2ra-530/23 — constatarea lezării dreptului la prezumtia nevinovătiei prin întocmirea neîntemeiată si nelegitimă a procesului-verbal cu privire la contraventie si repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea lezării dreptului la prezumtia nevinovătiei prin întocmirea neîntemeiată si nelegitimă a procesului-verbal cu privire la contraventie si repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- Recursul declarant până 01 septembrie 2023. Acţiunea a fost îndreptată faţă de un pârât necorespunzător
2ra-530/23 — constatarea lezării dreptului la prezumtia nevinovătiei prin întocmirea neîntemeiată si nelegitimă a procesului-verbal cu privire la contraventie si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la recursul declarat de Direcția de Poliție mun. Chișinău,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Alexei Dimitrov împotriva Direcției de Poliție a mun. Chișinău, intervenienți
accesorii Inspectoratul General al Poliției și Sergiu Cojocaru, cu privire la
constatarea lezării dreptului la prezumția nevinovăției prin întocmirea
neîntemeiată și nelegitimă a procesului-verbal cu privire la contravenție și
repararea prejudiciului moral,
împotriva deciziei din 08 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-530/23
NR. PIGD 2-21161382-01-2ra-05042023)
Recursul declarant până 01 septembrie 2023. Acțiunea a fost îndreptată față
de un pârât necorespunzător.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru: M. Țurcan
Curtea de Apel Chișinău: jud. A. Panov, A. Braga, V. Mihaila
19 februarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea
recursului declarat de Direcția de Poliție a mun. Chișinău,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 01 noiembrie 2021, Alexei Dimitrov a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Direcției de Poliție a municipiului Chișinău, cu privire la
constatarea lezării dreptului la prezumția nevinovăției prin întocmirea
neîntemeiată și nelegitimă a procesului-verbal cu privire la contravenție și
repararea prejudiciului moral (f. d. 2-5, vol. I).
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul Alexei
Dimitrov a indicat că la 30 octombrie 2020, agentul constatator al
Inspectoratului de Politie Centru, Sergiu Cojocaru a întocmit în privința sa
procesul-verbal cu privire la contravenție MAI05127375, prin care a fost
învinuit de săvârșirea în raport cu cet. Maria Mutu a contravențiilor
prevăzute de art. 69 alin. (2) și 70 alin. (1) din Codul contravențional,
aplicându-i sancțiune sub formă de amendă, în mărime totală de 72 unități
convenționale, ceea ce constituie 3 600 de lei.
3.Reclamantul a relevat că a depus contestație împotriva procesului-
verbal cu privire la contravenție seria și numărul MAI05127375 din 30
octombrie 2020, în ordinea art. 448 alin. (1) din Codul contravențional,
deoarece nu a săvârșit faptele incriminate.
Totodată a indicat că, cauza contravențională a fost expediată în
instanță abia la 16 februarie 2021, iar actul de sancționare, care a fost
întocmit în lipsa sa, nu i-a fost expediat în termenul prevăzut de art. 4471 alin.
(8) din Codul contravențional.
Prin hotărârea din 15 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Ciocana, a fost admisă contestația și s-a anulat procesul-verbal cu privire la
contravenție MAI05127375 din 30 octombrie 2020 și decizia de aplicare a
1
sancțiunii, din motivul lipsei faptei contravenției și inexistența probelor care
ar întemeia sancționarea persoanei. Hotărârea a devenit irevocabilă pe data
de 01 octombrie 2021.
A relevat că agentul constatator nu a prezentat în susținerea acuzațiilor
formulate probe suficiente de acuzare a contestatarului de calomnie și înjurie
față de victimă. A subliniat că agentul constatator a omis să efectueze un
control complet și obiectiv al circumstanțelor cazului și nu a citat persoana
în privința căreia a fost pornit procesul, fapt ce contravine prevederilor art.
384 din Codul Contravențional. A concluzionat că în lipsa unor acțiuni
complete și obiective nu este întemeiată sancționarea persoanei pentru
faptele de care a fost acuzată.
A notat că agentul constatator al Inspectoratului de Politie Centru,
Sergiu Cojocaru a întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție cu
încălcarea vădită a art. 375 alin. (1) din Codul contravențional, în lipsa
vinovăției reclamantului, prin ce a lezat dreptul său la prezumția
nevinovăției, deoarece a aplicat sancțiunea contravențională arbitrar,
chestiune demonstrată la examinarea contestației împotriva procesului-
verbal cu privire la contravenție.
Reclamantul a notat că, hotărârea de încetare a procesului
contravențional pe motivul lipsei faptei contravenționale confirmă caracterul
ilicit al acțiunilor agentului constatator, în sensul Legii privind modul de
reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire
penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545/1998.
Alexei Dimitrov a remarcat că, pornirea procesului contravențional în
privința sa, întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenție, precum
și a deciziei de aplicare a sancțiunii contravenționale, în lipsa vinovăției, i-a
generat stări de stres psihologic, suprasolicitare morală și tensiune
emoțională sporită cauzată de sentimentul indignării la inechitatea comisă pe
parcursul de aproape un an, timp în care a fost soluționată cauza
contravențională.
Ținându-se cont de aceste aspecte, evaluează cuantumul prejudiciului
moral la suma de 11 000 de lei, pe care o consideră echitabilă și suficientă
pentru prejudiciul moral suficient, având în vedere principiile compensării
echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, ținându-se cont de suferințele
morale, starea de stres și frustrare cauzată.
2
În drept, reclamantul și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor
art. 383 alin. (3), 384 alin. (2) lit. u) din Codul Contravențional, art.9 alin.
(2) lit. b), 16 alin. (1) lit. b), g), 17 alin. (2), 19 alin. (1), 2036 din Codul civil,
art.20 alin. (1), 21, 53 din Constituția Republicii Moldova.
Reclamantul Alexei Dimitrov a solicitat constatarea lezării dreptului
său la prezumția nevinovăției prin întocmirea neîntemeiată și nelegitimă a
procesului-verbal cu privire la contravenție MAI05127375 din 30 octombrie
2020, încasarea de la Direcția de Poliție mun. Chișinău a sumei de 11 000 de
lei, cu titlu de prejudiciu moral.
Prin încheierea protocolară din 24 ianuarie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru au fost atrași în calitate de intervenienți accesorii
Inspectoratul General de Poliție și agentul constatator ai IP Centru, Sergiu
Cojocaru (f. d. 48-verso, vol. I).
Prin hotărârea din 20 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Alexei
Dimitrov. S-a încasat de la Direcția de Poliție mun. Chișinău în beneficiul
lui Alexei Dimitrov suma de 1 500 de lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest,
cererea a fost respinsă ca nefondată (f. d. 101, 109-117, vol. I).
La 20 iunie 2022, Alexei Dimitrov, a declarat apel nemotivat
(f. d. 101, vol. I), împotriva hotărârii din 20 iunie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, iar la 10 octombrie 2022, prin intermediul poștei
electronice, a declarat apel motivat (f. d. 144-146-verso, vol. I), solicitând
admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii instanței de fond în partea
respinsă, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii integral.
La 27 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, Direcția de
Poliție mun. Chișinău a declarat apel nemotivat (f. d. 102-104, vol. I),
împotriva hotărârii din 20 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
iar la 05 august 2022, prin intermediul poștei electronice, a declarat apel
motivat (f. d. 118-122, vol. I), solicitând admiterea apelului, casarea parțială
a hotărârii instanței de fond în partea admisă, cu emiterea unei noi hotărâri
în această parte, prin care acțiunea să fie respinsă.
Prin decizia din 08 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, au fost
respinse apelurile declarate de Alexei Dimitrov și de Direcția de Poliție mun.
3
Chișinău, menținută hotărârea din 20 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru (f. d.197, 198-204-verso, vol. I).
La 10 martie 2023, Direcția de Poliție mun. Chișinău, declarat recurs
împotriva deciziei din 08 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei
instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care să fie respinsă integral
acțiunea depusă de Alexei Dimitrov (f. d. 1-5-verso, 8-15, vol. I).
În motivarea recursului, recurentul Direcția de Poliție mun. Chișinău,
a reiterat temeiurile de fapt și de drept ale speței, similare celor cuprinse în
cererea de apel și în referința depusă la cererea de chemare în judecată.
19.1 Prin urmare, anularea procesului-verbal cu privire la contravenție
întocmit în privința lui Alexei Dimitov, nu constituie temei de a solicita
repararea despăgubirilor din bugetul de stat prin prisma Legii nr.1545 din 25
februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile
ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor
judecătorești.
19.2 Mai mult, potrivit alin. (1) al Legii menționate supra, sunt determinați
expres cine sunt subiecții faptului ilicit ce atrage răspunderea statului în baza
acestei Legi, astfel încât răspunderea patrimonială a statului pentru repararea
prejudiciului material și moral, poate surveni doar în situația cauzării acestui
prejudiciu prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale
procuraturii și ale instanțelor judecătorești, iar agenții constatatori care fac
parte din organele de menținere a ordinii publice, nu sunt subiecți ai acestui
raport juridic.
POZIȚIA INTIMAȚILOR
La 10 aprilie 2023, în adresa lui Alexei Dimitrov, Inspectoratului
General al Poliției și Sergiu Cojocaru a fost expediat copia recursului
declarat de Direcției de Poliție mun. Chișinău, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de
însoțire (f. d. 19, vol. II),
La 09 august 2023, prin intermediul poștei electronice, Alexei
Dimitrov a depus referință la recursul declarat de Direcția de Poliție mun.
4
Chișinău, solicitând respingerea recursului, menținerea fără modificări a
hotărârii instanței de fond și a deciziei instanței de apel (f. d. 22-27, vol. II).
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului,
Inspectoratul General al Poliției și Sergiu Cojocaru nu au făcut uz de dreptul
său procedural de a depune referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea
cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31
iulie 2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-
16 și art. VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost
introduse modificări în Codul de procedură civilă, inclusiv la capitolul
XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva actelor de
dispoziție ale curților de apel.
Art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)
nr. 246 din 31 iulie 2023:
„(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în
vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursurilor.”
Din sensul normei de drept enunțate, rezultă că legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la
Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
În această consecvență, se deduce că judecarea recursului depus de
Direcția de Poliție mun. Chișinău, împotriva deciziei din 08 februarie 2023
a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată prin prisma temeiurilor stipulate
în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare până la 01
septembrie 2023.
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă
(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
Art. 431 alin. (1), (2), (3), (4) din Codul de procedură civilă
(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de
competența Curții Supreme de Justiție.
(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.
(3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9
judecători ai Curții Supreme de Justiție.
5
(4) Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la
examinarea recursului în cauză.
Art. 432 alin. (2), lit. c) din Codul de procedură civilă
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care instanța judecătorească:
c) a interpretat în mod eronat legea;
Art. 445 alin. (1), lit. b) din Codul de procedură civilă
(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept:
b) să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și
hotărîrea primei instanțe, pronunțînd o nouă hotărîre;
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
constată că recurenta s-a conformat prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul
de procedură civilă, enunțat la pct. 27 al prezentei încheieri, și a depus în
termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost expediată în adresa
recurentei Direcției de Poliție mun. Chișinău, la 06 martie 2023, fapt ce se
confirmă prin extrasul din poșta electronică (f. d. 208, vol. I), iar cererea de
recurs a fost depusă la 10 martie 2023 (f. d. 1-5-verso, 8-15, vol. II).
32.Studiind materialele dosarului, prin prisma normelor de drept aplicabile
speței, îndeosebi a prevederilor enunțate la pct. 30 din prezenta decizie,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul
urmează a fi admis, casarea integrală a deciziei instanței de apel și și hotărârii
primei instanțe și pronunțarea unei hotărâri noi, din motivele ce succed.
Recapitulând esența litigiului, Completul de judecată constată că din
suportul probator prezent la materialele cauzei rezultă că, Alexei Dimitrov a
depus cerere de chemare în judecată împotriva Direcției de Poliție a mun.
Chișinău, cu privire la constatarea lezării dreptului la prezumția nevinovăției
prin întocmirea neîntemeiată și nelegitimă a procesului-verbal cu privire la
contravenție și repararea prejudiciului moral.
Prin încheierea protocolară din 24 ianuarie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru au fost atrași în calitate de intervenienți accesorii
Inspectoratul General de Poliție și agentul constatator ai IP Centru, Sergiu
Cojocaru (f. d. 48-verso, vol. I).
6
Prin hotărârea din 20 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Alexei
Dimitrov. S-a încasat de la Direcția de Poliție mun. Chișinău în beneficiul
lui Alexei Dimitrov suma de 1 500 de lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest,
cererea a fost respinsă ca nefondată (f. d. 101, 109-117, vol. I).
Prin decizia din 08 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, au fost
respinse apelurile declarate de Alexei Dimitrov și de Direcția de Poliție mun.
Chișinău, menținută hotărârea din 20 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru (f. d.197, 198-204-verso, vol. II).
În consolidarea soluției, atât prima instanță, cât și și instanța de apel
au reținut că, simpla constatare (uneori pretinsa constatare) a agentului
constatator nu este suficientă pentru ca instanța să stabilească vinovăția unei
persoane pe numele căreia s-a întocmit un proces-verbal cu privire la
contravenție, atât timp cât acestea nu sunt confirmate prin alte mijloace de
probe.
Instanțele de judecată au concluzionat că, în speță, sunt incidente
dispozițiile art. 441 alin. (2) din Codul contravențional, potrivit cărora
încetarea procesului contravențional determină repunerea în drepturi a
persoanei în a cărei privință a fost pornit.
De asemenea, instanțele au reținut că materialele cauzei nu atestă
lezarea dreptului lui Alexei Dimitrov la prezumția nevinovăției prin
întocmirea procesului verbal cu privire la contravenție, or, acesta a fost
anulat prin hotărârea din 15 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Ciocana (f. d. 6-8-verso, vol. I), iar prin anularea procesului-verbal de
contravenție, din motivul inexistenței faptei contravenționale, reclamantul a
fost repus în drepturi, inclusiv și în drepturile civile de reparare a
prejudiciilor.
Prin urmare, prima instanță și instanța de apel au conchis că, pretenția
reclamantului privind constatarea lezării dreptului la prezumția nevinovăției
prin întocmirea neîntemeiată și nelegitimă a procesului-verbal cu privire la
contravenție, este nefondată.
41.Totodată, instanțele judecătorești au considerat ca fiind parțial întemeiat
capătul de cerere cu privire la repararea prejudiciului moral în mărime de
1 500 lei. Or, prin prisma art. 53 din Constituție și a art. 383 alin. (3) din
7
Codul contravențional, Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile
cauzate prin erorile săvârșite în procesele contravenționale de către organele
de anchetă și instanțele judecătorești.
Instanțele au constatat că la caz, reclamantul Alexei Dimitrov dispune
de dreptul de a pretinde repararea prejudiciului suportat în cadrul procesului
contravențional, deoarece prin hotărâre judecătorească irevocabilă s-a
stabilit că în acțiunile lui lipsește faptul contravențiilor imputate, acesta fiind
repus în drepturi.
Însă, în opinia primei instanțe și a instanței de apel, cuantumul
prejudiciului moral pretins de către Alexei Dimitrov în mărime de 11 000 de
lei este vădit disproporționat și excesiv în raport cu criteriile stabilite la caz
și principiul general al echității, iar având în vedere principiile compensării
echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, suferințele morale cauzate lui
Alexei Dimitrov, s-a ajuns la concluzia că suma de 1 500 de lei poate fi
considerată ca o compensare ce ar aduce satisfacție echitabilă persoanei
vătămate, Alexei Dimitrov, și este corelativă cu practica judiciară pe cazuri
analogice.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție analizând
materialele anexate la dosar, în raport cu legislația în vigoare ce guvernează
raportul juridic litigios, consideră că concluziile instanțelor ierarhic
inferioare sunt greșite.
În conformitate cu art. 384 alin. (2) lit. u) din Codul contravențional,
persoana în a cărei privință a fost pornit proces contravențional are dreptul
să ceară și să primească despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile
sau inacțiunile ilicite ale autorității competente să constate contravenția sau
să soluționeze cauza contravențională.
Din sensul normei de drept citate rezultă că persoana în privința căreia
a fost pornit proces contravențional are dreptul la repararea prejudiciilor
cauzate de agentul constatator din cadrul Inspectoratului de Poliție Centru
prin sancționarea ilicită cu amendă contravențională, însă, din contul
bugetului instituției care are personalitate juridică și poate fi subiect al
raportului obligațional de răspundere pentru prejudiciul cauzat, în condițiile
enunțate supra.
8
Potrivit art. 12 alin. (1) din Legea cu privire la activitatea Poliției și
statutul polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012, Inspectoratul General al
Poliției este unitatea centrală de administrare și control a Poliției, cu statut
de persoană juridică și cu competență pe tot teritoriul Republicii Moldova.
În conformitate cu art. 14 din aceeași Lege, în vederea îndeplinirii
atribuțiilor specifice Poliției, prin ordinul ministrului afacerilor interne, la
propunerea șefului Inspectoratului General al Poliției, se înființează
subdiviziuni specializate. Subdiviziunile specializate sunt unități ale Poliției
de competență teritorială generală, subordonate Inspectoratului General al
Poliției, care pot crea servicii publice desconcentrate și se instituie conform
specificului unor sectoare și direcții concrete de activitate. Prin ordinul
ministrului afacerilor interne se înființează subdiviziunea specializată a
Poliției, care va avea calitatea de organ de urmărire penală. Structura și
regulamentele de activitate a subdiviziunilor specializate se aprobă de către
ministrul afacerilor interne.
Conform art. 3 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea
Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, aprobat
prin Hotărârea Guvernului nr. 547 din 12 noiembrie 2019, Inspectoratul
General este persoană juridică cu competențe pe întreg teritoriul Republicii
Moldova, cu sediul în mun. Chișinău, dispune de ștampilă cu imaginea
Stemei de Stat și denumirea sa în limba de stat, precum și de cont trezorerial
și alte atribute specifice, în modul stabilit.
Potrivit art. 15-17 din Regulamentul indicat, Inspectoratul are în
subordinea sa: 1) subdiviziuni specializate; 2) subdiviziuni teritoriale. În
vederea îndeplinirii atribuțiilor specifice Poliției, la propunerea șefului
Inspectoratului, prin ordin al ministrului afacerilor interne, se înființează
subdiviziuni specializate, inclusiv subdiviziunea care va avea calitatea de
organ de urmărire penală. Subdiviziunile specializate reprezintă entități ale
Poliției de competență teritorială generală, cu sau fără personalitate juridică,
aflate în subordinea Inspectoratului.
Potrivit Anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 547 din 12 noiembrie
2019, Direcția de Poliție mun. Chișinău face parte din subdiviziunile
teritoriale ce se subordonează Inspectoratului General al Poliției.
Respectiv, Direcția de Poliție mun. Chișinău, fiind o subdiviziune a
Inspectoratului General al Poliției, fără statut de persoană juridică nu poate
9
fi de sine stătător subiect în raportul obligațional de răspundere civilă,
această obligație fiind atribuită prin lege unității centrale de administrare și
control a Poliției, cu statut de persoană juridică și cu competență pe tot
teritoriul Republicii Moldova.
53.În acest context, instanța de recurs constată că acțiunea a fost
îndreptată față de un pârât necorespunzător.
Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
conchide că Alexei Dimitrov incorect și-a îndreptat acțiunea față de Direcția
de Poliție mun. Chișinău, care, prin efectul legii, nu poate fi subiect de sine
stătător în raportul obligațional de răspundere civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că, în
conformitate cu prevederile art. 27 din Codul de procedură civilă,
disponibilitatea în drepturi aparține reclamantului.
Astfel, dreptul de a alege pârâtul aparține reclamantului, iar instanțele
de judecată sunt obligate să se expună pe acțiunea depusă în limitele
cerințelor formulate față de pârâții atrași.
În contextul celor expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră necesar de a respinge acțiunea înaintată de Alexei
Dimitrov.
Cu referire la cauzele indicate de către intimatul Alexei Dimitrov în
referință la recurs, cu titlu de practică unitară (cauzele nr. 2ra-13/20,
2ra-545/21, 2ra-1640/21, 2ra-530/19, 2ra-761/21, 2ra-1179/17, 2ra-420/19,
2ra-207/20), Completul de judecată menționează că acestea nu pot fi
apreciate ca fiind o practică uniformă a Curții Supreme de Justiție, întrucât
hotărârile respective au fost pronunțate în perioada anterioară modificării
orientării jurisprudențiale în materia interpretării normelor legale aplicabile
spețelor ce vizează aceeași problematică.
Completul de judecată notează că, în prezent, practica Curții Supreme
de Justiție a evoluat, iar soluțiile recente pe marginea unei astfel de categorii
de litigii oferă o interpretare distinctă (a se vedea hot. nr. 2ra-669/23 din 10
aprilie 2024, nr. 2ra-670/23 din 10 aprilie 2024, nr. 2ra-930/23 din 17 aprilie
2024).
10
Prin urmare, hotărârile invocate de către intimat nu mai pot fi
considerate relevante acestei categorii de cauze și nu mai corespund liniei
jurisprudențiale actuale a Curții Supreme de Justiție.
Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, cu casarea
integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și pronunțarea
unei hotărâri noi de respingere a acțiunii.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 445 alin. (1), lit. b)
din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite cererea de recurs depusă de Direcția de Poliție mun. Chișinău.
Casează integral decizia din 08 februarie 2023 a Curții de Apel
Chișinău, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă
Alexei Dimitrov împotriva Direcției de Poliție a mun. Chișinău, intervenienți
accesorii Inspectoratul General al Poliției și Sergiu Cojocaru, cu privire la
constatarea lezării dreptului la prezumția nevinovăției prin întocmirea
neîntemeiată și nelegitimă a procesului-verbal cu privire la contravenție și
repararea prejudiciului moral și emite o hotărâre nouă, prin care:
Respinge cererea de chemare în judecată depusă Alexei Dimitrov
împotriva Direcției de Poliție a mun. Chișinău, intervenienți accesorii
Inspectoratul General al Poliției și Sergiu Cojocaru, cu privire la constatarea
lezării dreptului la prezumția nevinovăției prin întocmirea neîntemeiată și
nelegitimă a procesului-verbal cu privire la contravenție și repararea
prejudiciului moral.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
11