor de muncă, declarațiile ofițerilor de serviciu menționate în

ordin, precum că, periodic, dimineața între orele 05:00 – 06:00, de luni până vineri,

aceștia preiau automobilul Dacia Duster, cu numărul de înmatriculare BBM 884, de la

parcarea Inspectoratului de Poliție Anenii Noi și se deplasează la domiciliul său, sunt

declarații formale, din motiv că scopul deplasării, destinația, precum și faptul că

deplasarea nu a fost efectuată cu scopul exercitării atribuțiilor de serviciu, nu poate fi

probată prin simple presupuneri.

A relatat că în ipoteza în care deplasarea sa spre serviciu cu automobilul de serviciu

ar fi constatată prin probe pertinente, în contextul în care ancheta de serviciu se referă la

perioada de după declanșarea pandemiei COVID-19, iar Inspectoratul General al Poliției

nu a asigurat alte alternative de deplasare a angajaților săi, folosirea automobilului

pentru evitarea mijlocului de transport public este în interesul bunei desfășurări a

activității serviciului în cadrul Inspectoratului de Poliție Anenii Noi și din contra

sporește eficiența muncii. Important a fi reținut este că, automobilul de model Dacia

Duster, cu numărul de înmatriculare BBM 884, este întărit după mai mulți angajați ai

Inspectoratului de Poliție Anenii Noi: Tomșa D., Tertiuc I., Burlacu S., astfel încât,

datele din Registrul de evidență a automobilelor al Inspectoratului de Poliție Anenii Noi

nu demonstrează utilizarea mijlocului de transport de către Dorin Tomșa în scop

personal și nici nu poate oferi cuantumul combustibilului utilizat anume de reclamant în

procesul exercitării funcției.

2

Reclamantul a specificat că, în procesul exercitării funcției în cadrul Inspectoratului

de Poliție Anenii-Noi, și-a exercitat atribuțiile și în afara orelor de muncă, în cazurile ce

vizau comiterea infracțiunilor excepțional de grave și deosebit de grave sau incidente de

rezonanță sporită, ceea ce nu poate presupune un itinerar precum și un interval de timp

rigid de deplasare a automobilului cu numărul de înmatriculare BBM 884.

A susținut că a fost întocmit raportul șefului Inspectoratul General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne, prin care s-a solicitat acceptul conducerii Ministerului

Afacerilor Interne, precum și a Inspectoratului General de Poliție, privind păstrarea

automobilului de serviciu de model Dacia Duster, cu numărul de înmatriculare BBM

884, la domiciliul șefului interimar al Inspectoratului de Poliție Anenii Noi, comisar

principal Tomșa Dorin. Contrar celor indicate în ordinul de sancționare, prin răspunsul

Inspectoratului General de Poliție, Direcția inspectare efectiv, s-a permis parcarea

automobilului cu numărul de înmatriculare BBM 884 în alte locuri decât sediul

Inspectoratului, în zilele de sâmbătă și duminică.

În opinia reclamantului formalitatea și netemeinicia ordinului de sancționare se

demonstrează și prin cantitatea de consum de combustibil utilizat pentru luna mai 2020,

or, automobilul cu numărul de înmatriculare BBM 884 a consumat 227,8 litri, pe când

automobilul cu numărul de înmatriculare MAI 1731 a consumat 347,77 litri, iar

automobilul MAI 1732 a consumat 424,97 litri, consumul automobilului cu numărul de

înmatriculare BBM 884 fiind considerabil mai mic.

Reclamantul a declarat că nu a folosit automobilul Dacia Duster, cu numărul de

înmatriculare BBM 884, în scopuri personale, calculul estimativ, precum și presupusul

consum excesiv de combustibil, nu corespund adevărului, datorită situațiilor

excepționale și neprevăzute în care comisarul principal a fost implicat în exercitarea

funcțiilor sale de serviciu.

A notat că pe parcursul activității a respectat întocmai Statutul disciplinar al

funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor de Interne, și a

exercitat atribuțiile onest, sârguincios și în conformitate cu prevederile legale, fără a

săvârși abaterile specificate în cadrul ordinului de sancționare, folosind automobilul

menționat strict în scopurile de serviciu și pentru eficientizarea activității în cadrul

Inspectoratului de Poliție Anenii Noi.

Reclamantul a relevat că, în cadrul exercitării funcțiilor sale, pe timp de pandemie

provocată de virusul COVID-19, a respectat pct. 3 din ordinul Inspectoratului General

de Poliție cu privire la acțiunile Poliției în contextul constatării gradului de alertă „Cod

roșu” la nivel național referitor la situația epidemiologică, a asigurat solicitarea și

însoțirea transportului medical specializat de urgență la transportarea persoanelor ce se

eschivează de la respectarea măsurilor de sănătate publică și în cazurile de agresare a

personalului medical, în calitate de conducător al subdiviziunii subordonate

Inspectoratului General al Poliției – Inspectoratul de Poliție Anenii Noi, a asigurat

implementarea chestiunilor organizatorice ce au fost dispuse prin ordinile cu privire la

unele măsuri în cadrul Poliției în prevenirea răspândirii virusului COVID-19, care în

consecință generează activități diferite în cadrul serviciului, decât până la declararea

stării de urgență, inclusiv și consum de combustibil diferit.

A afirmat că, a fost desemnat prin dispoziția nr. 62 din 30 martie 2020, emisă de

președintele raionului Anenii Noi, în calitate de membru al Comisiei pentru situații

excepționale a raionului Anenii Noi, pe durata stării de urgență, în cadrul căreia, pentru

exercitarea atribuțiilor, a avut nevoie de mijloc de transport.

3

A opinat că aplicarea sancțiunii în formă de mustrare aspră este neîntemeiată,

pretinsa abatere disciplinară nefiind demonstrată prin probe pertinente în cadrul anchetei

de serviciu.

Reclamantul Dorin Tomșa a solicitat anularea ordinului nr. 380 din 2 septembrie

2020 de sancționare disciplinară emis în privința sa.

Prin hotărârea din 28 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

admisă acțiunea depusă de către Dorin Tomșa. S-a anulat ordinul nr.380 ef. din 2

septembrie 2020, emis de Inspectoratul General al Poliției, cu privire la sancționarea

disciplinară a șefului interimar al Inspectoratului de Poliție Anenii Noi, comisar

principal Dorin Tomșa, ca neîntemeiat.

La data de 22 ianuarie 2021, Inspectoratul General al Poliției, cu respectarea

termenului legal, a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 28 decembrie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Prin decizia din 10 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea de

apel depusă de către Inspectoratul General al Poliției împotriva hotărârii din 28

decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Pentru a decide astfel instanțele ierarhic inferioare au reținut că desemnarea lui Dorin

Tomșa în funcția de șef interimar al Inspectoratului de Poliție Anenii Noi, atât ministrul

afacerilor interne, cât și șeful Inspectoratului General al Poliției cunoșteau cu certitudine

că, comisarul principal domiciliază în municipiul Chișinău, iar pentru exercitarea

funcției în care a fost desemnat, urmează să se deplaseze zilnic tur-retur în orașul Anenii

Noi. Deci, Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General al Poliției,

desemnându-l pe comisarul principal Dorin Tomșa în exercitarea interimatului funcției

de șef al Inspectoratului de Poliție Anenii Noi, în situația în care comisarul principal

Dorin Tomșa, locuiește cu familia în municipiul Chișinău, fiind prezentă necesitatea

zilnică de a se deplasa la Anenii Noi, urmau să soluționeze la numire sau să intervină

ulterior în soluționarea acestei chestiuni, or, fiind necesară deplasarea, cel puțin 5 zile în

săptămână la Anenii Noi, se impun anumite costuri, iar angajatorii Ministerului

Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției urmau să decidă modul de

compensare a acestor cheltuieli, conform prevederilor legale enunțate.

Totodată, instanțele de judecată au notat că afirmația din actul administrativ

contestat despre pretinsa folosire de către reclamantul/apelant a transportului de serviciu

în interes personal, nu corespunde realității, or, nici o probă a cauzei nu conduce la

convingerea că comisarul principal a utilizat automobilul din dotare în interes privat.

Cu referire la cheltuielile nejustificate a resurselor financiare prin acțiunile

comisarului principal Dorin Tomșa, instanțele inferioare au precizat că, potrivit

ordonanței procurorului în Procuratura raionului Anenii Noi din 20 octombrie 2020, a

fost refuzat în pornirea urmăririi penale pe faptul comiterii de către comisarul principal

Dorin Tomșa a infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) din Codul penal, abuz de

serviciu, exprimat prin cauzarea prejudiciului evaluat la 5 000 de lei prin folosirea

mijlocului de transport de serviciu, automobilul Dacia Duster, cu numărul de

înmatriculare BBM 884, pentru deplasările pe itinerarul Anenii Noi – Chișinău – Anenii

Noi.

La data de 11 martie 2021, Inspectoratul General al Poliției a depus recurs nemotivat

împotriva deciziei din 10 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, iar la 9 aprilie 2021,

motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și

4

a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi decizii de respingere integrală a

acțiunii.

În argumentarea cererii de recurs cu reiterarea motivelor de drept și de fapt anterior

invocate, recurentul a menționat că consideră concluziile instanțelor ierarhic inferioare

ca fiind eronate.

A menționat că instanțele inferioare au omis componența abaterii disciplinare

incriminate lui Dorin Tomșa, conform căreia acesta a dat indicație unui salariat cu

atribuții de patrulare de a-l transporta în interes personal, determinând alți salariați din

Serviciul patrulare să muncească în plus pentru acoperirea deficitului de personal creat

de intimat prin funcția sa de conducător.

A specificat că instanțele ierarhic inferioare eronat au creat legătură cauzală dintre

răspunderea penală ce o poartă intimatul cu cea disciplinară, ignorând art. 59 alin. (8)

din Legea nr. 288/2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne care prevede expres că aplicarea sancțiunii disciplinare

nu exclude răspunderea penală, contravențională sau civilă, după caz.

A mai adăugat că instanțele de judecată au ignorat proba relevantă administrată în

cadrul anchetei de serviciu și anume Raportul echipei de audit care a evaluat prejudiciul

comis de Dorin Tomșa.

A afirmat că Curtea de Apel Chișinău prin decizia recurată nu a venit cu nici o

argumentare plauzibilă, rezumându-se doar la citarea exhaustivă a unor texte întregi din

acte administrative, fără să explice rostul și coroborarea cu circumstanțele de fapt. Iar

instanța de fond a admis în hotărârea adoptată concluzii subiective și lipsite de substrat

de drept, neîncadrate juridic.

A susținut că instanțele inferioare au reținut drept plauzibile doar argumentele lui

Dorin Tomșa, fără a supune unei examinări minuțioase probele prezentate de recurent.

Recurentul a notat că instanțele ierarhic inferioare au creat un precedent vicios prin

faptul că unanim au recunoscut dreptul salariaților de a se folosi de bunurile încredințate

în interes de serviciu în scopuri personale, fără a se baza pe o normă distinctă în acest

sens.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 10 martie 2021, copia

dispozitivului deciziei fiind notificată recurentului la data de 10 martie 2021, prin

intermediul poștei electronice (f.d.182).

Totodată, decizia motivată din 10 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată Inspectoratului General al Poliției la data de 6 aprilie 2021, fapt confirmat prin

avizul de recepție/livrare (f.d.188).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Inspectoratul General al Poliției s-a conformat

prevederilor legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul

administrativ.

5

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de către Inspectoratul General al

Poliției, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

6

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de către Inspectoratul General al Poliției.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de către Inspectoratul General al Poliției se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

7