3ra-300/24 — anularea actulului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actulului administrativ
- Temei legal
- recusrul este vadit neintemeiat art. 246 alin. 2 lit. h Codul administrativ
3ra-300/24 — anularea actulului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de avocatul Victor
Grijuc în interesele lui Iurie Arceanis,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Iurie Arceanis împotriva Inspectoratului General de
Poliție privind anularea ordinului cu privire la sancționarea disciplinară,
obligarea restabilirii în funcție, plata despăgubirii pentru absență forțată de
la muncă și compensarea prejudiciului moral
împotriva decizie din 06 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-300/24
NR. PIGD 2-22153791-01-3ra-28032024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.
Dezacordul recurentului cu hotărârea instanței de apel nu constituie un
temei de casare a deciziei contestate.
Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: Gr. Cazacu,
Instanța de apel: V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca,
4 decembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de
avocatul Victor Grijuc în interesele lui Iurie Arceanis,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 21 octombrie 2022 Iurie Arceanis a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Inspectoratului General de Poliției solicitând anularea
Ordinului nr. 492ef. din 14 septembrie 2022 „cu privire la sancționarea
disciplinară a ofițerului de sector al Sectorului de poliție nr.1 (Glodeni) al
Inspectoratului de poliție Glodeni, inspector Arceanis Iurie”, restabilire în
funcție, achitarea despăgubirii pentru întreaga perioadă de absență forțată de
la muncă și repararea prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii a invocat că, în temeiul Ordinului Inspectoratului
General al Poliției nr. 58ef, din 04 februarie 2022 „Cu privire la procedurile
de personal în privința angajaților Inspectoratului General al Poliției și
subdiviziunilor subordonate acestuia”, a fost angajat în funcția de ofițer de
sector (pe perioada concediului pentru îngrijirea copilului a inspectorului
Marcela Cuțenco) al Inspectoratului de poliție Glodeni al IGP al MAI, cu
reconfirmarea gradului special ”Inspector”.
Menționează că, pe parcursul celor 8 luni de activitate în cadrul
Inspectoratului de poliție Glodeni, s-a manifestat ca colaborator disciplinat,
responsabil și competent, însă, la data de 14 septembrie 2022, Inspectoratul
General al Poliției a emis Ordinul nr. 492ef „Cu privire la sancționarea
disciplinară a ofițerului de sector al Sectorului de poliție nr.1 (Glodeni) al
Inspectoratului de poliție Glodeni, inspector Iurie Arceanis” (adus la
cunoștință la 15 septembrie 2022), în temeiul căruia, s-a dispus concedierea
subsemnatului din funcția publică cu statut special, conform art.38 alin.(1)
lit. j) din Legea RM nr.288/2016 „Privind funcționarul public cu statut
special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”.
Indică reclamantul că, la data de 03 august 2022, în baza raportului
nr.81 al șefului Sectorului de poliție nr. 1 (Glodeni), Inspectoratul de poliție
Glodeni a declanșat ancheta de serviciu în vederea elucidării absenței de la
serviciu a subsemnatului din data de 03 august 2022.
1
Ulterior, a mai fost depus raportul înregistrat sub nr.82 prin care s-a
constatată absența subsemnatului de la serviciu mai mult de 4 ore
consecutive la 08 august 2022, însă, neavând toate documentele legate de
sancțiunea disciplinară a subsemnatului, reclamantul nu poate elucida toate
inadvertențele comise de Inspectoratul General al Poliției în procesul
disponibilizării, dar poate deja contabiliza unele încălcări procedurale,
datorate nesocotirii prevederilor cuprinse în Codul muncii, Legea RM
nr.288/2016 ”Privind funcționarul public cu statut special din cadrul
Ministerului Afacerilor Interne”, precum și în Statutul disciplinar al
funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor
Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 409/2017.
Susține reclamantul că, Inspectoratul General al Poliției a dispus
concedierea acestuia fără a se ține cont de faptul că, se afla în perioada
interdicției legale de concediere, or, potrivit art.86 alin.(2) din Codul muncii,
nu se admite concedierea salariatului în perioada aflării lui în concediu
medical, în concediu de odihnă anual, în concediu de studii, în concediu de
maternitate, în concediu parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la
vârsta de 3 ani, în concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în
vârstă de la 3 la 4 ani, în perioada îndeplinirii obligațiilor de stat sau obștești,
precum și în perioada detașării, cu excepția cazurilor de lichidare a unității.
Comunică reclamantul că, la data emiterii Ordinului nr. 492ef „Cu
privire la sancționarea disciplinară a ofițerului de sector al Sectorului de
poliție nr.1 (Glodeni) al Inspectoratului de poliție Glodeni, inspector
Arceanis Iurie”, se afla în concediu medical.
Relatează că, din cuprinsul Ordinului Inspectoratului General al
Poliției nr. 492ef „Cu privire la sancționarea disciplinară a ofițerului de
sector al Sectorului de poliție nr.1 (Glodeni) al Inspectoratului de poliție
Glodeni, inspector Iurie Arceanis” rezultă că, ancheta de serviciu declanșată
la data de 03 august 2022, în privința lui, s-a înfăptuit cu încălcarea
termenului-limită stabilit de art.59 alin.(11) din Legea RM nr.288/2016
„Privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului
Afacerilor Interne”, potrivit căruia, ancheta de serviciu se desfășoară o
perioadă de 30 de zile din momentul inițierii acesteia de către persoana
abilitată, cu posibilitatea de a fi suspendată în cazul în care vinovăția
urmează a fi constatată de către alte organe de ocrotire a normelor de drept
sau în cazul în care angajatul se află în concediu anual de odihnă, în concediu
de studii ori în concediu medical, precum și în alte împrejurări ce denotă
imposibilitatea adoptării unei concluzii definitive în cadrul anchetei de
serviciu.
2
Mai mult ca atât, indică reclamantul că, o prevedere asemănătoare este
cuprinsă în pct. 59 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut
special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea
Guvernului RM nr.409/2017, potrivit căreia, durata desfășurării anchetei de
serviciu nu va depăși termenul de 30 de zile, fără a lua în calcul timpul aflării
funcționarului în concediul anual de odihnă, în concediul de studii, concediul
medical sau concediul paternal.
Invocă reclamantul că, concedierea din funcția publică cu statut
special, a fost operată în temeiul art. 38 alin. (1) lit. j) din Legea RM nr.
288/2016 „Privind funcționarul public cu statut special din cadrul
Ministerului Afacerilor Interne”, în legătură cu „comiterea unei încălcări
grave”.
Totodată notează că, potrivit pct. 94 din Statutul disciplinar al
funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor
Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.409/2017, stabilește că,
concedierea este o măsură disciplinară extremă și se aplică pentru încălcări
sistematice ale disciplinei de serviciu sau pentru comiterea unei abateri
disciplinare grave.
Subliniază că, actele normative (Legea RM nr.288/2016 ”Privind
funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor
Interne”), precum și în Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut
special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea
Guvernului RM nr.409/2017), nici Codul de etică și deontologie al
funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor
Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.629/2017, nu consacră
lista abaterilor disciplinare ce pot fi raportate la categoria de ”abatere
disciplinară gravă”, ce-i permite Inspectoratului General al Poliției - în caz
de comitere a unei astfel de abateri - să recurgă la concedierea imediată a
funcționarului din cadrul acestei autorități publice.
Indică că, această inadvertență duce la constatare că, actul
administrativ individual contestat - Ordinul nr. 492ef „Cu privire la
sancționarea disciplinară a ofițerului de sector al Sectorului de poliție nr.1
(Glodeni) al Inspectoratului de poliție Glodeni, inspector Iurie Arceanis” din
14 septembrie 2022, nu este suficient de motivat, lucru ilegal prin prisma
art.31 și art.118 din Codul administrativ.
Totodată indică reclamantul că, la înfăptuirea anchetei de serviciu,
persoana căreia i-a fost încredințată această anchetă, nu și-a onorat obligațiile
izvorâte din pct. 68 al Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut
special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea
3
Guvernului RM nr. 409/2017, și anume: nu a solicitat explicații scrise de la
funcționarul în privința căruia a fost inițiată ancheta de serviciu (în special,
în ce privește absența subsemnatului de la serviciu din data de 04 august
2022).
Refuzul de a da explicațiile solicitate se consemnează într-un proces-
verbal semnat de persoana care efectuează ancheta de serviciu și
contrasemnat de către un reprezentant al angajatorului și un reprezentant al
salariatului, iar în lipsa ultimului, de către două persoane dezinteresate, nu a
respectat prevederile legislației în vigoare, interesele legitime ale
persoanelor în privința cărora se desfășoară ancheta de serviciu, precum și
ale altor persoane participante la examinarea abaterii disciplinare, să
soluționeze cererile și demersurile înaintate în acest sens.
Mai mult relevă reclamantul că, Inspectoratul General al Poliției nu i-
a asigurat exercițiul drepturilor consfințite în pct. 69 din Statutului
disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului
Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.409/2017, și
anume dreptul de a solicita înlăturarea persoanei care efectuează ancheta de
serviciu, la apariția temeiurilor prevăzute în pct. 57 al Statutului disciplinar,
dreptul de a prezenta persoanei care efectuează ancheta de serviciu probele
pe care le consideră necesare, în vederea demonstrării nevinovăției sale sau
care pot influența la aplicarea unei sancțiuni disciplinare mai blânde, dreptul
de a contesta acțiunile persoanei care efectuează ancheta de serviciu și
deciziile adoptate în cadrul acesteia la conducătorul subdiviziunii care a
dispus efectuarea anchetei de serviciu, iar, după caz, la conducătorul ierarhic
superior.
Cu referire la repararea prejudiciului moral cauzat de Autoritatea
publică pârâtă, subliniază reclamantul că, faptul concedierii vădit ilegale din
cadrul Inspectoratului General al Poliției, a dus la știrbirea imaginii și a
reputației profesionale, aflându-se mereu într-o stare de frustrare și, în plus,
a fost lipsit nejustificat de salariu, principala sursă de venit pentru
satisfacerea necesităților vitale ale familiei sale.
Suplimentar, menționează reclamantul că, potrivit explicațiilor
Plenului Curții Supreme de Justiție a RM, reputația profesională reprezintă
„reflectarea calităților profesionale ale persoanei în conștiința socială,
însoțită de aprecierea pozitivă a societății”, iar potrivit jurisprudenței CEDO,
reputația persoanei fizice face parte din dreptul la respectul vieții private
(cauza Petrenco vs Moldova, hotărârea din 30 martie 2010). Astfel, persoana
a cărei reputație a fost știrbită cade sub protecția juridică, oferită de art. 8 din
4
Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 28 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, cererea de chemare în judecată depusă de către Iurie Arceanis
împotriva Inspectoratului General al Poliției privind anularea Ordinului nr.
492ef. din 14 septembrie 2022 cu privire la sancționarea disciplinară a
ofițerului de sector al Sectorului de poliție nr. 1 (Glodeni) al Inspectoratului
de poliție Glodeni, inspector Iurie Arceanis, obligarea restabilirii în funcție,
plata despăgubirii pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă în
mărimea salariului mediu al reclamantului, compensarea prejudiciului
moral, s-a respins ca fiind neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 07 martie 2023 avocatul Victor Grijuc în interesele lui Iurie
Arceanis a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 28 februarie 2023 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea apelului, casarea
hotărârii și admiterea integrală a cererii de chemare în judecată.
La 12 mai 2023 avocatul Victor Grijuc în interesele lui Iurie Arceanis
a depus apel motivat prin care a solicitat admiterea apelului, casarea
hotărârii și emiterea unei decizii de admitere a acțiunii înaintate.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 06 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a
respins apelul declarat de Iurie Arceanis împotriva hotărârii Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani din 28 februarie 2023.
În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că, instanța de fond a
elucidat și constatat pe deplin circumstanțele cauzei, a verificat și apreciat
obiectiv, probele prezente la materialele cauzei, stabilind corect
circumstanțele de fapt și aplicând corect legislația pertinentă ce guvernează
raportul litigios.
A constatat că, prin acțiunile sale, manifestate prin absența nemotivată
de la serviciu la data de 03, 04 și 08 august 2022, reclamantul/apelant a
încălcat prevederile art.50 lit. d) și s) din Legea nr. 288/2016 privind
funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor
Interne, art. 26 alin. (1) lit. c) și e) din Legea nr.320/2012 cu privire la
activitatea Poliției și statutului polițistului, pct. 7 subpct. 26) din Statutul
disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului
5
Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.409/2017 și pct.7
subpct.2) din Codul de etică și deontologie al funcționarului public cu statut
special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 629/2017, faptă manifestată prin absența nemotivată de la
serviciu la data de 3, 4 și 8 august 2022.
Curtea de apel a reținut rezultatul anchetei de servicii, constatând că,
Iurie Arceanis a lipsit de la serviciu mai mult de 4 ore consecutiv, două zile,
lipsa acestuia fiind confirmată prin explicațiile angajaților Sectorului de polițe
nr. 1 (or. Glodeni), precum și prin înscrisurile din tabelul de evidentă a timpului
de muncă întocmit pentru luna august 2022.
Mai mult ca atât, instanța de apel a notat că, fiind chestionat, Iurie
Arceanis a recunoscut admiterea abaterii disciplinare, manifestate prin lipsa de
la serviciu.
A subliniat că conform art. 64 alin. (1) lit. f) și art. 57 al Legii nr.
158/2008, legiuitorul a calificat lipsa nemotivată la serviciu mai mult de 4 ore
consecutive ca o abatere disciplinară gravă, care se sancționează cu concedierea
salariatului, aplicarea principiului proporționalității la caz fiind exclusă.
Colegiul Curții de Apel Chișinău a susține poziția instanței de fond cu
privire la aprecierea critică a argumentelor reprezentantului reclamantului, cu
privire la deficiența efectuării anchetei de serviciu, constatând că, s-a
respectarea de către autoritatea publică pârâtă a prevederilor legale sub aspectul
inițierii procedurii administrative, motivării actelor administrative contestate
prin prisma prevederilor art. 118 din Codul administrativ, precum și a dreptului
discreționar consfințit în art. 225 alin. (2) din Codul administrativ, anterior
emiterii Ordinului Inspectoratului General al Poliției nr. 492ef. din 14
septembrie 2022 ”Cu privire la sancționarea disciplinară a ofițerului de sector
al Sectorului de poliție nr. 1 (Glodeni) al Inspectoratului de poliție Glodeni,
inspector Iurie Arceanis”.
Totodată a remarcat, că deși în acțiunea depusă reclamantul a invocat
emiterea ordinului contestat în timpul aflării în concediu medical, în cadrul
examinării cauzei în fond nu a prezentat dovada confirmării celor expuse, iar în
instanța de apel a prezentat certificatul eliberat de IMSP Centrul de Sănătate
Glodeni nr.01-16/36 din 28 martie 2023, prin care se menționează că, apelantul
s-ar fi aflat în concediu medical de la 09 septembrie 2022 până la 14 septembrie
2022, pe care Colegiul la apreciat critic, or, apelantul nu a prezentat certificatul
de concediu medical.
Instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiată și critica apelantului că,
instanța de fond nu a dat o apreciere corectă circumstanțelor cauzei, reținând
că, cauza a fost examinată sub toate aspectele, fiind stabilite circumstanțele
6
de fapt, legea materială ce guvernează raportul juridic, fiind create
participanților la proces, condiții obiective și echitabile, pentru exercitarea
drepturilor și obligațiunilor procedurale, fapt ce se încadrează în asigurarea
părților dreptul la un proces echitabil, garantat și asigurat prin art.6 al
Convenției Europene pentru apărarea a Drepturilor Omului.
Colegiul a mai remarcă că, din înscrisurile prezentate de către apelant
nu se denotă și nu se confirmă alegațiile sale cu referire la netemeinicia
Ordinului privind concedierea din funcție, contestat la caz, iar simpla
nemulțumire a participantului la proces cu soluția emisă pe marginea cauzei,
nu poate constitui temei legal de casare a hotărârii contestate.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 05 februarie 2024, avocatul Victor Grijuc în interesele lui Iurie
Arceanis a depus recurs prealabil, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău
din 06 decembrie 2023, solicitând casarea deciziei din 17 octombrie 2023.
La 09 aprilie 2024 avocatul Victor Grijuc în interesele lui Iurie
Arceanis a depus recurs suplimentar împotriva deciziei din 17 octombrie
2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admitere recursului, casarea
deciziei din 06 decembrie 2023 cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța
de apel.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea a reiterat cele invocate în cererea de chemare în judecată
și suplimentar a indicat că, consider că decizia instanței de apel urmează a fi
casată integral pentru neconstatarea și elucidarea deplină a circumstanțelor
care au importantă pentru soluționarea pricinii, și anume prima instanță nu a
luat în considerație că Iurie Arceanis era în concediu medical confirma
corespunzător la momentul eliberării din funcție, de asemenea nu a luat în
calcul acest moment nici instanța de apel.
POZIȚIA INTIMATULUI
Prin referința depusă la 27 mai 2024, intimatul Inspectoratul General
al Poliției a solicitat declararea inadmisibilă a cererii de recurs, iar în cazul
declarării admisibile a cererii de recurs a solicitat respingerea acestei ca fiind
neîntemeiată.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
7
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de
apel pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
”(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă
au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie
pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)
sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la
rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare
pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost
reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) și (2) din Codul administrativ:
”(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere
irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, ”recursul se declară
inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a
fost notificată recurentului Iurie Arceanis la 21 martie 2024, prin scrisoare
recomandată cu aviz de recepție, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție
anexat la dosar (f.d. 110).
Cererea de recurs a fost depusă la 09 aprilie 2024. Astfel, Completul
de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul este depus cu
respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.
8
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile
Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate
veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate
oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care
nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de
inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de
recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de
serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat
din examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs nu
se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ,
deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către
Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza
în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de avocatul Victor Grijuc în interesele lui Iurie Arceanis,
conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de
chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău,
fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei
încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu
privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat
de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
9
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
10
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit.h)
din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Victor Grijuc în interesele
lui Iurie Arceanis,
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
11