3ra-437/22 — anularea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-437/22 2-20038557-01-3ra-15042022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: V. Ciumac) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici) Î N C H E I E R E 06 iulie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Anatolie Bazilevici, reprezentat de avocatul Nicolae Fomov, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Anatolie Bazilevici împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, împotriva deciziei din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul depus de Anatolie Bazilevici, casată hotărârea din 09 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și emisă o decizie nouă de admitere parțială a acțiunii, c o n s t a t ă: La 19 martie 2020, Anatolie Bazilevici a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în urma examinării sesizării din oficiu nr.04-15/544, înregistrată la Autoritatea Națională de Integritate la 26 septembrie 2019, prin actul de constatare nr.30/15 din 03 martie 2020 s-a constatat: 1. că dânsul a încălcat regimul juridic al incompatibilităților, manifestat prin nesoluționarea în termen legal a situației de incompatibilitate generată de deținerea, exercitarea simultană a mandatului de consilier al Consiliului raional Cantemir și a mandatului de Vicepreședinte al raionului Cantemir. 2. s-a dispus sesizarea Comisiei Electorale Centrale, în termen de 15 zile din momentul în care actul de constatare va rămâne definitiv, în vederea inițierii procedurii de ridicare a mandatului său de consilier al raionului Cantemir.

3. s-a decăzut din dreptul de a exercita funcția de consilier raional în condițiile alin.(6)-(8) art.23 din Legea nr.133/2016 privind declararea averii și intereselor personale, cu înscrierea acestuia în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică. 1 Cu actul de constatare nr.30/15 din 03 martie 2020 a Autorității Naționale de Integritate, reclamantul nu este de acord, considerându-l ca fiind ilegal și neîntemeiat, din care motive urmează a fi anulat. Astfel, prin actul de constatare s-a stabilit că, prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.3767 din 12 august 2015, i-a fost atribuit mandatul de consilier în Consiliul raionului Cantemir.

La 07 decembrie 2017, prin decizia Consiliului raional Cantemir nr.08/09-XXVI, a fost ales în calitate de Vicepreședinte al raionului Cantemir. Depășind termenul prescris de lege pentru soluționarea stării de incompatibilitate, la 10 ianuarie 2018 a depus la Comisia Electorală Centrală cerere de demisie, prin care a anunțat depunerea mandatului de consilier, solicitând ridicarea acestuia. A reținut că, conform calculului instituit de Codul civil, obligația de a soluționa incompatibilitățile funcționale, dată limită de depunere a unui sau a altui mandat, survine în ziua de 06 ianuarie 2018. La fel, potrivit art.389 din Codul civil, dacă ultima zi a termenului este o zi de duminică, de sâmbătă sau o zi care, în conformitate cu legea în vigoare, la locul executării obligației este zi de odihnă, termenul expiră în următoarea zi lucrătoare.

Prin urmare, depunerea declarației urma să aibă loc în ziua de 08 ianuarie 2018, cu toate acestea, s-a produs în ziua de 10 ianuarie 2018, adică peste o zi de la termenul limită. Consideră reclamantul că la emiterea actului administrativ contestat, autoritatea emitentă urma să se ghideze de prevederile legale prevăzute la art.29 din Codul administrativ și se aplice triplul test instituit, adică că măsura întreprinsă de autoritatea publică este potrivită, necesară și rezonabilă în raport cu scopul urmărit. În fapt, măsura întreprinsă de Autoritatea Națională de Integritate este disproporțională și nu corespunde scopului urmărit, or, Legea privind declararea averii și a intereselor personale are drept scop de a sancționa persoanele care au acționat cu rea- credință, contrar interesului public.

În viziunea reclamantului, depunerea declarației de renunțare la mandatul de consilier raional în favoarea funcției de vicepreședinte de raion, s-a produs cu o întârziere minoră, care obiectiv nu a putut influența starea de fapt. Mai mult, activitatea de consilier local se remunerează prin indemnizații achitate pentru ședințele petrecute, iar în acea perioadă, fiind sărbătorile de iarnă nici nu au fost numite și petrecute ședințe a consiliului raional. Respectiv, dacă sancțiunea aplicată - emiterea actului de constatare, cu ridicarea mandatului de consilier local, își atinge scopul legal, de a sancționa persoanele care au acționat cu rea-credință, contrar interesului public, se poate invoca că nu își atinge scopul fiind una prea drastică și disproporțională, or, chiar și în cazul identificării unor abateri, autoritatea publică, instanța urmează să identifice dacă prin măsura întreprinsă se atinge scopul urmărit și dacă este proporțional.

Odată ce autoritatea publică a decis că măsura întreprinsă este una proporțională, urma să o motiveze suficient de clar de ce a calificat-o ca fiind potrivită, necesară și rezonabilă, ceea ce în speță nu se atestă. 2 De altfel, în textul actului contestat nu se regăsește o motivare prin prisma principiului proporționalității, la fel, lipsește motivarea în ce măsură se atinge scopul instituit de lege, fiind doar la general menționat că subiectul supus controlului urma să respecte prevederile legale, ceea ce cu certitudine nu reprezintă o motivare suficientă, fapt ce contravine art.31 și 118 din Codul administrativ. Aceste lacune îi conferă caracter ilegal și nefondat a actului emis. Totodată, reclamantul a remarcat că, actul contestat i-a fost notificat prin intermediul oficiului poștal la data de 09 martie 2020, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr.DS9350087810AS.

În contextul enunțat, Anatolie Bazilevici a solicitat admiterea acțiunii, anularea Actului de constatare nr.30/15 din 03 martie 2020 a Autorității Naționale de Integritate. Prin hotărârea din 09 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de Anatolie Bazilevici. Judecând cauza în prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani a motivat soluția de respingere a acțiunii prin faptul că Bazilevici Anatolie a desfășurat alte activități remunerate în cadrul autorităților publice, în acest sens, depășind termenul pentru soluționarea incompatibilității, or, cererea de demisie a fost depusă abia la data de 10 ianuarie 2018, în rezultatul căruia a intervenit situația de incompatibilitate, creată prin deținerea simultană a mandatului de consilier raional și a mandatului de Vicepreședinte al raionului Cantemir.

La 28 decembrie 2020, prin intermediul poștei electronice, Anatolie Bazilevici, reprezentat de avocatul Nicolae Fomov, a depus apel împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 01 aprilie 2021 a prezentat motivarea apelului (având în vedere că hotărârea integrală a fost notificată apelantului la 09 martie 2021 prin intermediul oficiului poștal), solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii din 09 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii în sensul formulat. Prin decizia din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul depus de Anatolie Bazilevici. A fost casată hotărârea din 09 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii noi de admitere parțială a acțiunii depuse de Anatolie Bazilevici.

A fost anulat pct.2 din Actul de constatare nr.30/15 din 03 martie 2020 emis de inspectorul de integritate al Inspectoratului de integritate din cadrul Autorității Naționale de Integritate. În rest, Actul de constatare nr.30/15 din 03 martie2020 al Autorității Naționale de Integritate, s-a menținut. Fiind învestită cu judecarea cauzei în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău a motivat soluția de admitere parțială a acțiunii cu trimitere la prevederile art.5, art.6, art.19, art.20, art.31, art.37, art.38 din Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, art.3, art.16 din Legea nr.133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale, art.1, art.2, art.12 din Legea nr.199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică.

Instanța de apel a reținut că, la baza emiterii actului administrativ contestat s-a aflat sesizarea din oficiu nr.04-15/544, care la data de 26 septembrie 2019, a fost înregistrată în cadrul Autorității Naționale de Integritate și repartizată aleatoriu prin sistemul 3 electronic de distribuire a sesizărilor. În susținerea sesizării, autorul pretinde precum că, Anatolie Bazilevici nu și-a soluționat în termenul stabilit, situația de incompatibilitate, survenită ca urmare a validării mandatului de Vicepreședinte al raionului Cantemir, fiind în același timp și consilier raional în cadrul raionului Cantemir.

Reieșind din datele generate de sistemului informațional e-integritate s-a stabilit că, la 21 martie 2019 persoana supusă controlului - Anatolie Bazilevici, a depus declarația de avere și interese personale, indicând că deține mandatul de consilier raional al Consiliului raional Cantemir din 12 august 2015. Totodată, la 24 septembrie 2019 persoana supusă controlului - Anatolie Bazilevici a depus declarație de avere și interese personale, indicând că a fost ales Vicepreședinte al raionului Cantemir la 07 decembrie 2017. Din declarațiile de avere și interese personale se atestă că Anatolie Bazilevici a ridicat venituri sub formă de „salariu” în mărime de XXXXX de lei și subsidiar venituri sub formă de „indemnizație de consilier” în mărime de XXXXX de lei în cadrul Consiliului raional Cantemir.

Subsidiar, instanța de apel a reținut că, prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.3767 din 12 august 2015 a fost atribuit mandatul de consilier raional Cantemir lui Anatolie Bazilevici, iar prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.1410 din 13 februarie 2018 a fost ridicat mandatul de consilier raional Cantemir al acestuia. Analizând consecutivitatea cronologică a funcțiilor deținute de Anatolie Bazilevici, precum și a reglementărilor legale aplicabile, instanța de apel a stabilit că ultimul a devenit subiect al declarării prin prisma lit.b) alin.(1) al art.3 din Legea nr.133/2016, la 01 august 2016 (deținând funcția de consilier raional), odată cu intrarea în vigoare a Legii nr.133/2016 și ulterior subiect al declarării prin prisma lit.a) alin.(1) al art.3 din Legea nr.133/2016, fiind ales la 07 decembrie 2017 în calitate de Vicepreședinte al raionului Cantemir.

În această ordine de idei, s-a constatat că, Anatolie Bazilevici deține calitatea de subiect al declarării în sensul Legii nr.133/2016. Din cele menționate, instanța de apel a remarcat că se atestă o bănuială rezonabilă privind încălcarea regimul juridic al incompatibilităților sub aspectul deținerii simultane a mandatului de consilier raional și a mandatului de Vicepreședinte al raionului Cantemir, iar la data de 01 octombrie 2019, prin procesul-verbal de inițiere a controlului nr.302/15, a fost inițiat controlul privind respectarea regimului juridic al incompatibilităților în privința lui Anatolie Bazilevici. Totodată, instanța de apel a reținut că la 07 octombrie 2019, Anatolie Bazilevici a recepționat scrisoarea nr.04-15/2389 din 02 octombrie 2019, conform avizului nr.DS2035717809AS, prin care a fost informat despre inițierea în privința sa a controlului privind respectarea regimului juridic al incompatibilităților și despre drepturile sale.

Astfel, s-a stabilit cu certitudine că, pe lângă exercitarea mandatului de consilier, Anatolie Bazilevici a exercitat simultan și funcția de demnitate publică de Vicepreședinte al raionului Cantemir. 4 În contextual dat, instanța de apel a subliniat că, potrivit lit.a), alin.(1) al art.7 din Legea nr.768 din 02 februarie 2000 privind statutul alesului local, mandatul alesului local (consilierului) este incompatibil cu exercitarea funcției de demnitate publică (Vicepreședinte al raionului). Or, în sensul alin.(1) al art.2 din aceiași Lege, noțiunea de ales local vizează consilierii consiliilor săteștii (comunale), orășenești (municipale), raionale”. Totodată, cu trimitere la alin.(1) al art.84 din Legea nr.436 din 28 decembrie 2006, instanța de apel a remarcat că funcția de președinte și vicepreședinte al raionului, este incompatibilă cu calitatea de consilier.

De asemenea, cu trimitere la alin.(1) al art.12 din Legea nr. 99/2010, instanța de apel a notat că, demnitarul nu este în drept să desfășoare orice altă activitate remunerată, cu excepția activităților didactice și științifice. Subsidiar, relevante calificării situației de incompatibilitate, au fost menționate prevederile art.12 alin.(1) din Legea integrități nr.82/2017, potrivit cărora, pentru exercitarea eficientă și dezinteresată a atribuțiilor agentului public, desfășurarea activității sale profesionale este incompatibilă cu alte funcții, calități sau activități, cu excepția celor stabilite de Constituție sau legi organice. Cu trimitere la art.3 din Legea Integrității nr.82/2017, instanța de apel a conchis că, simpla deținere simultană a celor două calități este o condiție atât esențială, cât și suficientă, pentru constatarea existenței stării de incompatibilitate.

În același timp, instanța de apel a accentuat că, în ordinea prescrisă de dispozițiile art.20 alin.(1) lit.a) - d), art.32 alin.(3)-(5) și art.37 alin.(2) din Legea nr.132/2016, de către autoritatea publică pîrîtă/intimată, au fost consultate date din registrele informaționale de stat, precum și solicitate autorităților competente, informații și documente necesare desfășurării controlului privind constatarea stării de incompatibilitate nesoluționate în termen, sub aspectul deținerii în aceiași perioadă a mandatului de consilier raional și de Vicepreședinte al raionului.

Analizând informația acumulată și materialele prezentate de către autoritățile competente, instanța de apel a remarcat că s-a stabilit cu certitudine că, Anatolie Bazilevici s-a aflat în stare de incompatibilitate nesoluționată în termen, fapt care se confirmă prin următoarele: - Prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.3767 din 12 august 2015, lui Anatolie Bazilevici i-a fost atribuit mandatul de consilier în Consiliul raional Cantemir.

Potrivit pct.3 al Hotărârii menționați, persoana supusă controlului a fost preavizat despre obligația de a respecta termenul de 30 de zile pentru înlăturarea stării de incompatibilitate în cazul apariției acesteia; - La 07 decembrie 2017 prin decizia Consiliului raional Cantemir nr.08/09-XXVI, persoana supusă controlului a fost aleasă Vicepreședinte al raionului Cantemir; - Depășind termenul prescris de lege pentru soluționarea stării de incompatibilitate, la 10 ianuarie 2018, Anatolie Bazilevici a depus la Comisia Electorală Centrală, cererea de demisie, prin care a anunțat depunerea mandatului de Consilier și solicită ridicarea acestuia. 5 - Prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.1410 din 13 februarie 2018, a fost ridicat mandatul de consilier în Consiliul raional Cantemir.

- La data de 10 ianuarie 2018, Anatolie Bazilevici a depus cererea de demisie (declarație), prin care a anunțat depunerea mandatului de consilier raional și solicită ridicarea acestuia; - Potrivit registrului de evidență a corespondenței de ieșire din cadrul Consiliului raional Cantemir, la 23 ianuarie 2018, a fost înregistrată și expediată Comisiei Electorale Centrale, scrisoarea de ieșire (cu atașarea declarației cu privire la solicitarea ridicării mandatului de consilier). - din informațiile din registrul informațional de stat al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, la compartimentul ce vizează ,,informația privind impozitul pe venit reținut la sursa de plată din veniturile primite în perioada supusă verificării pentru anii 2015-2018” și a Casei Naționale de Asigurări Sociale, se constată că Anatolie Bazilevici a obținut venituri în cadrul Consiliului raional Cantemir.

În condițiile descrise, odată ce incompatibilitatea presupune interdicția prevăzută de lege de a cumula două funcții, în vederea asigurării eliminării și soluționări situației respective, legislația acordă o perioadă de timp în decursul căreia titularul funcției este obligat să aleagă între prima funcție și cea nouă, fără a admite careva excepții față de acest termen. În limita acestui termen, persoana urmează să-și înceteze situația de incompatibilitate prin renunțare la una din funcțiile deținute.

Cu trimitere la art.8 alin.(1) din Legea nr.768/2000 privind statutul alesului local, instanța de apel a menționat că, odată ce persoana supusă controlului s-a aflat în exercițiul unei funcției (consilier) și ulterior a optat pentru o altă funcție (Vicepreședinte al raionului), intervine situația de incompatibilitate, care apare din momentul intrării în exercițiul celeilalte funcții (validării mandatului de Vicepreședinte al raionului) și care, urmează să înceteze până la expirarea termenului prevăzut de lege. În aceste condiții, în interiorul acestui termen, Anatolie Bazilevici trebuia să demisioneze din funcția incompatibilă cu mandatul de demnitar, sau viceversa, dacă acesta decidea să rămână în funcția anterioară, să renunțe la funcția de demnitar.

Reieșind din cele expuse, stabilirea termenului pentru întreprinderea acțiunilor în vederea înlăturării stării de incompatibilitate constituie o perioadă tranzitorie, în decursul căreia Anatolie Bazilevici urma să se conformeze prevederilor legale și să opteze pentru una din funcțiile care nu pot fi exercitate concomitent. Unica conduită legală a reclamantului/apelant era să întreprindă toate acțiunile necesare în termen de 30 de zile din ziua alegerii în calitate de Vicepreședinte al raionului Cantemir, în vederea eliminării incompatibilității în termen, ceea ce nu a fost realizat.

A concluzionat instanța de apel că, termenul acordat pentru soluționarea incompatibilității a început să curgă din data alegerii lui Anatolie Bazilevici în calitate de Vicepreședinte al raionului Cantemir, adică din data de 07 decembrie 2017. Cu toate acestea însă, Anatolie Bazilevici a depășit termenul pentru soluționarea incompatibilității, odată ce a înregistrat cererea de demisie abia la 10 ianuarie 2018, fapt confirmat prin solicitarea Consiliului raional Cantemir înregistrată cu nr.27 din 23 6 ianuarie 2018 și prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.1410 din 13 februarie 2018. În lumina celor menționate, instanța de apel a reiterat că, toate procedurile legate de incompatibilitatea lui Anatolie Bazilevici, trebuiau să fie finalizate în cadrul celor 30 de zile prevăzute de lege când a survenit incompatibilitatea și anume, până la data-limită de 08 ianuarie 2018. Astfel, manifestarea de voința a lui Anatolie Bazilevici a avut loc peste termenul prescris de lege de 30 de zile, odată ce cererea de demisie a fost depusă abia la 10 ianuarie 2018, în rezultatul căruia a intervenit situația de incompatibilitate, creată prin deținerea simultană a mandatului de consilier raional și a mandatului de Vicepreședinte al raionului Cantemir.

Cu referire la alin.(3) al art.12 din Legea nr. 199/2010, instanța de apel a precizat că, dacă demnitarul nu va întreprinde acțiuni în vederea eliminării incompatibilității, iar starea de incompatibilitate este constatată prin actul de constatare rămas definitiv, mandatul acestuia va înceta înainte de termen, în condițiile art. 22. Reieșind din cele relatate și prevederile legale ce guvernează speța, instanța de apel a conchis că a fost stabilit cu certitudine faptul încălcării de către Anatolie Bazilevici a regimului juridic al incompatibilităților, din care motiv a fost considerat întemeiat Actul de constatare nr.30/15 din 03 martie 2020 emis de inspectorul de integritate al Inspectoratului de integritate din cadrul Autorității Naționale de Integritate, Olga Vizitiu, în partea constatării că Bazilevici Anatolie, a încălcat regimul juridic al incompatibilităților, manifestat prin nesoluționarea în termen legal a situației de incompatibilitate generată de deținerea/exercitarea simultană a mandatului de consilier al Consiliului raional Cantemir și a mandatului de Vicepreședinte al raionului Cantemir, cu decăderea lui Bazilevici Anatolie din dreptul de a exercita funcția de consilier raional în condițiile alin.(6)-(8) art.23 din Legea nr.133/2016 privind declararea averii și intereselor personale,

cu înscrierea acestuia în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa o funcție publică sau de demnitate publică. Cât privește, pct.2 din Actul de constatare nr.30/15 din 03 martie 2020, prin care s-a dispus sesizarea Comisiei Electorale Centrale, în termen de 15 zile din momentul în care actul de constatare va rămâne definitiv, în vederea inițierii procedurii de ridicare a mandatului de consilier al raionului Cantemir a lui Bazilevici Anatolie, instanța de apel l- a apreciat ca fiind neîntemeiat. Or, după cum rezultă din materialele cauzei, anterior emiterii actului de constatare, prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.1410 din 13 februarie 2018 a fost ridicat mandatul de consilier raional Cantemir al acestuia.

În lumina celor expuse, instanța de apel a considerat oportun anularea punctul 2 din Actul de constatare nr.30/15 din 03 martie 2020 emis de inspectorul de integritate al Inspectoratului de integritate din cadrul Autorității Naționale de Integritate, Olga Vizitiu. La 27 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Anatolie Bazilevici, reprezentat de avocatul Nicolae Fomov, a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, iar la 04 mai 2022 a prezentat motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei decizii noi de admitere integrală a acțiunii.

7 În susținerea recursului Anatolie Bazilevici, reprezentat de avocatul Nicolae Fomov, a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial prezenta speță, nu a elucidat pe deplin circumstanțele importante ale cauzei, cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material. Recurentul a indicat că instanța de apel nu s-a expus asupra proporționalității intervenirii în drepturile sale în special de a fi ales, întrucât a stabilit că dânsul a demisionat din funcția de consilier cu întârziere de doar 2 zile. Instanța de apel a ignorat prevederile art.389 din Codul civil, care stipulează că, dacă ultima zi a termenului este o zi de duminică, de sâmbătă sau o zi care, în conformitate cu legea în vigoare, la locul executării obligației este zi de odihnă, termenul expiră în următoarea zi lucrătoare.

Astfel, depunerea declarației urma să aibă loc în ziua de 08 ianuarie 2018 (având în vedere că 07 ianuarie 2018 a fost o zi de odihnă), cu toate acestea, s-a produs în ziua de 10 ianuarie 2018, adică peste 2 zile de la termenul-limită. În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 08 februarie 2022, în ședință publică. Actele cauzei atestă că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost notificat recurentului la 30 decembrie 2021 (f.d.151). Totodată, din materialele dosarului rezultă că decizia integrală a instanței de apel a fost notificată lui Anatolie Bazilevici și avocatului acestuia Nicolae Fomov la 01 aprilie 2022, fapt ce se confirmă prin avizele poștale de recepție anexate la actele cauzei (f.d.156-157). În condițiile enunțate, recursul inițial din 27 decembrie 2021 și cel motivat din 04 mai 2022, au fost depuse în conformitate cu prevederile art.245 din Codul administrativ.

La 10 mai 2022, întru respectarea dreptului părților la un proces echitabil, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Autorității Naționale de Integritate Națională copia recursului (inițial și motivat) depus de Anatolie Bazilevici, cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței (f.d.164), notificată ultimei la 16 mai 2022, fapt ce se confirmă prin avizul poștal (f.d. 165), însă intimata nu și-a valorificat dreptul procesual de a depune referință. Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

8 În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de 9 apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Anatolie Bazilevici, reprezentat de avocatul Nicolae Fomov. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Anatolie Bazilevici, reprezentat de avocatul Nicolae Fomov, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 10