2ra-703/24 — repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei

2ra-703/24 — repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Alexei Dimitrov,

reprezentat de avocatul Alexandru Terziman,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Alexei Dimitrov împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,

intervenient accesoriu Inspectoratul de Poliție Centru al Direcției de Poliție

mun. Chișinău al Inspectoratului General al Poliției al MAI, cu privire la repararea

prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la examinarea în termen

rezonabil a cauzei contravenționale,

împotriva deciziei din 14 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-703/24

nr. PIGD 2-23082610-01-2ra-11062024)

Argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul

de procedură civilă (în vigoare după 01 septembrie 2023).

Judecătoria Chișinău, sediul Centru – jud. S. Suvac

Curtea de Apel Chișinău – jud. A. Panov, V. Cotorobai, V. Mihaila

31 octombrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de

Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Alexandru Terziman,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Terziman, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției

al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Inspectoratul de Poliție Centru al

Direcției de Poliție mun. Chișinău al Inspectoratului General al Poliției al MAI,

cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la

examinarea în termen rezonabil a cauzei contravenționale.

s-a adresat cu plângere la Inspectoratul de Poliție Centru, reclamând fapte de

imixtiune din partea lui Alexei Dimitrov și Dumitru Caterev în procesul

contravențional pe marginea documentării de către angajații Inspectoratului

Național de Securitate Publică a unei contravenții rutiere săvârșite de Igor

Hlopețchi la data de 04 mai 2021.

contravențională RAP01454692 din 25 iunie 2021, în cadrul căreia Alexei

Dimitrov a fost audiat la sectorul de poliție nr. 1.

cereri privind accesul la materialul procedurii contravenționale, însă prin

răspunsurile Inspectoratului de Poliție Centru nr. 34/20/1-11461 din 26 august

2021 și nr. 34/20/1-6699 din 18 aprilie 2022 a fost informat că procedura este în

derulare, fără a fi finalizată.

Centru o nouă cerere privind asigurarea accesului la materialul în care este vizat,

cu eliberarea deciziei emise și a copiei înscrisurilor, prin răspunsul primit la 31

octombrie 2022 i s-a refuzat accesul la materiale, din pe motiv că cererea depusă

are un caracter repetitiv și abuziv, comunicându-i-se, totodată, că nu are nicio

1

calitate procesuală. Mai mult ca atât, procedura este în derulare și nu a fost

finalizată, deși termenul de soluționare a materialului privind procesul

contravențional, pornit în temeiul art. 3361 din Codul contravențional, a expirat.

2023, Inspectoratul de Poliție Centru a refuzat furnizarea informației despre

statutul care-l deține Alexei Dimitrov pe marginea materialului RAP01454692.

contravențional nr. RAP01454692 din 25 iunie 2021, au fost încălcate prevederile

legale de examinare, or, după scurgerea a 23 de luni din momentul pornirii

procesului încă nu există nicio soluție. În opinia reclamantului, această

circumstanță naște incertitudini în privința finalității dosarului contravențional

intentat în privința sa, dacă este sau nu stabilită vinovăția/nevinovăția.

este de o complexitate ridicată. Respectiv, durata de timp de examinarea a

materialului contravențional este una excesivă, fiind chiar expirat termenul de

prescripție a răspunderii contravenționale, care constituie pe această cauză 1 an.

Totodată, reclamantul a menționat că a avut un comportament diligent, solicitând

chiar soluționarea cauzei contravenționale în termen cât mai restrâns. Deopotrivă,

miza pentru el este una ridicată, deoarece urmărește obținerea cât mai curând a

unei soluții de constatare a nevinovăției sale, de a se considera reabilitat și de a nu

mai fi suspectat de comiterea contravenției.

contravențional și a lipsei unei decizii cu privire la vinovăția/nevinovăția sa, a

suportat și suportă suferințe morale. Or, incertitudinea cu privire la finalitatea

cazului, unde este suspectat de comiterea unei contravenții constituie un factor

distructiv care influențează nefast nivelul de viață. Prin urmare, lipsa unei

finalități pe marginea procesului contravențional îl menține într-o poziție

nefavorabilă, fiind plasat într-o lumină proastă în fața autorităților publice, dar și

a instanțelor de judecată, iar această stare creează un climat nefavorabil al imaginii

publice, cât și stimei de sine, apreciind valoarea prejudiciului moral adus ca fiind

în mărime de 10 000 MDL.

judecată încasarea din contul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în

beneficiul său încasarea sumei de 10 000 MDL cu titlu de reparare a prejudiciului

moral cauzat prin încălcarea dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei

contravenționale.

2

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Centru, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Dimitrov

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu

Inspectoratul de Poliție Centru al Direcției de Poliție mun. Chișinău al

Inspectoratului General al Poliției al MAI, cu privire la repararea prejudiciului

moral cauzat prin încălcarea dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei

contravenționale (f.d. 68, 73-78).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

nemotivată împotriva hotărârii din 20 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, iar la 28 decembrie 2023 avocatul Alexandru Terziman a depus

cerere de apel motivată (f.d. 72, 86-89 recto-verso).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

cererea de apel declarată de Alexei Dimitrov și s-a menținut hotărârea din 20

septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 113, 114-126).

prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei se face doar în măsura în care se constată o atare încălcare, precum și

exclusiv în cazul în care persoana este îndreptățită de a înainta o astfel de acțiune.

înainteze o cerere de chemare în judecată în condițiile Legii nr. 87/2011 ar servi

existența unei cauze penale și deținerea de către acesta a calității de acuzat (bănuit,

învinuit, inculpat) sau de victimă, în cel din urmă caz doar în situația examinării

excesiv de lungi a acțiunii sale civile în cadrul procedurilor penale.

justifica aplicarea prevederilor Legii nr. 87/2011, or, potrivit răspunsurilor

Inspectoratului de Poliție Centru, în materialul R-2 nr. 6898 (RAP01454692)

reclamantul nu are nicio calitate procesuală (f.d. 8, 9, 10).

tergiversarea examinării cauzei și existența unor repercusiuni sau consecințe

3

importante asupra situației sale în rezultatul unor acțiuni procesuale întreprinse de

organele poliției.

argumentele lui Alexei Dimitrov cu referire la faptul că lipsa unei finalități pe

marginea procesului contravențional îl menține într-o poziție nefavorabilă, iar

incertitudinea cu privire la finalitatea procesului unde este suspectat de comiterea

unei contravenții constituie un factor distructiv care influențează nefast nivelul de

viață. Or, la caz, a trecut o perioadă de peste doi ani de zile și din acest considerent,

chiar și în cazul în care, eventual, ar exista un proces contravențional, este

previzibilă soluția și finalitatea procesului contravențional, nefiind posibilă

sancționarea persoanei, în legătură cu expirarea termenului de prescripție.

moral, instanța de apel a notat că această pretenție este subsecventă capătului de

cerere privind constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a

procesului contravențional. Respectiv, în cazul în care s-a ajuns la concluzia că

este neîntemeiată pretenția principală privind constatarea încălcării dreptului la

examinare în termen rezonabil a cauzei contravenționale, nu poate fi admisă nici

pretenția subsecventă de reparare a prejudiciului moral cauzat prin încălcarea

acestui drept.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Terziman, a declarat recurs împotriva deciziei din 14 februarie 2024 a Curții de

Apel Chișinău, în temeiul art. 432 alin. (l) lit. a), b) și e) din Codul de procedură

civilă, solicitând casarea integrală a deciziei recurate și a hotărârii din 20

septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea unei

hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii (f.d. 129-133 recto-verso).

ARGUMENTELE RECURSULUI

Alexandru Terziman, în esență, a reiterat circumstanțele de fapt și de drept ale

speței, similare celor cuprinse în cererea de chemare în judecată și în cererea de

apel, suplimentar invocând că prima instanță și instanța de apel au apreciat eronat

lipsa calității de subiect conform Legii nr. 87/2011.

4

Curții Europene a Drepturilor Omului, noțiunea de acuzație în materie penală

trebuie înțeleasă drept notificare oficială, venită din partea unei autorități

competente, privind suspiciunea referitoare la comiterea unei fapte penale.

Jurisprudența CtEDO nu se operează cu noțiunea de bănuit sau învinuit, dar cu

cea de acuzat. Respectiv, la interpretarea noțiunii de acuzație în materie penală,

dobândirea calității de suspect intervine ex lege atunci când sunt îndeplinite

condițiile ce impun organul judiciar să constate existența unei acuzații în materie

penală, să dispună efectuarea în continuare a urmării penale față de suspect și să-

i aducă la cunoștință drepturile.

proces contravențional, iar potrivit jurisprudenței CtEDO, procedura

contravențională cade sub incidența caracterului penal al procedurilor. Iar, în

perioada instrumentării cauzei contravenționale, în privința lui Alexei Dimitrov a

planat suspiciunea că acesta ar fi comis contravenția prevăzută de art. 3361 din

Codul contravențional. Procesul contravențional a fost încheiat abia la 04

decembrie 2022, iar despre această soluție a aflat abia după înaintarea prezentei

acțiuni în judecată, când a luat cunoștință cu raportul din 12 iulie 2023 întocmit

de reprezentantul Inspectoratului de Poliție Centru. Mai mult decât atât, în cadrul

acestui proces contravențional, Alexei Dimitrov a fost audiat, astfel fiind

întreprinse acțiuni procesuale în privința acestuia, fapt ce denotă calitate de acuzat

a acestuia în materie contravențională.

mod eronat au apreciat că lipsa unei finalități pe marginea procesului

contravențional nu i-a creat suferințe morale, or, el s-a aflat într-o stare de suspans

și incertitudine în legătură cu imposibilitatea de a afla care va fi soarta sa și dacă

va fi sancționat contravențional sau nu.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de

instanțe de apel, cât și hotărârile pronunțate de curțile de apel.”

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

5

„(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv

un apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);

a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția

cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;

e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru

dezvoltarea jurisprudenței;

f) recursul este vădit neîntemeiat.

(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil

în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la

art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa

părților, declară recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se expediază părților.”

6

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că, potrivit scrisorii de expediere a actului

judecătoresc cu numărul de ieșire 2672, copia deciziei motivate din 14 februarie

2024 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată în adresa participanților la proces

pentru comunicare în data de 18 aprilie 2024 (f.d. 127). Însă, la materialele

dosarului lipsesc înscrisuri în baza cărora ar putea fi constatat momentul când

decizia motivată a instanței de apel a fost comunicată de facto recurentului și

reprezentantului acestuia. Astfel, în speță, calea de atac în ordine de recurs se

consideră a fi demarată în interiorul termenului legal, deoarece cererea de recurs

a fost depusă la 11 iunie 2024 (f.d. 129).

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile

Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate

veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă

o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe

care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul

de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului și

reprezentantului acestuia cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Chișinău și nu

relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept

material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

7

recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în fața

Curții de Apel Chișinău și cărora le-a fost dată apreciere în mod corespunzător. În

consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță,

în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din

Codul de procedură civilă.

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care

se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat

o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei

interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel

Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui

asemenea pretins argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din

oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei

cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea

succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder contra

Regatului Unit, § 38; Stanev contra Bulgariei (MC), § 230]. Acesta este în special

cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

8

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo contra Italiei, § 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services contra Franței, § 45).

fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten contra Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141,

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și

nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers contra Suediei, 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul lui Alexei

Dimitrov, reprezentat de avocatul Alexandru Terziman, ca fiind vădit neîntemeiat.

art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul lui Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul

Alexandru Terziman.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

9