3ra-430/22 — contestarea actului administrativ si restabilirea in funcție

Dosarul nr. 3ra-430/22 2-20134928-01-3ra-14042022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: G. Ciobanu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, G. Mîra, G. Dașchevici) Î N C H E I E R E 29 iunie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Parasii Ghenadie, reprezentat de avocatul Hlopețchi Igor, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Parasii Ghenadie împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, persoană terță Ivanov Mihail cu privire la contestarea actului administrativ și restabilirea în funcție, împotriva deciziei din 1 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul depus de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, casată integral hotărârea din 23 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o nouă decizie prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată, c o n s t a t ă: La 29 octombrie 2020, Parasii Ghenadie a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției al MAI cu privire la contestarea actului administrativ și restabilirea în funcție.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prin Ordinul IGP nr. 429 ef. din 2 octombrie 2020, în privința subofițerului superior al Serviciul Soroca, Florești al Secției patrulare „Nord” a Direcției patrulare Nord a Inspectoratului Național de Securitate Publică, agentul-șef principal Ghenadie Parasii, a fost aplicată sancțiune disciplinară sub formă de concediere din poliție conform art. 38 alin. 1) lit. j) și k) din Legea privind funcționarul public cu statul special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nr. 288/2016.

Cu referire la dispozițiile art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, a remarcat că actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual 1 în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public, prin urmare denotă că, ordinul contestat este asimilat actului administrativ individual. Iar, având în vedere prevederile art. 11 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, a evidențiat că ordinul contestat cu nr. 429 ef. din 2 octombrie 2020, constituie actul administrativ individual defavorabil prin care i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară sub formă de concediere.

Este de părere că ordinul contestat este unul ilegal și pasibil de a fi anulat cu restabilirea în drepturi. În susținerea opiniei enunțate a accentuat că potrivit art. 21 din Constituția Republicii Moldova, orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăția sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanțiile necesare apărării sale, or, reieșind din circumstanțele speței în privința sa nu există o hotărâre contravențională sau sentință penală prin care s-a demonstrat vinovăția acestuia în faptele imputate, prin urmare stabilirea gravității abaterii disciplinare este una nefondată, iar drept urmare este încălcat dreptul garantat de art. 6 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului și Libertăților Fundamentale, motiv ce denotă suplimentar ilegalitatea actului administrativ contestat.

A opinat că nu pot fi reținute alegațiile angajatorului privind comiterea de către reclamant a situațiilor/interdicțiilor prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. g), restricțiile și interdicțiile în activitatea polițistului din Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012, or acesta a fost abrogat.

A mai relatat că sancțiunea a fost aplicată pentru comiterea situațiilor/interdicțiilor stipulate de art. 28 alin. (1) lit. g) din Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012 (articol abrogat), precum că reclamantul ar fi abuzat de calitatea oficială, fără a se ține cont de faptul că la data de 13 august 2020 se afla în concediu ordinar, astfel nu se identifică acțiunile prin care reclamantul a abuzat de calitatea sa oficială și anume de funcția de polițist, or, cel puțin reclamantul se afla în cercul de prieteni, cunoscuți și nu se afla în acel cerc de persoane cu careva atribuții de serviciu, nu a prezentat careva acte/legitimația de serviciu și nu a purtat uniforma de serviciu, ce ar permite de a ajunge la o astfel de concluzie, or cazul a avut loc în afara orelor de lucru, în perioada în care reclamantul se afla în concediu ordinar.

Astfel, a conchis că la emiterea actului administrativ individual defavorabil de sancționare disciplinară, ordinul IGP nr. 429 ef. din 2 octombrie 2020, au fost încălcate și prevederile Hotărârii de Guvern nr. 409/2017 cu privire la aprobarea Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și anume au fost ignorate prevederile pct. 76, potrivit căruia proiectul ordinului se contrasemnează de către persoana care a efectuat ancheta de serviciu și conducătorul subdiviziunii care a dispus inițierea anchetei de serviciu, se coordonează de către conducătorii subdiviziunilor competente și se transmit angajatorului spre semnare. A obiectat că proiectul de ordin nr. 429 ef.

din 2 octombrie 2020, prin care i-a fost aplicată sancțiune disciplinară sub formă de concediere din poliție, nu a fost 2 coordonat/contrasemnat de către conducerea Direcției Juridice din cadrul Inspectoratului General al Poliție. Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 59 alin. (5), art. 61 alin. (1) din Legea privind funcționarul public cu statul special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nr. 288 din 16 decembrie 2016, art. 122, 189, 196, 206, 211-212 Cod administrativ. A solicitat admiterea acțiunii, anularea ordinului Inspectoratului General al Poliției al MAI nr. 429 ef. din 2 octombrie 2020 ,,Cu privire la sancționarea disciplinară a subofițerului superior al Serviciului Soroca, Florești al Secției patrulare ,,Nord” a Direcției patrulare ,,Nord” a Inspectoratului Național de Securitate Publică, agent-șef principal Ghenadii Parasii” și restabilirea în serviciu.

Prin încheierea din 14 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani a fost dispusă atragerea în proces a lui Ivanov Mihail în calitate de persoană terță. Prin hotărârea din 23 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost admisă acțiunea. A fost anulat anulat ordinului Inspectoratului General al Poliției al MAI nr. 429 ef. din 2 octombrie 2020 ,,Cu privire la sancționarea disciplinară a subofițerului superior al Serviciului Soroca, Florești al Secției patrulare ,,Nord” a Direcției patrulare ,,Nord” a Inspectoratului Național de Securitate Publică, agent- șef principal Ghenadie Parasii. A fost obligat Inspectoratul General al Poliției al MAI să emită actul administrativ individual privind restabilirea lui Parasii Ghenadie în funcția deținută până la încetarea raportului de serviciu cu achitarea salariului și a drepturilor salariale pentru absența forțată de la muncă, de la data încetării raportului de serviciu până la data restabilirii în funcție.

La 24 iunie 2021, Inspectoratul General al Poliției al MAI a depus apel împotriva hotărârii din 23 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, iar la data de 26 iulie 2021 a prezentat motivarea apelului. Prin decizia din 1 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul depus de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, casată integral hotărârea din 23 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o nouă decizie prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată La 2 februarie 2022, Parasii Ghenadie, reprezentat de avocatul Hlopețchi Igor a depus recurs împotriva deciziei din 1 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău. La 20 mai 2022, prin intermediul oficiului poștal, Parasii Ghenadie, reprezentat de avocatul Hlopețchi Igor a prezentat motivarea recursului, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

Totodată în recurs a menționat că decizia motivată a fost comunicată părților prin publicare la 30 martie 2022, prin urmare motivarea recursului depusă la 25 aprilie 2022 prin predarea la oficiul poștal se consideră depus în termen. Prin referința din 24 iunie 2022, Inspectoratul General al Poliției al MAI a solicitat declararea inadmisibilă a recursului depus de Parasii Ghenadie, reprezentat de avocatul Hlopețchi Igor. Examinând recursul depus de Parasii Ghenadie, reprezentat de avocatul Hlopețchi Igor, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de 3 contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când: motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2). Conform art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Alineatul (2) al aceluiași articol, prevede că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Prin prisma art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96–114. În corespundere cu prevederile art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. Conform art. 97 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoașteri a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată. Iar în accepțiunea art. 109 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, un înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție.

Din actele cauzei se atestă că dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la data de 1 februarie 2022, iar la data de 2 februarie 2022, Parasii Ghenadie, reprezentat de avocatul Hlopețchi Igor a depus recurs nemotivat. Tot din materialele dosarului rezultă că la 30 martie 2022, Curtea de Apel Chișinău a expediat copia deciziei motivate din 1 februarie 2022, în adresa părților la proces (f. d. 207). În acest sens, actele cauzei denotă că decizia din 1 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost recepționată de către Parasii Ghenadie la 4 aprilie 2022, ceea ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la dosar (f. d. 210). Astfel, termenul de depunere a recursului și-a început curgerea la 5 aprilie 2022, ziua imediat următoare de la data notificării deciziei contestate și a expirat la 4 mai 2022, aceasta fiind ultima zi de prezentare a motivării recursului.

Cu toate acestea, motivarea recursului împotriva deciziei din 1 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost depusă de către de Parasii Ghenadie, reprezentat de 4 avocatul Hlopețchi Igor prin intermediul oficiului poștal în data de 20 mai 2022 (f. d. 237), fapt ce denotă depunerea recursului după expirarea termenului stabilit de lege, or, contrar art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea recursului a fost prezentată peste termenul de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

În acest fel, se constată că recurentul Parasii Ghenadie a neglijat obligația de a se conforma prevederilor art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, adică de a prezenta partea motivată a recursului în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei, termen care a expirat la 4 mai 2022. Ca urmare, se constată a fi lipsite de suport mențiunile recurentului precum că decizia motivată a fost comunicată prin publicare la 30 martie 2022, iar motivarea recursului a fost depusă la 25 aprilie 2022 prin intermediul oficiului poștal, or materialele cauzei atestă contrariul (f. d. 210, 237). De altfel, recurentul Parasii Ghenadie fiind cel interesat în soluționarea prezentei cauze, urma să întreprindă măsurile necesare de a-și proteja drepturile sale de acces la instanță.

La acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ remarcă și jurisprudența constantă a CtEDO, unde Curtea a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție (cauza Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007). Totodată, în conformitate cu art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise. Prin urmare, termenul de depunere a recursului poate fi restabilit, dacă persoanele îndreptățite prezintă probe veridice ce confirmă imposibilitatea depunerii acestuia în termen.

La caz, recurentul Parasii Ghenadie, nu a depus cerere privind repunerea recursului în termen și nici nu a prezentat probe concludente și pertinente în vederea argumentării omiterii termenului legal. Din motivele expuse, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ conchide că recursul depus de Parasii Ghenadie, reprezentat de avocatul Hlopețchi Igor, necesită a fi declarat inadmisibil. Or, admiterea spre examinare a unui recurs depusă peste termenul prevăzut de lege, ar duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că motivarea recursului a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia în temeiul art. 246 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, de a declara inadmisibil recursul depus de Parasii Ghenadie, reprezentat de avocatul Hlopețchi Igor. 5 În conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Parasii Ghenadie, reprezentat de avocatul Hlopețchi Igor, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 6