2ra-530/23 — constatarea lezării dreptului la prezumtia nevinovătiei prin întocmirea neîntemeiată si nelegitimă a procesului-verbal cu privire la contraventie si repararea prejudiciului moral

La 01 noiembrie 2021, Alexei Dimitrov a depus cerere de chemare în judecată împotriva Direcției de Poliție a municipiului Chișinău, cu privire la constatarea lezării dreptului la prezumția nevinovăției prin întocmirea neîntemeiată și nelegitimă a procesului-verbal cu privire la contravenție și repararea prejudiciului moral (f. d. 2-5, vol. I).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul Alexei Dimitrov a indicat că la 30 octombrie 2020, agentul constatator al Inspectoratului de Politie Centru, Sergiu Cojocaru a întocmit în privința sa procesul-verbal cu privire la contravenție MAI05127375, prin care a fost învinuit de săvârșirea în raport cu cet. Maria Mutu a contravențiilor prevăzute de art. 69 alin. (2) și 70 alin. (1) din Codul contravențional, aplicându-i sancțiune sub formă de amendă, în mărime totală de 72 unități convenționale, ceea ce constituie 3 600 de lei. 3.Reclamantul a relevat că a depus contestație împotriva procesului- verbal cu privire la contravenție seria și numărul MAI05127375 din 30 octombrie 2020, în ordinea art. 448 alin. (1) din Codul contravențional, deoarece nu a săvârșit faptele incriminate.

Totodată a indicat că, cauza contravențională a fost expediată în instanță abia la 16 februarie 2021, iar actul de sancționare, care a fost întocmit în lipsa sa, nu i-a fost expediat în termenul prevăzut de art. 4471 alin. (8) din Codul contravențional.

Prin hotărârea din 15 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, a fost admisă contestația și s-a anulat procesul-verbal cu privire la contravenție MAI05127375 din 30 octombrie 2020 și decizia de aplicare a 1 sancțiunii, din motivul lipsei faptei contravenției și inexistența probelor care ar întemeia sancționarea persoanei. Hotărârea a devenit irevocabilă pe data de 01 octombrie 2021.

A relevat că agentul constatator nu a prezentat în susținerea acuzațiilor formulate probe suficiente de acuzare a contestatarului de calomnie și înjurie față de victimă. A subliniat că agentul constatator a omis să efectueze un control complet și obiectiv al circumstanțelor cazului și nu a citat persoana în privința căreia a fost pornit procesul, fapt ce contravine prevederilor art. 384 din Codul Contravențional. A concluzionat că în lipsa unor acțiuni complete și obiective nu este întemeiată sancționarea persoanei pentru faptele de care a fost acuzată.

A notat că agentul constatator al Inspectoratului de Politie Centru, Sergiu Cojocaru a întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție cu încălcarea vădită a art. 375 alin. (1) din Codul contravențional, în lipsa vinovăției reclamantului, prin ce a lezat dreptul său la prezumția nevinovăției, deoarece a aplicat sancțiunea contravențională arbitrar, chestiune demonstrată la examinarea contestației împotriva procesului- verbal cu privire la contravenție.

Reclamantul a notat că, hotărârea de încetare a procesului contravențional pe motivul lipsei faptei contravenționale confirmă caracterul ilicit al acțiunilor agentului constatator, în sensul Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545/1998.

Alexei Dimitrov a remarcat că, pornirea procesului contravențional în privința sa, întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenție, precum și a deciziei de aplicare a sancțiunii contravenționale, în lipsa vinovăției, i-a generat stări de stres psihologic, suprasolicitare morală și tensiune emoțională sporită cauzată de sentimentul indignării la inechitatea comisă pe parcursul de aproape un an, timp în care a fost soluționată cauza contravențională.

Ținându-se cont de aceste aspecte, evaluează cuantumul prejudiciului moral la suma de 11 000 de lei, pe care o consideră echitabilă și suficientă pentru prejudiciul moral suficient, având în vedere principiile compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, ținându-se cont de suferințele morale, starea de stres și frustrare cauzată. 2

În drept, reclamantul și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 383 alin. (3), 384 alin. (2) lit. u) din Codul Contravențional, art.9 alin. (2) lit. b), 16 alin. (1) lit. b), g), 17 alin. (2), 19 alin. (1), 2036 din Codul civil, art.20 alin. (1), 21, 53 din Constituția Republicii Moldova.

Reclamantul Alexei Dimitrov a solicitat constatarea lezării dreptului său la prezumția nevinovăției prin întocmirea neîntemeiată și nelegitimă a procesului-verbal cu privire la contravenție MAI05127375 din 30 octombrie 2020, încasarea de la Direcția de Poliție mun. Chișinău a sumei de 11 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Prin încheierea protocolară din 24 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru au fost atrași în calitate de intervenienți accesorii Inspectoratul General de Poliție și agentul constatator ai IP Centru, Sergiu Cojocaru (f. d. 48-verso, vol. I).

Prin hotărârea din 20 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Dimitrov. S-a încasat de la Direcția de Poliție mun. Chișinău în beneficiul lui Alexei Dimitrov suma de 1 500 de lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest, cererea a fost respinsă ca nefondată (f. d. 101, 109-117, vol. I).

La 20 iunie 2022, Alexei Dimitrov, a declarat apel nemotivat (f. d. 101, vol. I), împotriva hotărârii din 20 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar la 10 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice, a declarat apel motivat (f. d. 144-146-verso, vol. I), solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii instanței de fond în partea respinsă, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii integral.

La 27 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, Direcția de Poliție mun. Chișinău a declarat apel nemotivat (f. d. 102-104, vol. I), împotriva hotărârii din 20 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar la 05 august 2022, prin intermediul poștei electronice, a declarat apel motivat (f. d. 118-122, vol. I), solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii instanței de fond în partea admisă, cu emiterea unei noi hotărâri în această parte, prin care acțiunea să fie respinsă.

Prin decizia din 08 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse apelurile declarate de Alexei Dimitrov și de Direcția de Poliție mun. 3 Chișinău, menținută hotărârea din 20 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d.197, 198-204-verso, vol. I).

La 10 martie 2023, Direcția de Poliție mun. Chișinău, declarat recurs împotriva deciziei din 08 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care să fie respinsă integral acțiunea depusă de Alexei Dimitrov (f. d. 1-5-verso, 8-15, vol. I).

În motivarea recursului, recurentul Direcția de Poliție mun. Chișinău, a reiterat temeiurile de fapt și de drept ale speței, similare celor cuprinse în cererea de apel și în referința depusă la cererea de chemare în judecată. 19.1 Prin urmare, anularea procesului-verbal cu privire la contravenție întocmit în privința lui Alexei Dimitov, nu constituie temei de a solicita repararea despăgubirilor din bugetul de stat prin prisma Legii nr.1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești. 19.2 Mai mult, potrivit alin. (1) al Legii menționate supra, sunt determinați expres cine sunt subiecții faptului ilicit ce atrage răspunderea statului în baza acestei Legi, astfel încât răspunderea patrimonială a statului pentru repararea prejudiciului material și moral, poate surveni doar în situația cauzării acestui prejudiciu prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, iar agenții constatatori care fac parte din organele de menținere a ordinii publice, nu sunt subiecți ai acestui raport juridic.

La 09 august 2023, prin intermediul poștei electronice, Alexei Dimitrov a depus referință la recursul declarat de Direcția de Poliție mun. 4 Chișinău, solicitând respingerea recursului, menținerea fără modificări a hotărârii instanței de fond și a deciziei instanței de apel (f. d. 22-27, vol. II).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, Inspectoratul General al Poliției și Sergiu Cojocaru nu au făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.

Art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023: „(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor.”

Din sensul normei de drept enunțate, rezultă că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

În această consecvență, se deduce că judecarea recursului depus de Direcția de Poliție mun. Chișinău, împotriva deciziei din 08 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată prin prisma temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare până la 01 septembrie 2023.

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă (1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Art. 431 alin. (1), (2), (3), (4) din Codul de procedură civilă (1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența Curții Supreme de Justiție. (2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători. (3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9 judecători ai Curții Supreme de Justiție. 5 (4) Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la examinarea recursului în cauză.

Art. 432 alin. (2), lit. c) din Codul de procedură civilă (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: c) a interpretat în mod eronat legea;

Art. 445 alin. (1), lit. b) din Codul de procedură civilă (1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: b) să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, pronunțînd o nouă hotărîre;

Recapitulând esența litigiului, Completul de judecată constată că din suportul probator prezent la materialele cauzei rezultă că, Alexei Dimitrov a depus cerere de chemare în judecată împotriva Direcției de Poliție a mun. Chișinău, cu privire la constatarea lezării dreptului la prezumția nevinovăției prin întocmirea neîntemeiată și nelegitimă a procesului-verbal cu privire la contravenție și repararea prejudiciului moral.

Prin încheierea protocolară din 24 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru au fost atrași în calitate de intervenienți accesorii Inspectoratul General de Poliție și agentul constatator ai IP Centru, Sergiu Cojocaru (f. d. 48-verso, vol. I). 6

Prin hotărârea din 20 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Dimitrov. S-a încasat de la Direcția de Poliție mun. Chișinău în beneficiul lui Alexei Dimitrov suma de 1 500 de lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest, cererea a fost respinsă ca nefondată (f. d. 101, 109-117, vol. I).

Prin decizia din 08 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse apelurile declarate de Alexei Dimitrov și de Direcția de Poliție mun. Chișinău, menținută hotărârea din 20 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d.197, 198-204-verso, vol. II).

În consolidarea soluției, atât prima instanță, cât și și instanța de apel au reținut că, simpla constatare (uneori pretinsa constatare) a agentului constatator nu este suficientă pentru ca instanța să stabilească vinovăția unei persoane pe numele căreia s-a întocmit un proces-verbal cu privire la contravenție, atât timp cât acestea nu sunt confirmate prin alte mijloace de probe.

Instanțele de judecată au concluzionat că, în speță, sunt incidente dispozițiile art. 441 alin. (2) din Codul contravențional, potrivit cărora încetarea procesului contravențional determină repunerea în drepturi a persoanei în a cărei privință a fost pornit.

De asemenea, instanțele au reținut că materialele cauzei nu atestă lezarea dreptului lui Alexei Dimitrov la prezumția nevinovăției prin întocmirea procesului verbal cu privire la contravenție, or, acesta a fost anulat prin hotărârea din 15 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana (f. d. 6-8-verso, vol. I), iar prin anularea procesului-verbal de contravenție, din motivul inexistenței faptei contravenționale, reclamantul a fost repus în drepturi, inclusiv și în drepturile civile de reparare a prejudiciilor.

Prin urmare, prima instanță și instanța de apel au conchis că, pretenția reclamantului privind constatarea lezării dreptului la prezumția nevinovăției prin întocmirea neîntemeiată și nelegitimă a procesului-verbal cu privire la contravenție, este nefondată. 41.Totodată, instanțele judecătorești au considerat ca fiind parțial întemeiat capătul de cerere cu privire la repararea prejudiciului moral în mărime de 1 500 lei. Or, prin prisma art. 53 din Constituție și a art. 383 alin. (3) din 7 Codul contravențional, Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile săvârșite în procesele contravenționale de către organele de anchetă și instanțele judecătorești.

Instanțele au constatat că la caz, reclamantul Alexei Dimitrov dispune de dreptul de a pretinde repararea prejudiciului suportat în cadrul procesului contravențional, deoarece prin hotărâre judecătorească irevocabilă s-a stabilit că în acțiunile lui lipsește faptul contravențiilor imputate, acesta fiind repus în drepturi.

Însă, în opinia primei instanțe și a instanței de apel, cuantumul prejudiciului moral pretins de către Alexei Dimitrov în mărime de 11 000 de lei este vădit disproporționat și excesiv în raport cu criteriile stabilite la caz și principiul general al echității, iar având în vedere principiile compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, suferințele morale cauzate lui Alexei Dimitrov, s-a ajuns la concluzia că suma de 1 500 de lei poate fi considerată ca o compensare ce ar aduce satisfacție echitabilă persoanei vătămate, Alexei Dimitrov, și este corelativă cu practica judiciară pe cazuri analogice.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție analizând materialele anexate la dosar, în raport cu legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, consideră că concluziile instanțelor ierarhic inferioare sunt greșite.

În conformitate cu art. 384 alin. (2) lit. u) din Codul contravențional, persoana în a cărei privință a fost pornit proces contravențional are dreptul să ceară și să primească despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile sau inacțiunile ilicite ale autorității competente să constate contravenția sau să soluționeze cauza contravențională.

Din sensul normei de drept citate rezultă că persoana în privința căreia a fost pornit proces contravențional are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate de agentul constatator din cadrul Inspectoratului de Poliție Centru prin sancționarea ilicită cu amendă contravențională, însă, din contul bugetului instituției care are personalitate juridică și poate fi subiect al raportului obligațional de răspundere pentru prejudiciul cauzat, în condițiile enunțate supra. 8

Potrivit art. 12 alin. (1) din Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012, Inspectoratul General al Poliției este unitatea centrală de administrare și control a Poliției, cu statut de persoană juridică și cu competență pe tot teritoriul Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 14 din aceeași Lege, în vederea îndeplinirii atribuțiilor specifice Poliției, prin ordinul ministrului afacerilor interne, la propunerea șefului Inspectoratului General al Poliției, se înființează subdiviziuni specializate. Subdiviziunile specializate sunt unități ale Poliției de competență teritorială generală, subordonate Inspectoratului General al Poliției, care pot crea servicii publice desconcentrate și se instituie conform specificului unor sectoare și direcții concrete de activitate. Prin ordinul ministrului afacerilor interne se înființează subdiviziunea specializată a Poliției, care va avea calitatea de organ de urmărire penală. Structura și regulamentele de activitate a subdiviziunilor specializate se aprobă de către ministrul afacerilor interne.

Conform art. 3 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 547 din 12 noiembrie 2019, Inspectoratul General este persoană juridică cu competențe pe întreg teritoriul Republicii Moldova, cu sediul în mun. Chișinău, dispune de ștampilă cu imaginea Stemei de Stat și denumirea sa în limba de stat, precum și de cont trezorerial și alte atribute specifice, în modul stabilit.

Potrivit art. 15-17 din Regulamentul indicat, Inspectoratul are în subordinea sa: 1) subdiviziuni specializate; 2) subdiviziuni teritoriale. În vederea îndeplinirii atribuțiilor specifice Poliției, la propunerea șefului Inspectoratului, prin ordin al ministrului afacerilor interne, se înființează subdiviziuni specializate, inclusiv subdiviziunea care va avea calitatea de organ de urmărire penală. Subdiviziunile specializate reprezintă entități ale Poliției de competență teritorială generală, cu sau fără personalitate juridică, aflate în subordinea Inspectoratului.

Potrivit Anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 547 din 12 noiembrie 2019, Direcția de Poliție mun. Chișinău face parte din subdiviziunile teritoriale ce se subordonează Inspectoratului General al Poliției.

Respectiv, Direcția de Poliție mun. Chișinău, fiind o subdiviziune a Inspectoratului General al Poliției, fără statut de persoană juridică nu poate 9 fi de sine stătător subiect în raportul obligațional de răspundere civilă, această obligație fiind atribuită prin lege unității centrale de administrare și control a Poliției, cu statut de persoană juridică și cu competență pe tot teritoriul Republicii Moldova. 53.În acest context, instanța de recurs constată că acțiunea a fost îndreptată față de un pârât necorespunzător.

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că Alexei Dimitrov incorect și-a îndreptat acțiunea față de Direcția de Poliție mun. Chișinău, care, prin efectul legii, nu poate fi subiect de sine stătător în raportul obligațional de răspundere civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că, în conformitate cu prevederile art. 27 din Codul de procedură civilă, disponibilitatea în drepturi aparține reclamantului.

Astfel, dreptul de a alege pârâtul aparține reclamantului, iar instanțele de judecată sunt obligate să se expună pe acțiunea depusă în limitele cerințelor formulate față de pârâții atrași.

În contextul celor expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge acțiunea înaintată de Alexei Dimitrov.

Cu referire la cauzele indicate de către intimatul Alexei Dimitrov în referință la recurs, cu titlu de practică unitară (cauzele nr. 2ra-13/20, 2ra-545/21, 2ra-1640/21, 2ra-530/19, 2ra-761/21, 2ra-1179/17, 2ra-420/19, 2ra-207/20), Completul de judecată menționează că acestea nu pot fi apreciate ca fiind o practică uniformă a Curții Supreme de Justiție, întrucât hotărârile respective au fost pronunțate în perioada anterioară modificării orientării jurisprudențiale în materia interpretării normelor legale aplicabile spețelor ce vizează aceeași problematică.

Completul de judecată notează că, în prezent, practica Curții Supreme de Justiție a evoluat, iar soluțiile recente pe marginea unei astfel de categorii de litigii oferă o interpretare distinctă (a se vedea hot. nr. 2ra-669/23 din 10 aprilie 2024, nr. 2ra-670/23 din 10 aprilie 2024, nr. 2ra-930/23 din 17 aprilie 2024). 10

Prin urmare, hotărârile invocate de către intimat nu mai pot fi considerate relevante acestei categorii de cauze și nu mai corespund liniei jurisprudențiale actuale a Curții Supreme de Justiție.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 445 alin. (1), lit. b) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite cererea de recurs depusă de Direcția de Poliție mun. Chișinău. Casează integral decizia din 08 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă Alexei Dimitrov împotriva Direcției de Poliție a mun. Chișinău, intervenienți accesorii Inspectoratul General al Poliției și Sergiu Cojocaru, cu privire la constatarea lezării dreptului la prezumția nevinovăției prin întocmirea neîntemeiată și nelegitimă a procesului-verbal cu privire la contravenție și repararea prejudiciului moral și emite o hotărâre nouă, prin care: Respinge cererea de chemare în judecată depusă Alexei Dimitrov împotriva Direcției de Poliție a mun. Chișinău, intervenienți accesorii Inspectoratul General al Poliției și Sergiu Cojocaru, cu privire la constatarea lezării dreptului la prezumția nevinovăției prin întocmirea neîntemeiată și nelegitimă a procesului-verbal cu privire la contravenție și repararea prejudiciului moral. Decizia este irevocabilă. Președinte Ion Malanciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 11