3ra-152/22 — contestarea actului administrativ si restabilirea in functie

3ra-152/22 — contestarea actului administrativ si restabilirea in functie (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-152/22

2-20056802-01-3ra-15022022

Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Central (jud: G. Tocaiuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

18 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Igor Balan,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Igor Balan împotriva Penitenciarului nr. 6 Soroca și Administrației Naționale a

Penitenciarelor cu privire la contestarea actului administrativ individual

defavorabil, anularea procesului-verbal și restabilirea în funcție,

împotriva deciziei din 2 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost casată hotărârea din 23 decembrie 2020 a Judecătoriei Soroca, sediul Central și

a fost emisă o nouă decizie de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 28 mai 2020 Igor Balan a depus cerere de chemare în judecată în procedura

contenciosului administrativ împotriva Penitenciarului nr. 6 Soroca și

Administrației Naționale a Penitenciarelor cu privire la contestarea actului

administrativ individual defavorabil, anularea procesului-verbal și restabilirea în

funcție.

În motivarea acțiunii a indicat că la 29 aprilie 2020 a luat cunoștință cu ordinul

Penitenciarului nr. 6 Soroca nr. 266 ef din 29 aprilie 2020 cu privire la concedierea

din funcția de agent superior al Secției siguranță și regim penitenciar al

Penitenciarului nr. 6 Soroca și ordinul Administrației Naționale a Penitenciarelor

nr. 607ef din 29 aprilie 2020 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare -

concedierea.

A menționat că la 10 aprilie 2020 Comisia de disciplină a emis decizia nr. 10,

prin care agentului principal de justiție Igor Balan, i-a fost aplicată sancțiunea

disciplinară concediere din funcția de agent superior al Secției siguranță și regim

penitenciar al Penitenciarului nr. 6 Soroca. Drept bază pentru motivarea ordinului

Penitenciarului nr. 6 Soroca nr. 266ef din 29 aprilie 2020 și ordinului Administrației

Naționale a Penitenciarelor nr. 607ef din 29 aprilie 2020, care au fost luate în baza

deciziei Comisiei de disciplină nr. 10 din 10 aprilie 2020, a fost raportul directorului

1

adjunct al Penitenciarului nr. 6, Soroca. Baza acestui raport l-a constituit explicațiile

deținuților din Penitenciarul nr. 6, condamnați pentru infracțiuni grave și deosebit

de grave, precum și explicațiile agentului principal Igor Balan. Astfel, condamnatul

Alexei Tuman a declarat că la data de 17 martie 2020 condamnatul Ion Draniuc i-a

transmis un telefon mobil de model Samsung- J5, pe care la 22 martie 2020 l-a

transmis prin intermediul colaboratorului penitenciarului Igor Balan unui alt

condamnat Andrei Grișciuc. La 23 martie 2020 Igor Balan a întors telefonul mobil

Samsung-J5 lui Alexei Tuman. În aceiași zi acest telefon a fost ridicat în rezultatul

percheziției. Anterior, deținutul Andrei Grișciuc a transmis lui Alexei Tuman un

plic cu scrisori ca să-l transmită angajatului Igor Balan, care urma să le transmită la

libertate. Totodată, a menționt că trimiterea scrisorilor nu s-a primit, deoarece a

refuzat.

La rândul său, condamnatul Radu Șalari a comunicat că el personal a scris două

petiții pe care a semnat Andrei Grișciuc cu conținutul calomnios pe actuala

conducere a penitenciarului și folosind că Andrei Grișciuc, care se afla cu dânsul

într-o celulă, s-a lăudat de relațiile de prietenie cu Igor Balan, a așteptat ca ultimul

să le scoată din penitenciar la libertate. Pentru aceasta scrisorile date la fel au fost

transmise condamnatului Alexei Tuman, care urma să le transmită angajatului Igor

Balan, pentru a le scoate la libertate, așa au gândit condamnații, dar asta nu s-a

primit, deoarece dânsul a refuzat.

Reclamantul a explicat că pe parcursul activității sale în penitenciar a stabilit

relații de prietenie cu ofițerul principal al Secției siguranță și regim penitenciar,

comisar de justiție Chiriac Alexandru. Când se afla la serviciu deseori intra la biroul

acestuia, unde și a făcut cunoștință cu condamnatul Andrei Grișciuc. La începutul

lunii martie comisarul de justiție Alexandru Chiriac l-a rugat să intre la condamnatul

Andrei Grișciuc, să-i transmită un plic cu scrisori. Totodată, plicul nu a fost la

Andrei Grișciuc, dar la condamnatul Alexei Tuman. Atunci când a fost telefonat de

către condamnatul Alexei Tuman prin intermediul telefonului de la postul intern, i-

a comunicat că nu îi va transmite plicul. Tot atunci, condamnatul Andrei Grișciuc

l-a rugat să-i aducă de la condamnatul Tuman Alexei un telefon mobil. Astfel, a

acceptat de a transmite telefonul pe o noapte la rugămintea condamnatului Andrei

Grișciuc din cauza că de câteva ori l-a văzut în biroul comisarului de justiție Chiriac

Alexandru. Prin urmare, la data de 22 martie 2020 a luat telefonul de la condamnatul

Alexei Tuman și l-a transmis condamnatului Andrei Grișciuc, iar la 23 martie 2020

a transmis telefonul înapoi condamnatului Alexei Tuman.

A declarat că la momentul luării deciziei privind aplicarea măsurii disciplinare

de concediere, a fost membru al Organizației sindicale primare a Penitenciarului nr.

6, ce este o parte a Asociației sindicale a Administrației Naționale a Penitenciarelor

și Federației sindicatelor Angajaților din Serviciile Publice din Republica Moldova,

însă Comisia de disciplină la ședința din 10 aprilie 2020, anume când a fost

examinată necesitatea și posibilitatea aplicării sancțiunii disciplinare prin

concediere, a ignorat prevederile legale. A considerat că prin inacțiunile menționate

a fost încălcat dreptul angajatului, să fie apărat de Organizația sindicală, iar

încălcarea acestui drept este un motiv legal pentru anularea deciziei Comisiei de

disciplină nr.10 din 10 aprilie 2020 și Ordinului Administrației Naționale a

Penitenciarelor din 29 aprilie 2020 nr. 607ef, precum și ordinului Penitenciarului

2

nr.6 Soroca nr. 266ef din 29 aprilie 2020, invocând în acest sens prevederile art. 4

din Legea cu privire la sistemul administrației penitenciare nr.300 din 21 decembrie

2017, art. 5, 7, 21 al Legii sindicatelor nr.1129 din 07 iulie 2000.

La fel, Comisia de disciplină a concluzionat că culpa agentului principal, agent

superior al Secției siguranță și regim penitenciar Igor Balan este demonstrată, dar

această mențiune în opinia reclamantului este corectă parțial numai din punct de

vedere că culpa este demonstrată, dar nu este dovedită. A indicat că prin

manipularea faptelor și provocarea situației de comitere a abaterii disciplinare, a fost

folosit pentru fabricarea unor fapte împotriva comisarului de justiție, ofițerului

principal al Secției siguranță și regim penitenciar - Alexandru Chiriac.

A relatat că după o tură de noapte, a fost lipsit de libertate ilegal de la ora 8.00

dimineață până la ora 16.00, fără somn, fără mâncare, fără apă, fără odihnă. Toate

necesitățile fiziologice indicate, au fost restricționate de directorul adjunct al

Penitenciarului nr.6 Mihail Covali prin abuz de executare a funcției de stat. Fiind

pus într-o situație de presiune psihologică, fiind amenințat, fiind agresat de

conducătorul adjunct al instituției, a fost interogat prin încălcarea legislației, dând

răspunsuri la întrebările provocatoare ale comisarului principal de justiție și

neconștientizând de consecințele așa numitei discuții. Mai mult decât atât, în mod

ilegal prin abuz i-a fost ridicat telefonul mobil ce-i aparține cu drept de proprietate,

fără voia sa, cu scopul verificării mesageriei convorbirilor cu comisarul de justiție

Alexandru Chiriac. De asemenea, nu a fost liber de a pleca acasă, până când nu a

confirmat tot de ce a fost întrebat de către comisarul principal de justiție, director

adjunct interimar al penitenciarului Mihail Covali.

Mai indică reclamantul că la ședința Comisiei de disciplină din 10 aprilie 2020,

la fel a avut loc manipularea faptelor cu scopul creării unei imagini cât mai mult

negativă în privința sa. Principiile de bază a activității sistemului administrației

penitenciare, cum sunt legalitatea și respectarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului, au fost ignorate complet în acest caz. Acest fapt în opinia

reclamantului confirmă că conducerea existentă a Penitenciarului nr.6 nu este în

stare de a stimula deținuții penitenciarului pentru atitudinea respectuoasă față de

lege, deoarece personal prin acțiunile ilegale și implicarea în aceste acțiuni a unor

deținuți, manifestă lipsa de respect în fața legislației Republicii Moldova.

Invocă că potrivit art. 93 al Legii cu privire la sistemul administrației

penitenciare nr. 300 din 21 decembrie 2017, comisiile de disciplină au competența

de a cerceta faptele care constituie abateri disciplinare și de a propune aplicarea

sancțiunilor disciplinare numai dacă se constată vinovăția. Astfel, din contextul

actelor administrative, nu este clar în săvârșirea căror acțiuni este vinovat. Totodată,

în această abatere au fost implicate mai multe persoane, iar persoana centrală este

condamnatul pentru infracțiuni grave Alexei Tuman, care obținea la sine telefonul

Samsung J5 - un obiect interzis în penitenciar, cunoștea de la cine și cum a intrat

acest telefon în penitenciar, la fel, anume el ținea la piept camera de luat vederi, ce

aparținea statului și transmitea telefonul angajatului Igor Balan, provocând o abatere

disciplinară, dar care nu a fost sancționat pentru implicarea directă în încălcarea

regimului penitenciar. La fel, condamnatul Alexei Tuman a indicat încă două

persoane implicate - Ion Dranciuc și Andrei Grișciuc, care la momentul comiterii

abaterii disciplinare au fost deținuții Penitenciarului nr. 6, și care la fel nu au fost

3

trași la răspundere pentru încălcarea regimului penitenciar. A comunicat că mai

rămâne încă o persoană, dar necunoscută, implicată în această abatere, care a

înscenat această abatere, a pregătit-o și a provocat persoane implicate cu scopul de

răzbunare asupra unui ofițer al secției siguranță și regim penitenciar. Toate aceste

acțiuni au fost făcute prin stabilirea relațiilor cu deținuții ce contravin intereselor de

serviciu, astfel că această persoană necunoscută urma să fie sancționată pentru

abaterea disciplinară.

Reclamantul a arătat că în conformitate cu art. 21 din ordinul Ministerului

Justiției nr. 593 din 28 noiembrie 2018 cu privire la aprobarea Regulamentului de

activitate a comisiilor de disciplină pentru personalul din cadrul sistemului

administrației penitenciare, activitatea comisiilor de disciplină se bazează pe

principiul prezumției de nevinovăție, ce înseamnă că funcționarul public cu statut

special cercetat se prezumă a fi nevinovat atât timp cât vinovăția sa nu a fost

dovedită. Toate dubiile în probarea săvârșirii faptei care constituie obiectul

cercetării se interpretează de către membrii comisiei de disciplină în favoarea

funcționarului public cu statut special cercetat. Așadar, după părerea sa, decizia

Comisiei de disciplină a fost luată prin nerespectarea principiului prezumției de

nevinovăție, principiu de bază la stabilirea vinovăției și sancțonarea persoanei.

A mai specificat că drept bază pentru aplicarea sancțiunii – concediere, către

un colaborator al penitenciarului, au devenit explicațiile unor persoane condamnate

de mai multe ori pentru infracțiuni grave și deosebit de grave, în stare de privațiune

de libertate, adică independente de mai mulți factori de decizie în penitenciar, ce

pune la îndoială nivelul de moralitate al acestora și libera lor exprimare. Faptul dat

pune sub semnul de întrebare legalitatea probelor obținute, având în vedere că art.

92 al Legii cu privire la sistemul administrației penitenciare nr.300 din 21 decembrie

2017 prevede că, în cadrul anchetei de serviciu pot fi audiați martorii sau alte

persoane și pot fi utilizate alte mijloace de probă, cu condiția că sunt obținute în

mod legal. Reieșind din faptul că legalitatea probelor obținute nu este confirmată,

aplicarea sancțiunei cu ignorarea principiului legalității, duce la anularea acesteia.

A susținut că telefonul mobil Samsung-J5 a fost adus în penitenciar, iar dânsul

nu a fost implicat în trafic de telefoane mobile. Mai mult, a două zi după abatere,

acest telefon mobil a fost ridicat după o percheziție, efectuată de reprezentanții

Secției siguranță și regim penitenciar. Astfel, a devenit victima unui plan al

factorilor de decizie a penitenciarului, care l-au folosit pentru scopul de răzbunare

asupra unui alt colaborator al penitenciarului Alexandru Chiriac. Acestea se

confirmă prin faptul că, procesul transmiterii telefonului mobil Samsung J5 de către

deținutul Alexei Tuman angajatului Igor Balan, a fost fixat cu ajutorul camerei

portative de luat vederi de model Transcend, care se află la bilanțul Penitenciarului

nr.6 sub nr.22, dar la momentul fixării transmiterii telefonului se afla în celula

deținutului Alexei Tuman, și astfel apare întrebarea prin intermediul cui camera

portativă de luat vederi nr.22, care cu drept de proprietate aparține statului, a

parvenit în posesia unui deținut al Penitenciarului nr.6, fiind aceiași cale prin care a

parvenit la deținutul Alexei Tuman telefonul mobil Samsung J5.

A considerat că abaterea disciplinară în cauză, este creată artificial de

comisarul principal de justiție, directorul adjunct interimar Mihail Covali, care a

stabilit relații cu deținutul Alexei Tuman, a înscenat o abatere disciplinară, luând ca

4

bază relațiile de prietenie între Igor Balan și Alexandru Chiriac, a provocat această

abatere din partea lui Igor Balan și ulterior a luat explicații cu încălcarea abuzivă a

drepturilor omului și legislației în vigoare, devenind raportor al încheierii privind

ancheta de serviciu referitor la abaterea disciplinară în fața Comisiei de disciplină

cu scopul concedierii comisarului de justiție, ofițerului principal al Secției siguranță

și regim penitenciar Alexandru Chiriac. Așadar, a susținut că folosind abuziv

statutul său de conducător al instituției, Mihail Covali a influențat asupra opiniei

membrilor comisiei și ca rezultat asupra deciziei acesteia. Faptul că abaterea

disciplinară a fost organizată de comisarul principal de justiție Mihail Covali și a

devenit o provocare pentru angajatul Igor Balan, duce la atenuarea vinovăției

acestuia.

În opinia reclamantului, la examinarea abaterii Comisia de disciplină putea lua

orice altă decizie cu privire la sancționare mult mai blândă a angajatului Igor Balan,

luând în considerație lipsa sancțiunilor disciplinare în vigoare, precum și faptul că

de mai multe ori a fost distins cu diplome și premii pentru merite în activitatea

ireproșabilă în sistemul administrației penitenciare. Existența principiului

obligatoriu în respectarea unui raport echitabil între gravitatea abaterii disciplinare,

circumstanțele săvârșirii acesteia și sancțiunea disciplinară propusă a fi aplicată,

duce la concluzia că concedierea sa este o sancțiune care a fost luată prin încălcarea

principiului proporționalității, prevăzut drept bază pentru activitatea comisiilor de

disciplină, care este un temei legal pentru anularea deciziei luate de Comisia de

disciplină, emisă în baza acestei decizii ilegale.

A comunicat că în conformitate cu decizia Comisiei de disciplină nr.10 din 10

aprilie 2020 și ordinul Administrației Penitenciare din 29 aprilie 2020 nr.607ef cu

privire la aplicarea sancțiunii - concediere, în acțiunile agentului superior al Secției

siguranță și regim penitenciar al Penitenciarului nr. 6 Soroca, Igor Balan,

manifestate prin transmiterea unui telefon mobil, obiect interzis pentru păstrare în

penitenciar, se atestă încălcarea prevederilor p.14 subpunctul 1, 6 al ordinului

Ministerului Justiției nr.19 din 21 ianuarie 2019. Aceste prevederi stipulează că în

scopul asigurării integrității profesionale, funcționarul public cu statut special este

obligat: 1) să nu stabilească relații ce contravin intereselor de serviciu sau de altă

natură, ori să beneficieze de serviciile persoanelor deținute sau a rudelor acestora,

persoanelor cunoscute a fi implicate în activități ilegale; 6) să declare cadourile în

conformitate cu legislația.

A afirmat că prin motivarea deciziei nr. 10 a Comisiei de disciplină din 10

aprilie 2020 a fost încălcată condiția obligatorie de a descrie procedura

administrativă în formă veridică, adică de cine a fost inventat scenariul, de cine și

la indicația cui a fost scris raportul nr. 176 din 20 martie 2020, cum au fost

manipulate probele și opiniile membrilor Comisiei de disciplină, care anume

presiune și influență psihică a fost aplicată în audieri și de ce lipsesc opiniile

contrare conținutului final. Mai mult, a declarat că a fost lipsit de dreptul de a lua

cunoștință cu materialele dosarului administrativ și cu explicațiile persoanelor

implicate.

A reiterat că abaterea disciplinară în cauză a fost fabricată numai cu scopul de

răzbunare asupra ofițerului principal al Secției siguranță și regim penitenciar

Alexandru Chiriac.

5

A mai indicat că potrivit fișei postului al ofițerului principal al Secției siguranță

și regim penitenciar, scopul general al funcției este organizarea activității speciale

de investigații în scopul asigurării ordinii de drept și regimului de detenție în

penitenciar. Sarcine specifice ale postului sunt respectarea întocmai în desfășurarea

activității sale speciale de investigații a prevederilor normative ale Legii privind

activitatea specială de investigații nr. 59 din 29 martie 2012. Totodată, conform

articolului 11 al Legii menționate, ofițerul de investigații are obligația să respecte

regulile de conspirație la executarea activității speciale de investigații, iar art. 25 din

această Lege, prevede că toate datele acumulate în timpul efectuării măsurii speciale

de investigații constituie informație oficială cu accesibilitate limitată sau secret de

stat. Orice divulgare a datelor specificate atrage răspunderea prevăzută de lege.

În opinia reclamantului, prevederile enunțate urmau să fie luate în considerație

la ședința Comisiei de disciplină din 10 aprilie 2020. La fel, în conformitate cu

punctul 37 din ordinul Ministerului Justiției nr. 593 din 28 noiembrie 2018 cu privire

la aprobarea Regulamentului de activitate a comisiilor de disciplină, raportul privind

ancheta de serviciu, care conține informații atribuite la secretul de stat, precum și

alte înscrisuri, date, informații ce cad sub incidența prevederilor Legii nr. 245 din

27 noiembrie 2008 cu privire la secretul de stat, se examinează de comisia de

disciplină prevăzută la pct. 8 în conformitate cu procedura privind protecția

informațiilor respective, și anume, în ședință închisă de către comisia de disciplină

instituită ad-hoc în cadrul instituțiilor prevăzute la punctul 4, conform condițiilor

generale și potrivit gradelor de secretizare a informațiilor conținute în raport. A

invocat că potrivit art. 12 al Legii privind activitatea specială de investigații nr. 59

din 29 martie 2012, ofițerul de investigații trebuie să stabilească relații cu persoanele

care și-au dat consimțământul de colaborare, în mod confidențial. Așadar, în cazul

respectării confidențialității informațiilor oficiale cu accesibilitate limitată la

examinarea așa numitei abateri disciplinare, putea fi descoperit că relațiile stabilite

sunt numai în interesele de serviciu, folosite pentru descoperirea faptelor de

încălcare a regimului penitenciar și persoanelor implicate.

A susținut că ordinul Penitenciarului nr.6 nr. 266ef din 29 aprilie 2020, precum

și ordinul Administrației Naționale a Penitenciarelor nr.607ef din 29 aprilie 2020 și

decizia Comisiei de Disciplină nr. 10 din 10 aprilie 2020, au fost emise cu încălcarea

gravă a principiilor de bază a sistemului penitenciar și a drepturilor și libertăților

agentului principal de justiție, agentului superior al Secției siguranță și regim

penitenciar Igor Balan și anume: principiul legalității, principiul proporționalității,

principiul prezumției de nevinovăție, principiul respectării confidențialității

informațiilor oficiale cu accesibilitate limitată, dreptul membrului sindicatelor să fie

apărat și reprezentat de Organizația sindicală.

A specificat că prin ordinul Administrației Naționale a Penitenciarelor nr.

607ef din 29 aprilie 2020, agentului principal de justiție, agent superior al Secției

siguranță și regim penitenciar Igor Balan i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară –

concediere, iar prin ordinul Penitnciarului nr. 6 nr. 266 ef din 29 aprilie 2020 Igor

Balan a fost concediat din funcția de agent superior al Secției siguranță și regim

penitenciar. Sancțiunea disciplinară - concedierea, este aplicată în mod ilegal și

prezintă un exemplu negativ pentru generația tânără privind atitudinea iresponsabilă

în fața legii statului Republica Moldova, cetățenii căruia sunt. Suplimentar a

6

menționat că a fost manipulat, provocat și prin abuz de naivitate inerentă a fost

sancționat și a pierdut serviciul.

A solicitat anularea ordinului Penitenciarului nr. 6 Soroca nr. 266 ef din 29

aprilie 2020 cu privire la concediere; anularea ordinului Administrației Naționale a

Penitenciarelor din 29 aprilie 2020 nr. 607ef cu privire la aplicarea sancțiunii

concedierea în privința lui Igor Balan; anularea deciziei Comisiei de disciplină nr.

10 din 10 aprilie 2020; anularea procesului-verbal nr. 10 al Comisiei de disciplină

din 10 aprilie 2020; restabilirea la serviciu în funcția de agent superior al Secției de

siguranță și regim penitenciar a Penitenciarului nr. 6 Soroca al Administrației

Naționale a Penitenciarelor și în drepturile aferente începând cu ziua aplicării

sancțiunii disciplinare concedierea.

Prin hotărârea din 23 decembrie 2020 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, a

fost admisă acțiunea înaintată de Igor Balan. A fost anulat ordinul nr. 266ef din 29

aprilie 2020 emis de Penitenciarul nr. 6 Soroca cu privire la concediere în privința

lui Igor Balan. A fost anulat ordinul nr. 607ef din 29 aprilie 2020 emis de

Administrația Națională a Penitenciarelor cu privire la aplicarea sancțiunii

concediere în privința lui Igor Balan. A fost anulată decizia Comisiei de disciplină

nr. 10 din 10 aprilie 2020 în privința lui Igor Balan. A fost anulat procesul-verbal al

Comisiei de disciplină nr. 10 din 10 aprilie 2020 în privința lui Igor Balan. A fost

restabilit Igor Balan în funcția de agent superior al Secției de siguranță și regim

penitenciar a Penitenciarului nr. 6 Soroca al Administrației Naționale a

Penitenciarelor și în drepturile aferente acestuia începând cu ziua aplicării sancțiunii

disciplinare concedierea.

La 24 decembrie 2020 și la 31 decembrie 2020 cu respectarea termenului

prevăzut de art. 232 Cod administrativ, Penitenciarul nr. 6 Soroca și Administrația

Națională a Penitenciarelor, au depus apel împotriva hotărârii din 23 decembrie

2020 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, iar la 15 februarie 2021 și 17 februarie

2021 au prezentat motivarea apelului.

Prin încheierea din 8 iunie 2021 a Curții de Apel Bălți, acțiunea a fost transmisă

la Curtea de Apel Chișinău pentru examinare conform competenței jurisdicționale.

Prin decizia din 2 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată

hotărârea din 23 decembrie 2020 a Judecătoriei Soroca, sediul Central și a fost emisă

o nouă decizie prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel cu trimitere la prevederile

art. 3, 22 alin. (1), 189 alin. (1) și (2), 93 alin. (1) Cod administrativ, art. 17 alin.

(1), (2), 18 alin. (1), (2), 62 alin. (1) lit. d) și g), 63, 87, 88, 89, 92 din Legea cu

privire la sistemul administrației penitenciare nr. 300 din 21 decembrie 2017, pct.2

și 4 din Instrucțiunea cu privire la modul de desfășurare a anchetelor de serviciu

privind abaterile disciplinare săvârșite de către funcționarii publici cu statut special

din cadrul sistemului administrației penitenciare, aprobată prin ordinul

Administrației Naționale a Penitenciarelor nr. 315 din 12 decembrie 2018, a reținut

ca fiind neîntemeiată concluzia primei instanțe referitoare la temeinicia acțiunii.

În acest sens, raportând normele legale la circumstanțele cauzei, instanța de

apel a reținut că în urma efectuării anchetei de serviciu, Comisia de disciplină a

ajuns la concluzie corectă că, probele administrate confirmă faptul că Igor Balan,

agent principal de justiție, agent superior al Secției siguranță și regim penitenciar a

7

Penitenciarului nr. 6-Soroca, a admis abateri de la prevederile pct. 14 subpct. 1) din

Codul deontologic al funcționarului public cu statut special din sistemul

administrației penitenciare, aprobat prin ordinul Ministerului Justiției nr. 19 din 21

ianuarie 2019, prin care funcționarului public cu statut special din cadrul sistemului

administrației penitenciare, îi este interzis să stabilească relații care contravin

intereselor de serviciu sau de altă natură și să denunțe orice influență

necorespunzătoare, precum și nu a respectat interdicția prevăzută la art. 63 lit. (e)

din Legea cu privire la sistemul administrației penitenciare nr. 300 din 21 decembrie

2017, să abuzeze de calitatea oficială și să compromită, prin activitatea privată ori

publică, prestigiul funcției sau al instituției din care face parte, astfel că acțiunile

respective fiind coroborate cu art. 87 lit. c), j) și o) din Legea menționată,

demonstrează că aceasta constituie o abatere disciplinară pasibilă de a fi sancționată

disciplinar.

Prin urmare, instanța de apel a considerat că prima instanță în mod greșit a

dispus anularea procesului-verbal nr. 10 al Comisiei de disciplină din 10 aprilie

2020 și a deciziei Comisiei de disciplină din 10 aprilie 2020, emise în privința lui

Igor Balan.

Curtea de Apel Chișinău a reținut că pe parcursul desfășurării anchetei de

serviciu, Igor Balan a recunoscut faptul că a transmis un telefon mobil deținutului

Andrei Grișciuc, prin intermediul deținutului Alexei Tuman, iar culpa acestuia cu

privire la stabilirea unor relații care contravin intereselor de serviciu a fost

demonstrată plenar de Comisia de disciplină.

În așa fel, instanța de apel a relevat că Comisia de disciplină corect a ajuns la

concluzia că în acțiunile agentului superior al Secției siguranță și regim penitenciar

a Penitenciarului nr. 6 Soroca, Igor Balan, manifestate prin transmiterea unui telefon

mobil, obiect interzis pentru păstrare în penitenciar, destinatarul final al căruia a fost

deținutul Andrei Grișciuc, se atestă încălcarea prevederilor art. 14 subpct. 1, 6 din

ordinul Ministerului Justiției nr. 19 din 21 ianuarie 2019, precum și nerespectarea

interdicției prevăzute la art. 63 lit. c) din Legea nr.300 din 21 decembrie 2017, iar

prin prisma art. 87 lit. c), j) și o) din Legea enunțată, acțiunile respective constituie

abateri disciplinare.

Astfel, în condițiile în care în urma efectuării controlului judecătoresc asupra

actelor administrative contestate, s-a stabilit că ancheta de serviciu în privința lui

Igor Balan a fost desfășurată cu respectarea procedurii, iar Comisia de disciplină a

apreciat corect acțiunile acestuia ca abateri disciplinare, se constată legalitatea

ordinelor de concediere emise de Penitenciarul nr. 6 Soroca și Administrația

Națională a Penitenciarelor, întrucât autoritățile publice pârâte au acționat cu

respectarea prevederilor art. 90 din Legea nr. 300 din 21 decembrie 2017.

La caz, instanța de apel a considerat neîntemeiate argumentele instanței de

fond, invocate în hotărârea contestată precum că, la examinarea posibilității aplicării

sancțiunii disciplinare „concediere” în privința lui Igor Balan, Comisia de disciplină

a ignorat prevederile normelor legale, încălcând dreptul angajatului membru de

sindicat de a fi apărat de Organizația sindicală. În acest sens, Curtea de Apel

Chișinău a menționat că art. 4 din Legea nr. 300 din 21 decembrie 2017, stabilește

că la elaborarea actelor normative prevăzute de prezenta lege sau a altor acte

normative, în domeniul raporturilor de serviciu ale funcționarului public cu statut

8

special din cadrul sistemului administrației penitenciare, este obligatorie

consultarea organizațiilor sindicale reprezentative din sistemul administrației

penitenciare, însă, prima instanță nu a ținut cont de faptul că norma legală invocată,

nu poate fi aplicată la speță, deoarece în privința reclamantului a fost emis un act

administrativ individual defavorabil de aplicare a sancțiunii disciplinare, nefiind un

act administrativ normativ, situație care nu se încadrează în prevederile art. 4 din

Legea menționată, și nu impune obligativitatea consultării organizației sindicale

reprezentative.

În circumstanțele în care s-a constatat că ancheta de serviciu în privința lui Igor

Balan s-a desfășurat cu respectarea legislației în vigoare, iar ordinele de concediere

au fost emise cu respectarea prevederilor art. 90 din Legea nr. 300 din 21 decembrie

2017, instanța de apel a ajuns la concluzia despre netemeinicia pretențiilor

reclamantului privind anularea actelor administrative contestate și subsecvent, a

cerinței de restabilire în funcție.

Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău a conchis că prima instanță nu a dat o

apreciere obiectivă probelor administrate, nu a constatat și elucidat pe deplin toate

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei și a aplicat greșit

normele de drept material, iar în consecință soluția de admitere a acțiunii este

neîntemeiată, fiind rezultată din aprecierea incorectă a probelor cercetate în cadrul

procesului de judecată în coraport cu normele aplicabile speței.

La 30 noiembrie 2021 Igor Balan a depus recurs împotriva deciziei din 2

noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

La 3 februarie 2022 Igor Balan a prezentat motivarea recursului.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate

eronat normele de drept material și procedural.

A indicat că, la caz, Curtea de Apel Chișinău nu a fost competentă de a examina

cererile de apel depuse de Penitenciarul nr. 6 și Administrația Națională a

Penitenciarelor, urmând să transmită dosarul pentru soluționarea conflictului de

competență.

La fel, a relatat că instanța de apel nu a luat în considerație argumentele sale și

nu le-a apreciat nici întrun fel.

A susținut că prima instanță corect a constatat că pârâtul la aplicarea sancțiunii

disciplinare nu a ținut cont de elementele circumstanțelor cauzei disciplinare și

anume, conduita ilicită sub aspect disciplinar, consecințele nefaste generate de acest

comportament, vinovăția și legătura căuzală, nefiind clar în săvârșirea căror acțiuni

se face vinovat.

De asemenea, a menționat că instanța de apel nu a ținut cont de prevederile art.

87 Codul muncii, care prevede că la concedierea salariaților membri de sindicat,

angajatorul solicită în prealabil opinia consultativă a organului sindical din unitate,

prin notificarea organului respectiv.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

menținerea hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

9

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 2 noiembrie 2021,

iar la 30 noiembrie 2021 Igor Balan a depus recurs nemotivat. Totodată, materialele

dosarului atestă că decizia motivată a fost notificată recurentului în data de 10

ianuarie 2022, ceea ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică (f.d. 113, 114

Vol.II). Astfel, recursul depus la 30 noiembrie 2021 și motivarea recursului depusă

la 3 februarie 2022, este în termen.

La 15 februarie 2022 în adresa intimaților Penitenciarul nr. 6 Soroca și

Administrația Națională a Penitenciarelor, a fost expediată copia recursului, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, însă aceștia deși au recepționat

recursul, nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Igor Balan, în raport cu

materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile

Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex

officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

10

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245

alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

Argumentul recurentului precum că Curtea de Apel Chișinău nu a fost

competentă de a examina cererile de apel depuse de Penitenciarul nr. 6 și

Administrația Națională a Penitenciarelor, este unul irelevant, în situația în care s-a

constatat că la caz activitatea administrativă a fost desfășurată de Administrația

Națională a Penitenciarelor, iar conform art. 196 alin. (1) Cod administrativ,

acțiunea în contencios administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei rază

teritorială își are sediul autoritatea publică care a desfășurat activitatea

administrativă contestată, daca legea nu prevede altfel. Or, deși acțiunea a fost

reținută pentru examinare de către Judecătoria Soroca, sediul Centru, aceasta nu

urma a fi examinată după cum pretinde recurentul în continuare și de către Curtea

de Apel Bălți, odată ce această instanță nu este competentă să judece prezenta

acțiune.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Igor Balan.

11

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Igor Balan, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

12