3ra-320/22 — cu privire la anularea actelor administrativ individuale defavorabile

3ra-320/22 — cu privire la anularea actelor administrativ individuale defavorabile (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-320/2022

2-20026785-01-3ra-10052022

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediu Rîșcani (jud: O. Melniciuc)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, Gr. Dașchevici, V. Negru)

Î N C H E I E R E

13 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca - Doneva

Judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Alexandru Balan,

în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată depusă

de Alexandru Balan împotriva Serviciului de Informații și Securitate și Ministerului

Afacerilor Externe și Integrării Europene cu privire la anularea actelor administrative

individuale defavorabile și restabilirea în funcție,

împotriva deciziei din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

casată hotărârea din 11 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o

nouă decizie,

c o n s t a t ă:

La 02 noiembrie 2020, Alexandru Balan a depus cerere de chemare în judecată, în

procedura contenciosului administrativ împotriva SIS și MAEIE cu privire la anularea

actelor administrative individuale defavorabile.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 14 ianuarie 2019, prin ordinul

MAEIE nr.XX-p-XX, a fost detașat, prin transfer, în funcția de consilier, de pe pozițiile

SIS, în cadrul Ambasadei Oficiale a Republicii Moldova în Ucraina, ordinul respectiv fiind

emis în baza ordinului directorului SIS nr. XX-ps din XX- XX- XXXX și a demersului

SIS nr. XX/XXXs din XX- XX- XXXX.

A relevat reclamantul că, conform ordinului MAEIE din 14 ianuarie 2019, detașarea

a fost dispusă pentru o perioadă de 3 ani. Ulterior, la 30 septembrie 2020, a luat cunoștință

cu ordinul directorului SIS din 28 septembrie 2020 cu privire la rechemarea acestuia din

detașare în misiunea diplomatică, însă nu a fost înmânată o copie, iar la 08 octombrie 2020

a luat cunoștință și cu ordinul MAEIE nr. XX-ps-XX prin care este rechemat din misiunea

diplomatică fără vreun temei juridic, la dispoziția Serviciului de Informații și Securitate.

A indicat reclamantul că, la caz nu există un temei plauzibil pentru rechemarea

ofițerului detașat criptic, considerând rechemarea un abuz. În același timp, atât detașarea,

cât și rechemarea din detașare a ofițerilor de informații este stabilită clar prin prevederile

Regulamentului privind detașarea ofițerilor SIS din 06 martie 2020, care conturează expres

1

în ce cazuri poate fi rechemat ofițerul detașat în misiune diplomatică (eliberea din SIS,

eliberarea din instituția în care a fost detașat, refuzul îndeplinirii misiunii în detașare,

pierderea posibilităților operative, lipsa utilității).

A menționat că, nu numai că nici unul din cazurile sus menționate nu se referă la

situația reclamantului, dar cu atât mai grav este că, ordinele contestate nu au un temei legal

și nu conțin temeiurile prevăzute de Regulamentul cu privire la detașarea ofițerilor SIS,

dar nici de art. 26 din Legea nr. 761 din 27 decembrie 2001 cu privire la serviciul

diplomatic, prin care sunt stabilite condițiile privind rechemarea înainte de termen din

cadrul misiunii diplomatice sau al oficiului consular.

A relevat reclamantul că, rechemarea înainte de termen a fost efectuată fără acordul

ultimului, iar conform art. 26 alin. (3) din Legea nr. 761/2001, rechemarea înainte de

termen, fără acordul membrului misiunii diplomatice, poate avea loc doar în următoarele

cazuri: a) declararea acestuia de către statul acreditar drept persona non grata sau

indezirabil; b) închiderea misiunii diplomatice sau a oficiului consular; c) apariția unei

situații excepționale în țara de acreditare; d) reducerea funcției în misiunea diplomatică

sau în oficiul consular; e) comiterea unor fapte ce implică răspunderea penală în

conformitate cu legislația statului acreditar sau cu legislația Republicii Moldova ori aduc

atingere prestigiului serviciului diplomatic, inclusiv comiterea unor asemenea fapte de

către membrii familiei care domiciliază împreună cu el pe parcursul aflării în misiune; f)

săvîrșirea faptelor sau divulgarea informației care prejudiciază interesele naționale ale

Republicii Moldova ori afectează imaginea Republicii Moldova sau relațiile acesteia cu

alte state sau organizații internaționale guvernamentale; g) incapacitate temporară de

muncă pe un termen mai mare de două luni consecutive sau prezența unei boli ce îl

împiedică să activeze în misiune, conform listei de boli, aprobată de Guvern sau de

Ministerul Sănătății; h) depunerea cererii de concediu pentru îngrijirea copilului; i)

destituirea din funcție/concedierea.

A afirmat reclamantul că, nici una din situațiile expuse nu se regăsesc în cazul din

speță, astfel că, orice ordin urmează sa aibă un temei juridic, însă la caz nu există nici o

normă legala care să argumenteze, atât ordinul SIS, cât și ordinul MAIEI, fapt ce încalcă

reclamantului dreptul de a cunoaște temeiul de drept pentru care este rechemat anticipat.

A solicitat reclamantul anularea ordinului MAEIE nr. XX-ps-XX din XX- XX-

XXXX și a ordinului directorului SIS din XX- XX- XXXX privind rechemarea din

detașare, emise în privința sa.

Ulterior, la 03 decembrie 2020, Alexandru Balan a depus cerere de mărire a

cuantumului pretențiilor, solicitând suplimentar restabilirea în funcția deținută conform

ordinelor de detașare. (f.d.46)

Prin hotărârea din 11 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost

admisă acțiunea. A fost anulat ordinul Serviciului de Informații și Securitate nr. XXX-ps

din XX- XX- XXXX privind rechemarea d-lui Alexandru Balan, colonel SIS, de la

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, la dispoziția Serviciului de Informații

și Securitate, începând cu XX- XX- XXXX, ca neîntemeiat. A fost anulat ordinul

Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene nr. XX-p-XX din XX- XX- XXXX

privind rechemarea d-lui Alexandru Balan din funcția de consilier, reprezentant oficial al

SIS, al Ambasadei Republicii Moldova în Ucraina, la dispoziția Serviciului de Informații

2

și Securitate, din XX- XX- XXXX, ca neîntemeiat. A fost restabilit Alexandru Balan în

funcția de consilier, reprezentant oficial al SIS, al Ambasadei Republicii Moldova în

Ucraina. (f.d.51-69)

La 26 august 2021, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani a expediat pentru notificare

participanților la proces copia hotărârii motivate a primei instanțe (f.d.66), care a fost

recepționată de către ultimul la data de 7 septembrie 2021, fapt confirmat prin avizul de

recepție anexat la materialele cauzei (f.d.67).

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la data de 29 decembrie 2020, Serviciul

de Informații și Securitate a declarat apel împotriva hotărârii primei instanței, solicitând

admiterea cererii de apel, casarea hotărârii din 11 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, cu emiterea unei noi hotărârii de respingere a acțiunii. (f.d.78-82)

La 31 decembrie 2020, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a declarat

apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea cererii de apel, casarea

hotărârii din 11 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei

noi hotărâri de respingere a acțiunii. (f.d.84-86)

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat că apelurile depuse de Serviciul de

Informații și Securitate și de către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene

împotriva hotărârii din 11 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, sunt în

termen.

Prin decizia din 21 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, au fost admise cererile

de apel depuse de Serviciul de Informații și Securitate și de către Ministerul Afacerilor

Externe și Integrării Europene. A fost casată integral hotărârea din 11 decembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a fost emisă o nouă decizie prin care a fost respinsă

ca neîntemeiată acțiunea de contencios administrativ depusă de Alexandru Balan

împotriva Serviciului de Informații și Securitate și Ministerului Afacerilor Externe și

Integrării Europene privind anularea actelor administrative individuale defavorabile și

restabilirea în funcție. (f.d.164, 165/175)

Pentru a decide astfel instanța de apel analizând prevederile art. 1 alin.(1), art. 10

alin.(1) lit. q), art. 14 alin.(1) și (2) din Legea privind Serviciul de Informații și Securitate

al Republicii Moldova nr.753 din 23 decembrie 1999, art. 4 alin.(3), art.25 alin.(1), lit. e),

art.26, art. 27 alin.(1) lit. b) și alin.(2) din Legea nr.170-XVI din 19 iulie 2007 privind

statutul ofițerului de informații și securitate, precum și prevederile art.9 alin.(3) lit. b),

art.26 alin.(1) din Legea nr.761 din 27 decembrie 2001 cu privire la serviciul diplomatic,

din Legea nr.761 din 27.12.2001 cu privire la serviciul diplomatic, în coraport cu

materialele cauzei, Colegiul specializat al instanței de apel a reținut că, litigiului în cauză

îi este aplicabilă Legea nr.170-XVI din 19 iulie 2007 privind statutul ofițerului de

informații și securitate, or, conform art. 5 alin.(2) și (3) din Legea nr.100 din 22 decembrie

2017 cu privire la actele normative, normele juridice generale sînt aplicabile fie tuturor

raporturilor sociale sau subiecților de drept, fie unor categorii de raporturi sau de subiecți,

fără a-și pierde caracterul de generalitate. Normele juridice speciale sînt aplicabile în

exclusivitate anumitor categorii de raporturi sociale sau subiecți strict determinați. În caz

de divergență între o normă generală și o normă specială, care se conțin în acte normative

de același nivel, se aplică norma specială.

3

Prin urmare prevederile Legii nr.761 din 27 decembrie 2001 cu privire la serviciul

diplomatic, sunt norme cu caracter general în raport cu ofițerul de informații, iar

prevederile Legii nr.170-XVI din 19 iulie 2007 privind statutul ofițerului de informații și

securitate, este o lege specială aplicabile în exclusivitate ofițerilor de informații și

securitate, inclusiv în cazul detașării acestora în misiuni diplomatice.

La caz, instanța de apel a reținut că, Legea nr.170-XVI din 19 iulie 2007 privind

statutul ofițerului de informații și securitate, prevede că detașarea într-o autoritate publică

sau misiune diplomatică nu este condiționată de un anumit termen, avînd o întindere

determinată de necesitățile Serviciului.

Astfel, analizând actul administrativ contestat în raport cu circumstanțele de fapt ale

cauzei și normele legale citate supra, instanța de apel a constatat că ordinul nr. 1904-ps din

28 septembrie2020, privind rechemarea lui Alexandru Balan, a fost emis de Serviciul de

Informații și Securitate în strictă conformitate cu legislația în vigoare și cu respectarea

procedurii.

Totodată, instanța de apel a reținut că prima instanță în susținerea ilegalității ordinul

nr. 1904-ps din 28 septembrie 2020, privind rechemarea lui Alexandru Balan a ținut cont

în mod prioritar de nerespectarea de către autoritatea publică a principiului statuat la art.31

din Codul administrativ, conform căruia actele administrative individuale și operațiunile

administrative scrise trebuie să fie motivate.

Astfel, Colegiul specializat al instanței de apel a considerat că, concluziile primei

instanțe se bazează pe o interpretare eronată a circumstanțelor cauzei și cadrului legal,

aferent emiterii ordinul nr. XXX-ps din XX- XX- XXXX, privind rechemarea lui

Alexandru Balan.

În speță, a reținut instanța de apel că, argumentele primei instanței precum că actul

contestat nu este motivat, or, analizând ordinul nr. XXX-ps din XX- XX- XXXX emis de

Serviciului de Informații și Securitate, Colegiul specializat al instanței de apel a considerat

că este suficient de motivat și detaliat, fiind indicate toate temeiurile ce au justificat

emiterea acestuia. Mai mult, în acesta nu pot fi preluate și incluse toate detaliile. De

asemenea, motivarea ordinului contestat conține și temeiurile de drept, de care a ținut cont

angajatorul la rechemarea lui Alexandru Balan.

Prin urmare, instanța de apel a notat că, Serviciul de Informații și Securitate la

emiterea actului administrativ individual - ordinul nr. XXX-ps din XX- XX- XXXX, a

respectat întocmai prevederile art. 31 și 118 din Codul administrativ, fiind indicate

circumstanțele de fapt și de drept, care îi acordă dreptul discreționar de rechemare a lui

Alexandru Balan.

În partea ce ține de invocarea primei instanței precum că angajatorul nu a motivat

soluția de rechemare, Colegiul specializat al instanței de apel a remarcat că, rolul instanței

este de a verifica legalitatea actului administrativ și nu de a examina oportunitatea acestuia.

În circumstanțele enunțate, Colegiul specializat al instanței de apel a conchis că actul

administrativ individual contestat - ordinul nr. XXX-ps din XX- XX- XXXX, prin care

Alexandru Balan a fost rechemat de la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării

Europene, la dispoziția Serviciului de Informații și Securitate, a fost emis de către Serviciul

de Informații și Securitate în conformitate cu legislația în vigoare, prin urmare și-a

4

exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege, iar careva temeiuri ce ar

duce la nulitatea acestuia nu au fost constatate.

Prin urmare, Colegiul specializat al instanței de apel a considerat că nu poate servi

drept temei pentru admiterea acțiunii argumentele intimatului din acțiunea înaintată, or,

dezacordul reclamantului/intimat cu actul contestat nu justifică de la sine legalitatea

pretenției, iar ordinul nr. XXX-ps din XX- XX- XXXX, emis de Serviciul de Informații și

Securitate este unul legal, bazat corect și întemeiat pe normele materiale și procedurale.

Referitor la pretenția intimatului privind anularea ordinului Ministerului Afacerilor

Externe și Integrării Europene nr. XX-p-XX din XX- XXX- XXXX, privind rechemarea

d-lui Alexandru Balan din funcția de consilier, reprezentant oficial al SIS, al Ambasadei

Republicii Moldova în Ucraina, la dispoziția Serviciului de Informații și Securitate,

Colegiul specializat al instanței de apel a considerat-o ca fiind neîntemeiată, or, reieșind

din cele constatate supra detașarea și rechemarea în misiune diplomatică de către

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a diplomaților specializați, detașați

din cadrul altor autorități, în speță, Ofițerul de informații al Serviciului de Informații și

Securitate, se întemeiază pe solicitarea instituției trimițătoare, cu acordul Ministerului

Afacerilor Externe și Integrării Europene.

Prin urmare se atestă că, ordinul nr. XX-p-XX din XX- XX- XXXX emis de

Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, este un act subsecvent ordinului nr.

XXX-ps din XX- XX- XXXX emis de Serviciul de Informații și Securitate, care urmează

soarta juridică a actului de bază care a fost constatată legalitatea acestuia, iar pretenția

privind anularea acestuia a fost respinsă.

Ceea ce ține de pretenția de restabilire în funcție, Colegiul specializat al instanței de

apel a menționat că această cerință este una subsecventă cerinței inițiale care din motivele

expuse supra s-a ajuns la concluzia de a fi respinsă, astfel rezultă de asemenea că pretenția

de restabilire în funcție urmează a fi respinsă.

Dat fiind faptul că, prima instanță a emis o soluție eronată și neîntemeiată, Colegiul

specializat al instanței de apel a ajuns la concluzia necesității admiterii apelurilor depuse

Serviciul de Informații și Securitate și de Ministerul Afacerilor Externe și Integrării

Europene, casării integrale a hotărârii din 11 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii de respingere integrală a acțiunii.

La 24 ianuarie 2022, Alexandru Balan, a depus cerere de recurs nemotivat, iar la 07

martie 2022, a depus motivarea recursului împotriva deciziei din 21 decembrie 2021 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel cu menținerea

hotărârii primei instanțe.

În susținerea recursului, recurentul a indicat că nu este de acord cu motivele reținute

de către instanța de apel în actul de dispoziție emis deoarece Serviciul de Informații și

Securitate la emiterea ordinul nr. XXX-ps din XX- XX- XXXX nu a respectat prevederile

art. 2 alin.(l), art. 31, art. 118 alin. (2) și (3) și art. 119 alin. (1) din Codul administrativ,

sub aspectul mimării drepturilor recurentului dar și sub aspectul obligațiilor autorității

emitente în partea obligației motivării actului administrativ individual defavorabil cit și

obligației indicării temeiului de drept de rechemare a recurentului, omisiunii care instanța

de apel lea interpretat eronat.

5

A mai consemnat că, în raport cu condițiile art. 5 din Legea nr. 100/2017 cu privire

la actele normative, la caz sunt aplicabile prevederile art. 26 alin.(3) din Legea nr.761/2001

cu privire la serviciul diplomatic, or Legea nr. 753-XIV din 23 decembrie 1999 privind

Serviciul de Informații și Securitate dar și Legea nr. 170-XVI din 19 iulie 2007 privind

statutul ofițerului de informații și Securitate, nu prevede o procedura de rechemare, această

procedură se desprinde numai din art. 26 alin.(3) din Legea nr.761/2001 cu privire la

serviciul diplomatic, care statuează condițiile de rechemarea înainte de termen din cadrul

misiunii diplomatice sau al oficiului consular, și reprezintă o norma derogatorie, care cu

excepția actelor emise de detașare nu sunt respectate la procedurile.

La caz, menționează recurentul că, Serviciul de Informații și Securitate încălcând

prevederile normelor de drept enunțate, neîntemeiat a emis ordinul nr. XXX-ps din XX-

XX- XXXX, care a afectat direct drepturile și interesele colonelului Alexandru Balan.

A reiterat faptul că, la caz, Serviciul de Informații și Securitate a exercitat dreptul

discreționar atribuit autorității publice, fără să acționeze cu bună-credință, în limitele

legale stabilite și cu respectarea scopului pentru care i- a fost atribuit dreptul, însă instanța

de apel eronat a stabilit că, actul administrativ individual contestat - ordinul nr. XXX-ps

din XX- XX- XXXX, prin care Alexandru Balan a fost rechemat de la Ministerul

Afacerilor Externe și Integrării Europene, la dispoziția Serviciului de Informații și

Securitate, care a fost emis în conformitate cu legislația în vigoare.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună

cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 21 decembrie 2021,

în ședință publică. Totodată, din actele dosarului se atestă că dispozitivul deciziei din 21

decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată avocatului Dorin Trestianu,

care acționa în interesele recurentului Alexandru Balan la 26 decembrie 2021, fapt

confirmat prin extrasul din adresa electronică anexat la materialele cauzei. (f.d.185)

Din materialele dosarului rezultă că, decizia motivată din 21 decembrie 2021 a Curții

de Apel Chișinău a fost notificată avocatului Dorin Trestianu, care acționa în interesele

recurentului Alexandru Balan, la data de 07 martie 2022, fapt confirmat prin avizul de

recepție nr.DS8006402182AS, anexat la actele cauzei. (f.d. 191)

Se mai constată că, la 24 ianuarie 2022, Alexandru Balan și reprezentatul acestuia

avocatul Dorin Trestianu au depus cerere de recurs nemotivat, iar la 07 martie 2022,

Alexandru Balan a depus motivarea recursului împotriva deciziei din 21 decembrie 2021

a Curții de Apel Chișinău.

Prin urmare, recursul nemotivat depus la 24 ianuarie 2022, precum și motivarea

recursului depusă la 07 martie 2022 împotriva deciziei din 21 decembrie 2021 a Curții de

Apel Chișinău, este în termen.

La 14 aprilie 2022, Curtea Supremă de Justiție, în scopul asigurării unui proces

echitabil în ordine de recurs, a expediat pentru notificare Serviciului de Informații și

6

Securitate, precum și Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, copia cererii

de recurs depusă de Alexandru Balan, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului

(f.d.230).

Prin referința depusă la data de 11 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice,

Serviciul de Informații și Securitate a solicitat declararea recursului ca inadmisibil, iar în

cazul admisibilități acestuia, respingerea recursului ca neîntemeiat. (f.d.237/235)

Deși, la 20 aprilie 2022, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a

recepționat copia recursului depus de Alexandru Balan, fapt confirmat prin avizul de

recepție DS8006605872AS, anexat la materialele cauzei (f.d.232), acesta nu și-a

valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință, prin care să-și expună

opinia referitor la recursul depuse de Alexandru Balan.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de

recurs depusă de Alexandru Balan inadmisibilă, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-

f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului,

în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil

bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra

cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de

5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ

și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul

administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

7

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului

și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în

asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,

pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor

de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din

partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut

cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports

1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Alexandru Balan.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Alexandru Balan, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca - Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

8