3ra-320/22 — cu privire la anularea actelor administrativ individuale defavorabile

Dosarul nr. 3ra-320/2022 2-20026785-01-3ra-10052022 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediu Rîșcani (jud: O. Melniciuc) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, Gr. Dașchevici, V. Negru) Î N C H E I E R E 13 iulie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca - Doneva Judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului depus de Alexandru Balan, în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Balan împotriva Serviciului de Informații și Securitate și Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene cu privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile și restabilirea în funcție, împotriva deciziei din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost casată hotărârea din 11 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o nouă decizie, c o n s t a t ă: La 02 noiembrie 2020, Alexandru Balan a depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ împotriva SIS și MAEIE cu privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 14 ianuarie 2019, prin ordinul MAEIE nr.XX-p-XX, a fost detașat, prin transfer, în funcția de consilier, de pe pozițiile SIS, în cadrul Ambasadei Oficiale a Republicii Moldova în Ucraina, ordinul respectiv fiind emis în baza ordinului directorului SIS nr. XX-ps din XX- XX- XXXX și a demersului SIS nr. XX/XXXs din XX- XX- XXXX. A relevat reclamantul că, conform ordinului MAEIE din 14 ianuarie 2019, detașarea a fost dispusă pentru o perioadă de 3 ani. Ulterior, la 30 septembrie 2020, a luat cunoștință cu ordinul directorului SIS din 28 septembrie 2020 cu privire la rechemarea acestuia din detașare în misiunea diplomatică, însă nu a fost înmânată o copie, iar la 08 octombrie 2020 a luat cunoștință și cu ordinul MAEIE nr. XX-ps-XX prin care este rechemat din misiunea diplomatică fără vreun temei juridic, la dispoziția Serviciului de Informații și Securitate.

A indicat reclamantul că, la caz nu există un temei plauzibil pentru rechemarea ofițerului detașat criptic, considerând rechemarea un abuz. În același timp, atât detașarea, cât și rechemarea din detașare a ofițerilor de informații este stabilită clar prin prevederile Regulamentului privind detașarea ofițerilor SIS din 06 martie 2020, care conturează expres 1 în ce cazuri poate fi rechemat ofițerul detașat în misiune diplomatică (eliberea din SIS, eliberarea din instituția în care a fost detașat, refuzul îndeplinirii misiunii în detașare, pierderea posibilităților operative, lipsa utilității).

A menționat că, nu numai că nici unul din cazurile sus menționate nu se referă la situația reclamantului, dar cu atât mai grav este că, ordinele contestate nu au un temei legal și nu conțin temeiurile prevăzute de Regulamentul cu privire la detașarea ofițerilor SIS, dar nici de art. 26 din Legea nr. 761 din 27 decembrie 2001 cu privire la serviciul diplomatic, prin care sunt stabilite condițiile privind rechemarea înainte de termen din cadrul misiunii diplomatice sau al oficiului consular.

A relevat reclamantul că, rechemarea înainte de termen a fost efectuată fără acordul ultimului, iar conform art. 26 alin. (3) din Legea nr. 761/2001, rechemarea înainte de termen, fără acordul membrului misiunii diplomatice, poate avea loc doar în următoarele cazuri: a) declararea acestuia de către statul acreditar drept persona non grata sau indezirabil; b) închiderea misiunii diplomatice sau a oficiului consular; c) apariția unei situații excepționale în țara de acreditare; d) reducerea funcției în misiunea diplomatică sau în oficiul consular; e) comiterea unor fapte ce implică răspunderea penală în conformitate cu legislația statului acreditar sau cu legislația Republicii Moldova ori aduc atingere prestigiului serviciului diplomatic, inclusiv comiterea unor asemenea fapte de către membrii familiei care domiciliază împreună cu el pe parcursul aflării în misiune; f) săvîrșirea faptelor sau divulgarea informației care prejudiciază interesele naționale ale Republicii Moldova ori afectează imaginea Republicii Moldova sau relațiile acesteia cu alte state sau organizații internaționale guvernamentale; g) incapacitate temporară de muncă pe un termen mai mare de două luni consecutive sau prezența unei boli ce îl împiedică să activeze în misiune, conform listei de boli, aprobată de Guvern sau de Ministerul Sănătății; h) depunerea cererii de concediu pentru îngrijirea copilului;

i) destituirea din funcție/concedierea. A afirmat reclamantul că, nici una din situațiile expuse nu se regăsesc în cazul din speță, astfel că, orice ordin urmează sa aibă un temei juridic, însă la caz nu există nici o normă legala care să argumenteze, atât ordinul SIS, cât și ordinul MAIEI, fapt ce încalcă reclamantului dreptul de a cunoaște temeiul de drept pentru care este rechemat anticipat. A solicitat reclamantul anularea ordinului MAEIE nr. XX-ps-XX din XX- XX- XXXX și a ordinului directorului SIS din XX- XX- XXXX privind rechemarea din detașare, emise în privința sa. Ulterior, la 03 decembrie 2020, Alexandru Balan a depus cerere de mărire a cuantumului pretențiilor, solicitând suplimentar restabilirea în funcția deținută conform ordinelor de detașare.

(f.d.46) Prin hotărârea din 11 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost admisă acțiunea. A fost anulat ordinul Serviciului de Informații și Securitate nr. XXX-ps din XX- XX- XXXX privind rechemarea d-lui Alexandru Balan, colonel SIS, de la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, la dispoziția Serviciului de Informații și Securitate, începând cu XX- XX- XXXX, ca neîntemeiat. A fost anulat ordinul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene nr. XX-p-XX din XX- XX- XXXX privind rechemarea d-lui Alexandru Balan din funcția de consilier, reprezentant oficial al SIS, al Ambasadei Republicii Moldova în Ucraina, la dispoziția Serviciului de Informații 2 și Securitate, din XX- XX- XXXX, ca neîntemeiat.

A fost restabilit Alexandru Balan în funcția de consilier, reprezentant oficial al SIS, al Ambasadei Republicii Moldova în Ucraina. (f.d.51-69) La 26 august 2021, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani a expediat pentru notificare participanților la proces copia hotărârii motivate a primei instanțe (f.d.66), care a fost recepționată de către ultimul la data de 7 septembrie 2021, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d.67). Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la data de 29 decembrie 2020, Serviciul de Informații și Securitate a declarat apel împotriva hotărârii primei instanței, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii din 11 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei noi hotărârii de respingere a acțiunii.

(f.d.78-82) La 31 decembrie 2020, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii din 11 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. (f.d.84-86) Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat că apelurile depuse de Serviciul de Informații și Securitate și de către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene împotriva hotărârii din 11 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, sunt în termen. Prin decizia din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, au fost admise cererile de apel depuse de Serviciul de Informații și Securitate și de către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene.

A fost casată integral hotărârea din 11 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a fost emisă o nouă decizie prin care a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea de contencios administrativ depusă de Alexandru Balan împotriva Serviciului de Informații și Securitate și Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene privind anularea actelor administrative individuale defavorabile și restabilirea în funcție.

(f.d.164, 165/175) Pentru a decide astfel instanța de apel analizând prevederile art. 1 alin.(1), art. 10 alin.(1) lit. q), art. 14 alin.(1) și (2) din Legea privind Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova nr.753 din 23 decembrie 1999, art. 4 alin.(3), art.25 alin.(1), lit. e), art.26, art. 27 alin.(1) lit. b) și alin.(2) din Legea nr.170-XVI din 19 iulie 2007 privind statutul ofițerului de informații și securitate, precum și prevederile art.9 alin.(3) lit. b), art.26 alin.(1) din Legea nr.761 din 27 decembrie 2001 cu privire la serviciul diplomatic, din Legea nr.761 din 27.12.2001 cu privire la serviciul diplomatic, în coraport cu materialele cauzei, Colegiul specializat al instanței de apel a reținut că, litigiului în cauză îi este aplicabilă Legea nr.170-XVI din 19 iulie 2007 privind statutul ofițerului de informații și securitate, or, conform art. 5 alin.(2) și (3) din Legea nr.100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, normele juridice generale sînt aplicabile fie tuturor raporturilor sociale sau subiecților de drept, fie unor categorii de raporturi sau de subiecți, fără a-și pierde caracterul de generalitate.

Normele juridice speciale sînt aplicabile în exclusivitate anumitor categorii de raporturi sociale sau subiecți strict determinați. În caz de divergență între o normă generală și o normă specială, care se conțin în acte normative de același nivel, se aplică norma specială. 3 Prin urmare prevederile Legii nr.761 din 27 decembrie 2001 cu privire la serviciul diplomatic, sunt norme cu caracter general în raport cu ofițerul de informații, iar prevederile Legii nr.170-XVI din 19 iulie 2007 privind statutul ofițerului de informații și securitate, este o lege specială aplicabile în exclusivitate ofițerilor de informații și securitate, inclusiv în cazul detașării acestora în misiuni diplomatice.

La caz, instanța de apel a reținut că, Legea nr.170-XVI din 19 iulie 2007 privind statutul ofițerului de informații și securitate, prevede că detașarea într-o autoritate publică sau misiune diplomatică nu este condiționată de un anumit termen, avînd o întindere determinată de necesitățile Serviciului. Astfel, analizând actul administrativ contestat în raport cu circumstanțele de fapt ale cauzei și normele legale citate supra, instanța de apel a constatat că ordinul nr. 1904-ps din 28 septembrie2020, privind rechemarea lui Alexandru Balan, a fost emis de Serviciul de Informații și Securitate în strictă conformitate cu legislația în vigoare și cu respectarea procedurii.

Totodată, instanța de apel a reținut că prima instanță în susținerea ilegalității ordinul nr. 1904-ps din 28 septembrie 2020, privind rechemarea lui Alexandru Balan a ținut cont în mod prioritar de nerespectarea de către autoritatea publică a principiului statuat la art.31 din Codul administrativ, conform căruia actele administrative individuale și operațiunile administrative scrise trebuie să fie motivate. Astfel, Colegiul specializat al instanței de apel a considerat că, concluziile primei instanțe se bazează pe o interpretare eronată a circumstanțelor cauzei și cadrului legal, aferent emiterii ordinul nr. XXX-ps din XX- XX- XXXX, privind rechemarea lui Alexandru Balan.

În speță, a reținut instanța de apel că, argumentele primei instanței precum că actul contestat nu este motivat, or, analizând ordinul nr. XXX-ps din XX- XX- XXXX emis de Serviciului de Informații și Securitate, Colegiul specializat al instanței de apel a considerat că este suficient de motivat și detaliat, fiind indicate toate temeiurile ce au justificat emiterea acestuia. Mai mult, în acesta nu pot fi preluate și incluse toate detaliile. De asemenea, motivarea ordinului contestat conține și temeiurile de drept, de care a ținut cont angajatorul la rechemarea lui Alexandru Balan. Prin urmare, instanța de apel a notat că, Serviciul de Informații și Securitate la emiterea actului administrativ individual - ordinul nr. XXX-ps din XX- XX- XXXX, a respectat întocmai prevederile art. 31 și 118 din Codul administrativ, fiind indicate circumstanțele de fapt și de drept, care îi acordă dreptul discreționar de rechemare a lui Alexandru Balan.

În partea ce ține de invocarea primei instanței precum că angajatorul nu a motivat soluția de rechemare, Colegiul specializat al instanței de apel a remarcat că, rolul instanței este de a verifica legalitatea actului administrativ și nu de a examina oportunitatea acestuia. În circumstanțele enunțate, Colegiul specializat al instanței de apel a conchis că actul administrativ individual contestat - ordinul nr. XXX-ps din XX- XX- XXXX, prin care Alexandru Balan a fost rechemat de la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, la dispoziția Serviciului de Informații și Securitate, a fost emis de către Serviciul de Informații și Securitate în conformitate cu legislația în vigoare, prin urmare și-a 4 exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege, iar careva temeiuri ce ar duce la nulitatea acestuia nu au fost constatate.

Prin urmare, Colegiul specializat al instanței de apel a considerat că nu poate servi drept temei pentru admiterea acțiunii argumentele intimatului din acțiunea înaintată, or, dezacordul reclamantului/intimat cu actul contestat nu justifică de la sine legalitatea pretenției, iar ordinul nr. XXX-ps din XX- XX- XXXX, emis de Serviciul de Informații și Securitate este unul legal, bazat corect și întemeiat pe normele materiale și procedurale.

Referitor la pretenția intimatului privind anularea ordinului Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene nr. XX-p-XX din XX- XXX- XXXX, privind rechemarea d-lui Alexandru Balan din funcția de consilier, reprezentant oficial al SIS, al Ambasadei Republicii Moldova în Ucraina, la dispoziția Serviciului de Informații și Securitate, Colegiul specializat al instanței de apel a considerat-o ca fiind neîntemeiată, or, reieșind din cele constatate supra detașarea și rechemarea în misiune diplomatică de către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a diplomaților specializați, detașați din cadrul altor autorități, în speță, Ofițerul de informații al Serviciului de Informații și Securitate, se întemeiază pe solicitarea instituției trimițătoare, cu acordul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene.

Prin urmare se atestă că, ordinul nr. XX-p-XX din XX- XX- XXXX emis de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, este un act subsecvent ordinului nr. XXX-ps din XX- XX- XXXX emis de Serviciul de Informații și Securitate, care urmează soarta juridică a actului de bază care a fost constatată legalitatea acestuia, iar pretenția privind anularea acestuia a fost respinsă. Ceea ce ține de pretenția de restabilire în funcție, Colegiul specializat al instanței de apel a menționat că această cerință este una subsecventă cerinței inițiale care din motivele expuse supra s-a ajuns la concluzia de a fi respinsă, astfel rezultă de asemenea că pretenția de restabilire în funcție urmează a fi respinsă.

Dat fiind faptul că, prima instanță a emis o soluție eronată și neîntemeiată, Colegiul specializat al instanței de apel a ajuns la concluzia necesității admiterii apelurilor depuse Serviciul de Informații și Securitate și de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, casării integrale a hotărârii din 11 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii de respingere integrală a acțiunii. La 24 ianuarie 2022, Alexandru Balan, a depus cerere de recurs nemotivat, iar la 07 martie 2022, a depus motivarea recursului împotriva deciziei din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În susținerea recursului, recurentul a indicat că nu este de acord cu motivele reținute de către instanța de apel în actul de dispoziție emis deoarece Serviciul de Informații și Securitate la emiterea ordinul nr. XXX-ps din XX- XX- XXXX nu a respectat prevederile art. 2 alin.(l), art. 31, art. 118 alin. (2) și (3) și art. 119 alin. (1) din Codul administrativ, sub aspectul mimării drepturilor recurentului dar și sub aspectul obligațiilor autorității emitente în partea obligației motivării actului administrativ individual defavorabil cit și obligației indicării temeiului de drept de rechemare a recurentului, omisiunii care instanța de apel lea interpretat eronat.

5 A mai consemnat că, în raport cu condițiile art. 5 din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative, la caz sunt aplicabile prevederile art. 26 alin.(3) din Legea nr.761/2001 cu privire la serviciul diplomatic, or Legea nr. 753-XIV din 23 decembrie 1999 privind Serviciul de Informații și Securitate dar și Legea nr. 170-XVI din 19 iulie 2007 privind statutul ofițerului de informații și Securitate, nu prevede o procedura de rechemare, această procedură se desprinde numai din art. 26 alin.(3) din Legea nr.761/2001 cu privire la serviciul diplomatic, care statuează condițiile de rechemarea înainte de termen din cadrul misiunii diplomatice sau al oficiului consular, și reprezintă o norma derogatorie, care cu excepția actelor emise de detașare nu sunt respectate la procedurile.

La caz, menționează recurentul că, Serviciul de Informații și Securitate încălcând prevederile normelor de drept enunțate, neîntemeiat a emis ordinul nr. XXX-ps din XX- XX- XXXX, care a afectat direct drepturile și interesele colonelului Alexandru Balan. A reiterat faptul că, la caz, Serviciul de Informații și Securitate a exercitat dreptul discreționar atribuit autorității publice, fără să acționeze cu bună-credință, în limitele legale stabilite și cu respectarea scopului pentru care i- a fost atribuit dreptul, însă instanța de apel eronat a stabilit că, actul administrativ individual contestat - ordinul nr. XXX-ps din XX- XX- XXXX, prin care Alexandru Balan a fost rechemat de la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, la dispoziția Serviciului de Informații și Securitate, care a fost emis în conformitate cu legislația în vigoare.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 21 decembrie 2021, în ședință publică.

Totodată, din actele dosarului se atestă că dispozitivul deciziei din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată avocatului Dorin Trestianu, care acționa în interesele recurentului Alexandru Balan la 26 decembrie 2021, fapt confirmat prin extrasul din adresa electronică anexat la materialele cauzei. (f.d.185) Din materialele dosarului rezultă că, decizia motivată din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată avocatului Dorin Trestianu, care acționa în interesele recurentului Alexandru Balan, la data de 07 martie 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție nr.DS8006402182AS, anexat la actele cauzei. (f.d. 191) Se mai constată că, la 24 ianuarie 2022, Alexandru Balan și reprezentatul acestuia avocatul Dorin Trestianu au depus cerere de recurs nemotivat, iar la 07 martie 2022, Alexandru Balan a depus motivarea recursului împotriva deciziei din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Prin urmare, recursul nemotivat depus la 24 ianuarie 2022, precum și motivarea recursului depusă la 07 martie 2022 împotriva deciziei din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, este în termen. La 14 aprilie 2022, Curtea Supremă de Justiție, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs, a expediat pentru notificare Serviciului de Informații și 6 Securitate, precum și Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, copia cererii de recurs depusă de Alexandru Balan, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d.230). Prin referința depusă la data de 11 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice, Serviciul de Informații și Securitate a solicitat declararea recursului ca inadmisibil, iar în cazul admisibilități acestuia, respingerea recursului ca neîntemeiat.

(f.d.237/235) Deși, la 20 aprilie 2022, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a recepționat copia recursului depus de Alexandru Balan, fapt confirmat prin avizul de recepție DS8006605872AS, anexat la materialele cauzei (f.d.232), acesta nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință, prin care să-și expună opinia referitor la recursul depuse de Alexandru Balan. Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de recurs depusă de Alexandru Balan inadmisibilă, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)- f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se 7 referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Alexandru Balan.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Alexandru Balan, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca - Doneva judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru 8