3ra-133/24 — anularea actului administrativ individual defavorabil

Dosarul nr. 3ra-133/24 2-21176449-01-3ra-07022024 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud.: I. Barbacaru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: V. Negru, I. Dutca, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 20 martie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componență: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc examinând admisibilitatea recursului declarat de către Dimitrov Alexei, în cauza de contencios administrativ, depusă de Dimitrov Alexei împotriva Inspectoratului de Poliție Centru al Direcției de Poliție a mun. Chișinău privind anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea eliberării informației, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2023, prin care s-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 30 noiembrie 2022, c o n s t a t ă: La 30 noiembrie 2021, Dimitrov Alexei a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Inspectoratului de Poliție Centru al Direcției de Poliție a mun.

Chișinău, privind anularea răspunsului nr. 34/20/1-13631 din 13.10.2021, precum și a răspunsului cu privire la cererea prealabilă nr. 34/20/1- 14766 din 05.11.2021, cu obligarea emiterii actului prin care la cererea nr. 5915 din 30.07.2021 să fie furnizată informație veridică. În motivare, a relatat invocat că Inspectoratului de Poliție Centru a emis actul nr. 34/20/1-13631 din 13.10.2021, în contextul soluționării unei petiții/cereri de acces la informație prin care a solicitat să fie informat dacă în privința lui Dimitrov Alexei există decizii definitive și irevocabile de constatare a faptelor de violență fizică, psihologică și/sau verbală față de Maria Ștefan Mutu.

Din conținutul actului menționat supra rezultă informația că: în privința lui Dimitrov Alexei, la 12 august 2019 a fost întocmit procesul-verbal contravențional în baza art. 781 Cod Contravențional, în data de 16.08.2019 a fost întocmit procesul-contravențional în baza art. 781 Cod Contravențional și în data de 24.08.2019 a fost întocmit procesul-contravențional în baza art. 78 alin. (2) Cod Contravențional. Însă, pe plângerile depuse de Maria Ștefan Mutu în privința lui Alexei Dimitrov, nu au fost, de fapt, întocmite niciodată procese-verbale cu privire la contravenția prevăzută de art. 781 Cod Contravențional.

La 02 noiembrie 2021, a înaintat cerere prealabilă prin care a solicitat anularea răspunsului nr. 34/20/1-13631 din 13.10.2021 și emiterea actului real 1 (întreprinderea unei măsuri în sensul art. 14 alin (2) Cod administrativ) prin care să fie furnizată informație corectă, veridică, obiectivă, solicitată strict conform obiectului cererii nr. 5915 din 30.07.2021. Însă, în rezultatul examinării cererii prealabile, IP ,,Centru” a emis răspunsul nr. 34/20/1-14766 din 05.11.2021, din conținutul căreia rezultă menținerea poziției autorității publice, care insistă că în urma verificării proceselor-verbale cu privire la contravenție nu au fost depistate greșeli sau date eronate, iar informația din cazierul contravențional corespunde cu datele înregistrate de către agenții constatatori în procesele verbale contravenționale.

Reclamantul a susținut că, până la emiterea actului contestat, anterior autoritatea publică a emis alt act, cu un conținut evaziv, neinformativ, care a fost solicitat de către Dimitrov Alexei să fie anulat în ordine prealabilă, lucru ce a și fost acceptat de autoritatea publică ierarhic superioară, mai târziu fiind emis actul ce constituie obiect al prezentei acțiuni. Astfel, prin activitatea administrativă desfășurată de autoritatea publică IP ,,Centru” s-a adus atingere dreptului constituțional al persoanei de acces la informație corectă și veridică, întrucât a fost furnizate date ce nu reflectă adevărul.

Or, în privința lui Alexei Dimitrov nu a fost întocmit în data de 12, 16 și 24 august 2019 nici un proces-verbal cu privire la contravenție, cu atât mai mult de constatare a vinovăției de săvârșirea contravenției prevăzute de art. 781 Cod Contravențional, situație ce poate fi verificată inclusiv prin consultarea unui alt act, de asemenea emis de IP ,,Centru” nr. 34/20/1-9935 din 26.07.2021. Totodată, indică reclamantul că, autoritatea publică a încălcat ordinea de examinare a cererii prealabile, neîndreptând spre soluționare cererea prealabilă autorității publice ierarhic superioare. Conform art. 167 alin. (2) Cod administrativ, dacă respinge în tot sau în parte cererea prealabilă ca fiind inadmisibilă sau neîntemeiată, autoritatea publică emitentă transmite dosarul administrativ cu toate actele autorității publice ierarhic superioare.

Însă, la caz, IP ,,Centru” a emis decizia asupra cererii prealabile de sine stătător. Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 30 noiembrie 2022, s-a admis parțial acțiunea. S-a anulat răspunsul Inspectoratului de Poliție Centru al DP mun. Chișinău nr.34/20/1-13631 din 13.10.2021, precum și răspunsul nr. 34/20/1-14766 din 05.11.2021 adoptat în procedura prealabilă. În rest, acțiunea fiind respinsă ca neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 13 decembrie 2022, Inspectoratul de Poliție Centru al Direcției de Poliție a mun. Chișinău, a declarat apel solicitând casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 30 noiembrie 2022, și emiterea unei noi decizii prin care acțiunea să fie integral respinsă, ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2023, s-a casat integral hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 30 noiembrie 2022, emisă în cauza în contencios administrativ la acțiunea depusă de către Alexei Dimitrov împotriva Inspectoratului de Poliție Centru al Direcției de Poliție a mun. Chișinău, privind anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea eliberării informației. 2 S-a emis o nouă decizie cu privire la respingerea acțiunii înaintate de către Dimitrov Alexei împotriva Inspectoratului de Poliție Centru al Direcției de Poliție a mun. Chișinău, privind anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea eliberării informației, ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că, la 28 septembrie 2021, Alexei Dimitrov, s-a adresat către Inspectoratul de Poliție Centru, cu cerere prin care a solicitat de a fi informat dacă în privința sa există decizii definitive și irevocabile de constatare a faptelor de violență fizică, psihologică și/sau verbală în privința lui Maria Mutu Ștefan. Prin răspunsul nr. 34/20/1-13631 din 13 octombrie 2021, Inspectoratul de Poliție Centru, a adus la cunoștință lui Alexei Dimitrov, faptul că, în raport cu Maria Ștefan Mutu, în privința sa au fost întocmite 3 procese contravenționale, și anume în data de 12.08.2019 a fost întocmit proces-contravențional în baza art. 781 Cod Contravențional, în data de 16.08.2019 a fost întocmit proces-contravențional în baza art. 781 Cod Contravențional și în data de 24.08.2019 a fost întocmit proces-contravențional în baza art. 78 alin. 2 Cod Contravențional.

Prin cererea prealabilă din 02 noiembrie 2021, Alexei Dimitrov a solicitat Inspectoratului de Poliție Centru, anularea răspunsului nr. 34/20/1-13631 din 13.10.2021, și emiterea actului real (întreprinderea unei măsuri în sensul art. 14 alin. (2) Cod administrativ) prin care să fie furnizată informația corectă, veridică, obiectivă, solicitată strict conform obiectului cererii nr. 5915 din 30.07.2021. Prin răspunsul nr. 34/20/1- 14766 din 05.11.2021, Inspectoratul de Poliție Centru, a indicat că, repetat, în urma verificării proceselor verbale cu privire la contravenție nu au fost depistate greșeli sau date eronate, iar informația din cazierul contravențional corespunde cu datele înregistrate de către agenții constatatori în procesele verbale contravenționale.

Instanța de apel a reținut că, Inspectoratul de Poliție Centru a examinat cererea intimatului/reclamant, în termenul prevăzut de lege, cererea a fost depusă în data de 28 septembrie 2021, fiind examinată în data de 13 octombrie 2021, cu emiterea în acest sens răspunsului nr.R34/20/1-13631, care a fost adus la cunoștință reclamantului (petiționarului), fapt confirmat de către reclamant în acțiunea depusă. Dezacordul petiționarului cu răspunsul primit la cererea depusă, este invocat declarativ, acesta nu poate pretinde ca răspunsul la cerere sa să fie dat conform propriei sale formulări sau într-un anumit sens, după dorința personală, iar stabilirea răspunsului fiind atributul exclusiv al autorității publice competente.

Instanța a reiterat că, Inspectoratul de Poliție Centru a oferit răspuns la întrebările indicate în cererea reclamantului/intimat, prin urmare nu există o încălcare a dreptului acestuia la acces la informație în condițiile în care a fost expediat răspuns, fiind respectate întru totul prevederile Legii cu privire la accesul la informații. Instanța de apel nu poate nu a reținut argumentele lui Alexei Dimitrov, care interpretează eronat normele de drept și situația de fapt. Astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță nu a supus unei analize minuțioase și nu a verificat circumstanțele menționate, care, însă, necesitau a fi examinate, prin prisma cadrului legal aplicabil la caz, întru clarificarea tuturor aspectelor importante pentru soluționarea cazului dat.

3 La 03 martie 2023, Dimitrov Alexei a depus de recurs nemotivat împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2023. La 27 februarie 2024, Dimitrov Alexei a depus recurs motivat. În motivare a susținut că, concluzia instanței de apel este neîntemeiată, neargumentată și lipsită de temei juridic. Instanța de apel greșit a concluzionat că, Dimitrov Alexei a primit un răspuns corect de la autoritatea publică. În opinia recurentului, decizia instanței de apel este emisă cu aplicarea eronată normele de drept material, nefiind constatate și elucidate deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea litigiului în fond.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 noiembrie 2023 și menținerea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 30 noiembrie 2022. Cu referire la termenul recursului: Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul decizia contestată la 01 noiembrie 2023, în ședință publică. Din materialele dosarului rezultă că, copia dispozitivului deciziei instanței de apel a fost notificată recurentului la 12 noiembrie 2023, prin intermediul poștei electronice, fapt ce se confirmă prin scrisoarea anexată la dosar (f.d.80).

La 28 ianuarie 2024, instanța de apel a expediat recurentului decizia integrală, fapt ce se confirmă prin scrisoarea anexată la dosar (f.d.83). Astfel, recursul înregistrat la 16 noiembrie 2023, este depus cu respectarea prevederilor art.245 din Codul administrativ. La data de 07 februarie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului copia recursului, cu înștiințarea despre necesitarea prezentării referinței. Prin referința depusă la 20 martie 2024, Inspectoratul de Poliție Centru al Direcției de Poliție a pledat pentru inadmisibilitatea recursului. Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil, din următoarele motive.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Dimitrov Alexei, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 2451 alin. (1), (3) din Codul administrativ, recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

4 Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod. În sensul art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară inadmisibil în special când recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.2451. Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de Dimitrov Alexei, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Dimitrov Alexei, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. 5 Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument.

Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu. Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). 6 În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Dimitrov Alexei. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de către Dimitrov Alexei, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 7