3ra-934/23 — contestarea actului administrativ

La 09 martie 2021, Dimitrov Alexei s-a adresat în instanța de judecată cu cererea de chemare în judecată (concretizată pe parcurs) împotriva Inspectorului de Poliție Centru, terți Direcția de Poliție mun.Chișinău și Inspectoratul General al Poliției cu privire la anularea actului IP Centru 30/24/5-1845 din 12 februarie 2021 și a deciziei la cererea prealabilă 30/24/1-2407 din 26 februarie 2021, obligarea IP Centru a DP mun. Chișinău să emită actul real de a furniza informația solicitată prin cererea nr. intr.192 din 13 ianaurie 2021 (f.d.2-7).

În motivarea acțiunii a invocat că la data de 13 ianuarie 2021 s-a adresat către Inspectoratul de Poliție Centru (în continuare IP Centru) cu о cerere de acces la informație prin care a solicitat să fie informat referitor la motivele încetării activității lui Sergiu Cojocaru în funcția de agent constatator al SP-6 IP Centru. Totodată, a solicitat informarea cu referire la numărul abaterilor disciplinare săvîrșite pe parcursul activității și mărimea salariului lunar obținut la locul de muncă. Cererea a fost înregistrată sub nr. int. 192.

A menționat că solicitarea informațională nu a fost înaintată pe motivul unei simple curiozități, întrucît anterior de către el a fost denunțată prin prismă disciplinară activitatea acestui angajat, care a și fost sancționat, totuși nefiind clar dacă a fost sau nu desfășurată în raport cu acesta procedura disciplinară, fapt care a și justificat interesul obținerii informației.

A remarcat că prin scrisoarea IP Centru nr. 30/24/5 1845 din 12 februarie 2021 s-a refuzat prezentarea informației solicitate. În motivarea refuzului s-a indicat art. 5 a Legii nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal, art. 8 a Legii nr. 982 din 11 mai 2000 privind accesul la informație, și art. 92 din Codul Muncii. 1

Reclamantul considerînd ilegal refuzul de prezentare a informației, la data de 19 februarie 2021 a înaintat cerere prealabilă cu privire la soluționarea prejudiciară a cererii de acces la informație. În cerere prealabilă a indicat că informația cu privire la motivul încetării raporturilor de muncă, numărul abaterilor disciplinare și mărimea salariului obținut de agentul constatator la locul de muncă nu reprezintă date cu caracter personal, nefiind regăsită în anexa nr. 1 la cerințele față de asigurarea securității datelor cu caracter personal la prelucrarea acestora în cadrul sistemelor informaționale de date cu caracter personal aprobate prin Hotărîrea de Guvern Nr. 1123 din 14 decembrie 2010 privind aprobarea cerințelor față de asigurarea securității datelor cu caracter personal la prelucrarea acestora în cadrul sistemelor informaționale de date cu caracter personal. A remarcat că informația solicitată nu se referă la viața privată a angajatului S. Cojocaru, ci exclusiv cu privire la activitatea sa de serviciu în funcția de agent constatator. Cererea prealabilă a fost înregistrată sub nr. int. 1303.

Astfel, la data de 26 februarie 2021 prin scrisoarea IP Centru nr. 34/20/1 2407 a fost informat că „cererea a fost examinată fără abateri și derogări de la cadrul legal”.

Reclamantul a concluzionat că informația solicitată, prin natura și caracterul ei se referă exclusiv la activitatea de serviciu a agentului Sergiu Cojocaru, angajat la о instituție publică, remunerat din bugetul de stat, prin urmare nu poate constitui informație cu privire la viața privată.

În fața instanței de judecată Dimitrov Alexei, a solicitat declararea admisibilității acțiunii în contenciosul administrativ, cu examinarea chestiunii respective în ședință publică; anularea actului IP Centru: 30/24/5- 1845 din 12 februarie 2021 și a deciziei la cererea prealabilă (actul 30/24/1- 2407 din 26 februarie 2021); obligarea pîrîtului IP Centru a DP mun. Chișinău să emită actul real: de a furniza informația solicitată prin cererea nr. int. 192 din 13 ianuarie 2021.

Prin cererea de concretizare din 14 decembrie 2021, Dimitrov Alexei a solicitat introducerea în calitate de pârât a Inspectoratului General al Poliției și atribuirea Direcției de Poliție mun.Chișinău și Inspectorului de Poliție Centru a calității de terți (f.d.72-74). 2

Prin încheiere protocolară din 14 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, instanța a atras în proces în calitate de terț Inspectoratul General al Poliției.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că, nu urmează a reține argumentele apelantului precum că solicitarea privind prezentarea informației cu privire la motivele încetării activității lui Sergiu Cojocaru în funcția de agent constatator al SP-6 IP Centru, numărul abaterilor disciplinare săvârșite pe parcursul activității acestuia și mărimea salariului lunar obținut la locul de muncă ar fi de interes public, considerându-l ca fiind neîntemeiat, or instanța de fond just a reținut că, reclamantul nu a invocat argumente clare care ar acorda posibilitatea autorității publice de a examina și prezenta informația solicitată. Totodată, a indicat că, în cerere nu se conține motivarea privind interesul sporit, existența unui interes public ca informația să fie cunoscută, pentru a interveni aplicabilitatea prevederilor art. 10 al Legii privind protecția datelor cu caracter personal, potrivit căruia 3 prevederile art. 5, 6 și 8 nu se aplică în situația în care prelucrarea datelor cu caracter personal se face exclusiv în scopuri jurnalistice, artistice sau literare, dacă aceasta se referă la date care au fost făcute publice în mod voluntar de către subiectul datelor cu caracter personal sau la date care sunt strâns legate de calitatea de persoană publică a subiectului datelor cu caracter personal sau de caracterul public al faptelor în care acesta este implicat, în condițiile Legii cu privire la libertatea de exprimare, ceea ce justifică că apelantului nu i-a fost încălcat dreptul la informație.

La 12 octombrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat copia cererii de recurs intimaților (f.d. 179).

La 23 octombrie 2023, Inspectoratul de Poliție Centru al Direcției de Poliție mun. Chișinău, a depus referință asupra recursului, solicitând a considera drept inadmisibil recursului, iar în eventualitatea admisibilității respingerea recursului ca neîntemeiat.

La 01 noiembrie 2023 , a depus referință asupra recursului declarat de Dimitrov Alexei, Inspectoratul General al Poliției, solicitând a considera drept inadmisibil recursului, iar în eventualitatea admisibilității acestuia respingerea recursului ca neîntemeiat.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 28 iunie 2023 și la 05 iulie 2023 Dimitrov Alexei a depus recursul nemotivat. Decizia motivată a fost notificată părților la 11 septembrie 2023, iar motivarea recursului a fost depusă la 10 octombrie 2023. În condițiile enunțate, instanța de recurs conchide că recursul a fost depus cu respectarea termenelor prevăzuți de art.245 din Codul administrativ.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a treia „Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special prevederile cu privire la temeiurile recursului. Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Aceleași considerente de deduc și din interpretarea art. 195 din Codul administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul 5 administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171. Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la examinarea temeiurilor admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ în redacția în vigoare la data declarării recursului

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție retine că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. 6

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului). În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A). 7

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Dimitrov Alexei, reprezentat de avocatul Terziman Alexandru.

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 (în vigoare până la 1 septembrie 2023) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Dimitrov Alexei, reprezentat de avocatul Terziman Alexandru. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 8