3ra-133/24 — anularea actului administrativ individual defavorabil

3ra-133/24 — anularea actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-133/24

2-21176449-01-3ra-07022024

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud.: I. Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: V. Negru, I. Dutca, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

20 martie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Dimitrov Alexei,

în cauza de contencios administrativ, depusă de Dimitrov Alexei împotriva

Inspectoratului de Poliție Centru al Direcției de Poliție a mun. Chișinău privind

anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea eliberării

informației,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2023, prin care

s-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 30 noiembrie 2022,

c o n s t a t ă:

La 30 noiembrie 2021, Dimitrov Alexei a depus acțiune în contencios

administrativ împotriva Inspectoratului de Poliție Centru al Direcției de Poliție a

mun. Chișinău, privind anularea răspunsului nr. 34/20/1-13631 din 13.10.2021,

precum și a răspunsului cu privire la cererea prealabilă nr. 34/20/1- 14766 din

05.11.2021, cu obligarea emiterii actului prin care la cererea nr. 5915 din

30.07.2021 să fie furnizată informație veridică.

În motivare, a relatat invocat că Inspectoratului de Poliție Centru a emis actul

nr. 34/20/1-13631 din 13.10.2021, în contextul soluționării unei petiții/cereri de

acces la informație prin care a solicitat să fie informat dacă în privința lui Dimitrov

Alexei există decizii definitive și irevocabile de constatare a faptelor de violență

fizică, psihologică și/sau verbală față de Maria Ștefan Mutu.

Din conținutul actului menționat supra rezultă informația că: în privința lui

Dimitrov Alexei, la 12 august 2019 a fost întocmit procesul-verbal contravențional

în baza art. 781 Cod Contravențional, în data de 16.08.2019 a fost întocmit

procesul-contravențional în baza art. 781 Cod Contravențional și în data de

24.08.2019 a fost întocmit procesul-contravențional în baza art. 78 alin. (2) Cod

Contravențional.

Însă, pe plângerile depuse de Maria Ștefan Mutu în privința lui Alexei

Dimitrov, nu au fost, de fapt, întocmite niciodată procese-verbale cu privire la

contravenția prevăzută de art. 781 Cod Contravențional.

La 02 noiembrie 2021, a înaintat cerere prealabilă prin care a solicitat

anularea răspunsului nr. 34/20/1-13631 din 13.10.2021 și emiterea actului real

1

(întreprinderea unei măsuri în sensul art. 14 alin (2) Cod administrativ) prin care să

fie furnizată informație corectă, veridică, obiectivă, solicitată strict conform

obiectului cererii nr. 5915 din 30.07.2021.

Însă, în rezultatul examinării cererii prealabile, IP ,,Centru” a emis răspunsul

nr. 34/20/1-14766 din 05.11.2021, din conținutul căreia rezultă menținerea poziției

autorității publice, care insistă că în urma verificării proceselor-verbale cu privire

la contravenție nu au fost depistate greșeli sau date eronate, iar informația din

cazierul contravențional corespunde cu datele înregistrate de către agenții

constatatori în procesele verbale contravenționale.

Reclamantul a susținut că, până la emiterea actului contestat, anterior

autoritatea publică a emis alt act, cu un conținut evaziv, neinformativ, care a fost

solicitat de către Dimitrov Alexei să fie anulat în ordine prealabilă, lucru ce a și

fost acceptat de autoritatea publică ierarhic superioară, mai târziu fiind emis actul

ce constituie obiect al prezentei acțiuni.

Astfel, prin activitatea administrativă desfășurată de autoritatea publică IP

,,Centru” s-a adus atingere dreptului constituțional al persoanei de acces la

informație corectă și veridică, întrucât a fost furnizate date ce nu reflectă adevărul.

Or, în privința lui Alexei Dimitrov nu a fost întocmit în data de 12, 16 și 24

august 2019 nici un proces-verbal cu privire la contravenție, cu atât mai mult de

constatare a vinovăției de săvârșirea contravenției prevăzute de art. 781 Cod

Contravențional, situație ce poate fi verificată inclusiv prin consultarea unui alt act,

de asemenea emis de IP ,,Centru” nr. 34/20/1-9935 din 26.07.2021.

Totodată, indică reclamantul că, autoritatea publică a încălcat ordinea de

examinare a cererii prealabile, neîndreptând spre soluționare cererea prealabilă

autorității publice ierarhic superioare. Conform art. 167 alin. (2) Cod

administrativ, dacă respinge în tot sau în parte cererea prealabilă ca fiind

inadmisibilă sau neîntemeiată, autoritatea publică emitentă transmite dosarul

administrativ cu toate actele autorității publice ierarhic superioare. Însă, la caz, IP

,,Centru” a emis decizia asupra cererii prealabile de sine stătător.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 30 noiembrie 2022,

s-a admis parțial acțiunea.

S-a anulat răspunsul Inspectoratului de Poliție Centru al DP mun. Chișinău

nr.34/20/1-13631 din 13.10.2021, precum și răspunsul nr. 34/20/1-14766 din

05.11.2021 adoptat în procedura prealabilă. În rest, acțiunea fiind respinsă ca

neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 13 decembrie 2022,

Inspectoratul de Poliție Centru al Direcției de Poliție a mun. Chișinău, a declarat

apel solicitând casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 30

noiembrie 2022, și emiterea unei noi decizii prin care acțiunea să fie integral

respinsă, ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2023, s-a casat integral

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 30 noiembrie 2022, emisă în

cauza în contencios administrativ la acțiunea depusă de către Alexei Dimitrov

împotriva Inspectoratului de Poliție Centru al Direcției de Poliție a mun. Chișinău,

privind anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea eliberării

informației.

2

S-a emis o nouă decizie cu privire la respingerea acțiunii înaintate de către

Dimitrov Alexei împotriva Inspectoratului de Poliție Centru al Direcției de Poliție

a mun. Chișinău, privind anularea actului administrativ individual defavorabil și

obligarea eliberării informației, ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că, la 28 septembrie 2021,

Alexei Dimitrov, s-a adresat către Inspectoratul de Poliție Centru, cu cerere prin

care a solicitat de a fi informat dacă în privința sa există decizii definitive și

irevocabile de constatare a faptelor de violență fizică, psihologică și/sau verbală în

privința lui Maria Mutu Ștefan.

Prin răspunsul nr. 34/20/1-13631 din 13 octombrie 2021, Inspectoratul de

Poliție Centru, a adus la cunoștință lui Alexei Dimitrov, faptul că, în raport cu

Maria Ștefan Mutu, în privința sa au fost întocmite 3 procese contravenționale, și

anume în data de 12.08.2019 a fost întocmit proces-contravențional în baza art. 781

Cod Contravențional, în data de 16.08.2019 a fost întocmit proces-contravențional

în baza art. 781 Cod Contravențional și în data de 24.08.2019 a fost întocmit

proces-contravențional în baza art. 78 alin. 2 Cod Contravențional.

Prin cererea prealabilă din 02 noiembrie 2021, Alexei Dimitrov a solicitat

Inspectoratului de Poliție Centru, anularea răspunsului nr. 34/20/1-13631 din

13.10.2021, și emiterea actului real (întreprinderea unei măsuri în sensul art. 14

alin. (2) Cod administrativ) prin care să fie furnizată informația corectă, veridică,

obiectivă, solicitată strict conform obiectului cererii nr. 5915 din 30.07.2021.

Prin răspunsul nr. 34/20/1- 14766 din 05.11.2021, Inspectoratul de Poliție

Centru, a indicat că, repetat, în urma verificării proceselor verbale cu privire la

contravenție nu au fost depistate greșeli sau date eronate, iar informația din

cazierul contravențional corespunde cu datele înregistrate de către agenții

constatatori în procesele verbale contravenționale.

Instanța de apel a reținut că, Inspectoratul de Poliție Centru a examinat

cererea intimatului/reclamant, în termenul prevăzut de lege, cererea a fost depusă

în data de 28 septembrie 2021, fiind examinată în data de 13 octombrie 2021, cu

emiterea în acest sens răspunsului nr.R34/20/1-13631, care a fost adus la

cunoștință reclamantului (petiționarului), fapt confirmat de către reclamant în

acțiunea depusă.

Dezacordul petiționarului cu răspunsul primit la cererea depusă, este invocat

declarativ, acesta nu poate pretinde ca răspunsul la cerere sa să fie dat conform

propriei sale formulări sau într-un anumit sens, după dorința personală, iar

stabilirea răspunsului fiind atributul exclusiv al autorității publice competente.

Instanța a reiterat că, Inspectoratul de Poliție Centru a oferit răspuns la

întrebările indicate în cererea reclamantului/intimat, prin urmare nu există o

încălcare a dreptului acestuia la acces la informație în condițiile în care a fost

expediat răspuns, fiind respectate întru totul prevederile Legii cu privire la accesul

la informații.

Instanța de apel nu poate nu a reținut argumentele lui Alexei Dimitrov, care

interpretează eronat normele de drept și situația de fapt. Astfel, instanța de apel a

constatat că prima instanță nu a supus unei analize minuțioase și nu a verificat

circumstanțele menționate, care, însă, necesitau a fi examinate, prin prisma

cadrului legal aplicabil la caz, întru clarificarea tuturor aspectelor importante

pentru soluționarea cazului dat.

3

La 03 martie 2023, Dimitrov Alexei a depus de recurs nemotivat împotriva

deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2023.

La 27 februarie 2024, Dimitrov Alexei a depus recurs motivat.

În motivare a susținut că, concluzia instanței de apel este neîntemeiată,

neargumentată și lipsită de temei juridic.

Instanța de apel greșit a concluzionat că, Dimitrov Alexei a primit un răspuns

corect de la autoritatea publică.

În opinia recurentului, decizia instanței de apel este emisă cu aplicarea eronată

normele de drept material, nefiind constatate și elucidate deplin circumstanțele care

au importanță pentru soluționarea litigiului în fond.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel

Chișinău din 01 noiembrie 2023 și menținerea hotărârii Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani din 30 noiembrie 2022.

Cu referire la termenul recursului:

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la Curtea

Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a

deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul decizia contestată la 01

noiembrie 2023, în ședință publică.

Din materialele dosarului rezultă că, copia dispozitivului deciziei instanței de

apel a fost notificată recurentului la 12 noiembrie 2023, prin intermediul poștei

electronice, fapt ce se confirmă prin scrisoarea anexată la dosar (f.d.80).

La 28 ianuarie 2024, instanța de apel a expediat recurentului decizia integrală,

fapt ce se confirmă prin scrisoarea anexată la dosar (f.d.83).

Astfel, recursul înregistrat la 16 noiembrie 2023, este depus cu respectarea

prevederilor art.245 din Codul administrativ.

La data de 07 februarie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimatului copia recursului, cu înștiințarea despre necesitarea prezentării

referinței.

Prin referința depusă la 20 martie 2024, Inspectoratul de Poliție Centru al

Direcției de Poliție a pledat pentru inadmisibilitatea recursului.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil,

din următoarele motive.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Dimitrov Alexei, în

raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1), (3) din Codul administrativ, recursul

este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este

contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea

recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de

Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă

în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis

neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau

hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

4

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este

obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul

de la alin.(1) lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează

cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a

fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost

restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar

prezentului cod.

În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit.

a1) că, recursul se declară inadmisibil în special când recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.2451.

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al

recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de

Dimitrov Alexei, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata

de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și

aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar

baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

depus de Dimitrov Alexei, conține obiecții de fapt și de drept similare celor

expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de

Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță,

în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

5

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din

Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe

care se bazează, precum și dezvoltarea lor.

Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de

actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care,

din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea

pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar

substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din

oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în

această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.

85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

6

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Dimitrov

Alexei.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de către Dimitrov Alexei, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

7