3ra-934/23 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
3ra-934/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Dimitrov
Alexei, reprezentat de avocatul Terziman Alexandru,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare
în judecată depusă de Dimitrov Alexei împotriva Inspectorului de
Poliție Centru, terți Direcția de Poliție mun. Chișinău și
Inspectoratul General al Poliției cu privire la anularea actului
administrativ și obligarea emiterii actului administrativ favorabil,
împotriva deciziei din 28 iunie 2023 a Curții de Apel
Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-934/23
NR. PIGD 2-21034673-01-3ra-18092023)
Temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art.246 (în
vigoare până la 1 septembrie 2023) Cod administrativ. Dezacordul
recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a deciziei contestate. Invocarea declarativă a faptului că
decizia instanței de apel se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. T. Avasiloaei)
Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca
02 octombrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de Dimitrov Alexei,
reprezentat de avocatul Terziman Alexandru,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 09 martie 2021, Dimitrov Alexei s-a adresat în instanța de judecată
cu cererea de chemare în judecată (concretizată pe parcurs) împotriva
Inspectorului de Poliție Centru, terți Direcția de Poliție mun.Chișinău și
Inspectoratul General al Poliției cu privire la anularea actului IP Centru
30/24/5-1845 din 12 februarie 2021 și a deciziei la cererea prealabilă
30/24/1-2407 din 26 februarie 2021, obligarea IP Centru a DP mun. Chișinău
să emită actul real de a furniza informația solicitată prin cererea nr. intr.192
din 13 ianaurie 2021 (f.d.2-7).
În motivarea acțiunii a invocat că la data de 13 ianuarie 2021 s-a
adresat către Inspectoratul de Poliție Centru (în continuare IP Centru) cu о
cerere de acces la informație prin care a solicitat să fie informat referitor la
motivele încetării activității lui Sergiu Cojocaru în funcția de agent
constatator al SP-6 IP Centru. Totodată, a solicitat informarea cu referire la
numărul abaterilor disciplinare săvîrșite pe parcursul activității și mărimea
salariului lunar obținut la locul de muncă. Cererea a fost înregistrată sub nr.
int. 192.
A menționat că solicitarea informațională nu a fost înaintată pe
motivul unei simple curiozități, întrucît anterior de către el a fost denunțată
prin prismă disciplinară activitatea acestui angajat, care a și fost sancționat,
totuși nefiind clar dacă a fost sau nu desfășurată în raport cu acesta procedura
disciplinară, fapt care a și justificat interesul obținerii informației.
A remarcat că prin scrisoarea IP Centru nr. 30/24/5 1845 din 12
februarie 2021 s-a refuzat prezentarea informației solicitate. În motivarea
refuzului s-a indicat art. 5 a Legii nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecția
datelor cu caracter personal, art. 8 a Legii nr. 982 din 11 mai 2000 privind
accesul la informație, și art. 92 din Codul Muncii.
1
Reclamantul considerînd ilegal refuzul de prezentare a informației, la
data de 19 februarie 2021 a înaintat cerere prealabilă cu privire la
soluționarea prejudiciară a cererii de acces la informație. În cerere prealabilă
a indicat că informația cu privire la motivul încetării raporturilor de muncă,
numărul abaterilor disciplinare și mărimea salariului obținut de agentul
constatator la locul de muncă nu reprezintă date cu caracter personal, nefiind
regăsită în anexa nr. 1 la cerințele față de asigurarea securității datelor cu
caracter personal la prelucrarea acestora în cadrul sistemelor informaționale
de date cu caracter personal aprobate prin Hotărîrea de Guvern Nr. 1123 din
14 decembrie 2010 privind aprobarea cerințelor față de asigurarea securității
datelor cu caracter personal la prelucrarea acestora în cadrul sistemelor
informaționale de date cu caracter personal. A remarcat că informația
solicitată nu se referă la viața privată a angajatului S. Cojocaru, ci exclusiv
cu privire la activitatea sa de serviciu în funcția de agent constatator. Cererea
prealabilă a fost înregistrată sub nr. int. 1303.
Astfel, la data de 26 februarie 2021 prin scrisoarea IP Centru nr.
34/20/1 2407 a fost informat că „cererea a fost examinată fără abateri și
derogări de la cadrul legal”.
Reclamantul a concluzionat că informația solicitată, prin natura și
caracterul ei se referă exclusiv la activitatea de serviciu a agentului Sergiu
Cojocaru, angajat la о instituție publică, remunerat din bugetul de stat, prin
urmare nu poate constitui informație cu privire la viața privată.
În fața instanței de judecată Dimitrov Alexei, a solicitat declararea
admisibilității acțiunii în contenciosul administrativ, cu examinarea
chestiunii respective în ședință publică; anularea actului IP Centru: 30/24/5-
1845 din 12 februarie 2021 și a deciziei la cererea prealabilă (actul 30/24/1-
2407 din 26 februarie 2021); obligarea pîrîtului IP Centru a DP mun.
Chișinău să emită actul real: de a furniza informația solicitată prin cererea
nr. int. 192 din 13 ianuarie 2021.
Prin cererea de concretizare din 14 decembrie 2021, Dimitrov Alexei
a solicitat introducerea în calitate de pârât a Inspectoratului General al
Poliției și atribuirea Direcției de Poliție mun.Chișinău și Inspectorului de
Poliție Centru a calității de terți (f.d.72-74).
2
Prin încheiere protocolară din 14 decembrie 2021 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani, instanța a atras în proces în calitate de terț
Inspectoratul General al Poliției.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 20 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, s-a respins acțiunea în contencios administrativ înaintată de Alexei
Dimitrov împotriva Inspectorului de Poliție Centru, terți Direcția de Poliție
mun. Chișinău și Inspectoratul General al Poliției cu privire la anularea
actului IP Centru 30/24/5-1845 din 12 februarie 2021 și a deciziei la cererea
prealabilă 30/24/1-2407 din 26 februarie 2021, obligarea IP Centru a DP
mun. Chișinău să emită actul real de a furniza informația solicitată prin
cererea nr.intr.192 din 13 ianuarie 2021 (f.d.100, 108-111).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 21 aprilie 2022, în interiorul termenului prevăzut de art. 232 alin.
(1)-(2) din Codul administrativ, Dimitrov Alexei a declarat apel împotriva
hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea cererii de apel, casarea
integrală a hotărârii, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a
acțiunii (f.d.103-107).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 28 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost a fost
respins apelul depus de Dimitrov Alexei și s-a menținut hotărârea din 20
aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că, nu urmează a reține
argumentele apelantului precum că solicitarea privind prezentarea
informației cu privire la motivele încetării activității lui Sergiu Cojocaru în
funcția de agent constatator al SP-6 IP Centru, numărul abaterilor
disciplinare săvârșite pe parcursul activității acestuia și mărimea salariului
lunar obținut la locul de muncă ar fi de interes public, considerându-l ca fiind
neîntemeiat, or instanța de fond just a reținut că, reclamantul nu a invocat
argumente clare care ar acorda posibilitatea autorității publice de a examina
și prezenta informația solicitată. Totodată, a indicat că, în cerere nu se
conține motivarea privind interesul sporit, existența unui interes public ca
informația să fie cunoscută, pentru a interveni aplicabilitatea prevederilor art.
10 al Legii privind protecția datelor cu caracter personal, potrivit căruia
3
prevederile art. 5, 6 și 8 nu se aplică în situația în care prelucrarea datelor cu
caracter personal se face exclusiv în scopuri jurnalistice, artistice sau literare,
dacă aceasta se referă la date care au fost făcute publice în mod voluntar de
către subiectul datelor cu caracter personal sau la date care sunt strâns legate
de calitatea de persoană publică a subiectului datelor cu caracter personal sau
de caracterul public al faptelor în care acesta este implicat, în condițiile Legii
cu privire la libertatea de exprimare, ceea ce justifică că apelantului nu i-a
fost încălcat dreptul la informație.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 05 iulie 2023, Dimitrov Alexei a depus recurs împotriva deciziei
din 28 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, iar la 10 octombrie 2023,
Dimitrov Alexei, reprezentat de avocatul Terziman Alexandru, a depus
cererea de recurs motivată, solicitând casarea deciziei instanței de apel și
menținerea hotărârii primei instanțe.
SOLICITAREA RECURENTULUI
Recurentul consideră că decizia instanței de apel este lipsită de o
motivare propriu zisă, fiind citate normele legale și fără a fi indicată
incidența acestor norme. În motivarea cererii de recurs au fost aduse
argumente similare celor din cererea de apel.
La 12 octombrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat copia
cererii de recurs intimaților (f.d. 179).
La 23 octombrie 2023, Inspectoratul de Poliție Centru al Direcției de
Poliție mun. Chișinău, a depus referință asupra recursului, solicitând a
considera drept inadmisibil recursului, iar în eventualitatea admisibilității
respingerea recursului ca neîntemeiat.
La 01 noiembrie 2023 , a depus referință asupra recursului declarat de
Dimitrov Alexei, Inspectoratul General al Poliției, solicitând a considera
drept inadmisibil recursului, iar în eventualitatea admisibilității acestuia
respingerea recursului ca neîntemeiat.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 245 din Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie
2023) relevă că:
„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se
4
prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se
depune la instanța de apel.”
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 28 iunie
2023 și la 05 iulie 2023 Dimitrov Alexei a depus recursul nemotivat. Decizia
motivată a fost notificată părților la 11 septembrie 2023, iar motivarea
recursului a fost depusă la 10 octombrie 2023. În condițiile enunțate, instanța
de recurs conchide că recursul a fost depus cu respectarea termenelor
prevăzuți de art.245 din Codul administrativ.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare până la 01
septembrie 2023) prevede următoarele:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot
fi contestate cu recurs.”
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ (în vigoare până la 01
septembrie 2023) prevede:
„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.
(2) Recursul se declară inadmisibil în special când:
a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;
b) recursul este depus în mod repetat;
c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;
d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1);
e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului
prevăzut la art. 245 alin. (2);
f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin.
(1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit
de Curtea Supremă de Justiție.”
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie
2023), a fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție, inclusiv Cartea a treia „Procedura contenciosului administrativ” din
Codul administrativ, în special prevederile cu privire la temeiurile recursului.
Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse
la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi
vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.
Aceleași considerente de deduc și din interpretarea art. 195 din Codul
administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de
procedură civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul
5
administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.
Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă,
cu excepția art. 169-171. Legea procedurală civilă care impune obligații noi
anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces,
limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi
sau suplimentare nu are putere retroactivă.
În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la
examinarea temeiurilor admisibilității recursului, va aplica prevederile
Codului administrativ în redacția în vigoare la data declarării recursului
MOTIVAREA INSTANȚEI
În conformitate cu art. 246 alin. (l) din Codul administrativ (în redacția
în vigoare la data declarării recursului), Curtea Supremă de Justiție
examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este
inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu
alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil
în special în cazurile enumerate la literele a)-f).
Din analiza acestor prevederi, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar
la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului
administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat
pe temeiuri concludente și serioase.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma
„în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate
și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra
cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe
cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea
cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție retine că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
6
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru
a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest
argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului
în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la
art. 245 alin. (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data
declarării recursului). În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în
circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le
întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul
rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea
cauzelor de contencios administrativ.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a
trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),
pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui
recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere
(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services
împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a
articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de
caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de
totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor
ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19
februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).
7
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul
depus de Dimitrov Alexei, reprezentat de avocatul Terziman Alexandru.
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 (în vigoare
până la 1 septembrie 2023) din Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Dimitrov Alexei, reprezentat de
avocatul Terziman Alexandru.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
8