2ra-119/24 — repararea prejudiciului cauzat prin încalcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotarîrii judecaroresti
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului cauzat prin încalcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotarîrii judecaroresti
- Temei legal
- recursul este vadit neîntemeiat, art. 433 alin.1 lit. f CPC. Dezacordul recurentului cu decizia instantei de apel nu constituie temei de casare.
2ra-119/24 — repararea prejudiciului cauzat prin încalcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotarîrii judecaroresti (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de avocatul Terziman
Alexandru, în interesele lui Alexei Dimitrov,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Dimitrov Alexei împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu IP
Botanica mun. Chișinău cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin
încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii
judecătorești,
împotriva deciziei din 26 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-119/24
NR. PIGD 2-22182958-01-2ra-07022024)
Recurs vădit neîntemeiat, conform art. 433 (1) lit. f) Cod de procedură civilă. Dezacordul
recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie temei de casare a ei.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru: C. Valah
Curtea de Apel Chișinău: jud. A. Pahopol, R. Pulbere, A. Malîi
26 februarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea
recursului declarat de avocatul Terziman Alexandru, în interesele lui
Alexei Dimitrov,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 12 decembrie 2022, Alexei Dimitrov a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient
accesoriu IP Botanica mun. Chișinău cu privire la repararea prejudiciului
cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii
judecătorești (f. d. 2-4).
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul Alexei
Dimitrov a indicat că a înaintat prezenta acțiune în judecată în legătură cu
încălcarea de Inspectoratul de Poliție Botanica, mun. Chișinău a dreptului la
executarea în termen rezonabil a hotărârii nr.5r-242/2018 din 28 februarie
2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, prin care organul constatator a
fost obligat să efectueze control suplimentar, în temeiul plângerii înregistrate
în REI-II, cu nr.10953, din 22 iunie 2018.
Reclamantul Alexei Dimitrov a menționat că la 22 iunie 2018, a
efectuat apel telefonic la serviciul unic de urgență 112, în legătură cu
tulburarea liniștii publice de SRL „Capitoles Park”, prin difuzarea muzicii la
nivel sporit, după ora 22:00. Informația respectivă a fost înregistrată în
registrul R-2 al IP Botanica, sub nr.10953, din 22 iunie 2018.
La 26 august 2018, a depus și plângere în formă scrisă la poliție, prin
care a solicitat ridicarea probelor video ce confirmă acțiunile deplânse, cu
citarea reclamantului Alexei Dimitrov.
A menționat că, în urma examinării materialului REI-II nr.10953 din
22 iunie 2018, prin încheierea din 28 iunie 2018, agentul constatator Lisnic
Alexandru din cadrul IP Botanica a propus încetarea precăutării cazului, iar
materialul de remis în rebut.
Nefiind de acord cu încheierea din 28 iunie 2018 a agentului
constatator, Lisnic Alexandru, din cadrul IP Botanica, la 22 august 2018, a
1
depus contestație, în temeiul art. 448 alin. (1) din Codul contravențional, prin
care a solicitat anularea acesteia și reexaminarea cazului.
Prin hotărârea nr.5r-242/2018 din 28 februarie 2019 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Buiucani contestația a fost admisă. S-a constatat că agentul
constatator a ignorat prevederile Codului contravențional, nu a întreprins
măsuri pentru verificarea sesizării, iar concluziile sunt pripite. S-a remarcat că
agentul constatator are obligația de a stopa abuzurile de drept din partea
terților persoane, ceea ce nu a realizat în cadrul examinării materialului
nr.10953 din 22 iunie 2018. Hotărârea instanței de judecată a devenit
irevocabilă la 18 martie 2019, iar la 13 mai 2019, a fost expediată spre
executare organului constatator.
În opinia reclamantului, organul constatator al IP Botanica nu a inițiat
un control suplimentar al circumstanțelor cazului deplâns, indicând în acest
sens că agentul constatator nu l-a citat pentru audieri, nu a ridicat probele, nu
a identificat martorii și nu a audiat făptuitorul, nu a emis o decizie în
conformitate cu art. 4471 alin. (2), (3) din Codul contravențional. Astfel,
indicațiile instanței de judecată au rămas neexecutate.
A indicat că din conținutul răspunsului nr. 34/20/4-23757 din 08
noiembrie 2022 a IP Botanica rezultă neexecutarea actului judecătoresc,
potrivit căruia hotărârea judecătorească a fost expediată organului constatator
pentru „informare”.
Astfel, consideră că autoritatea publică competentă de executarea
actului judecătoresc, reținându-l cu titlu informativ, nu își exercită atribuțiile
și nu a întreprins măsurile ce erau obligatorii, conform procedurii
contravenționale.
A menționat reclamantul că, la momentul înaintării prezentei cereri
de chemare în judecată, termenul de neexecutare a hotărârii judecătorești pre-
citate constituie circa 3,5 ani, astfel, în susținerea solicitărilor, a invocat Legea
nr. 87 din 21 aprilie 2011 și jurisprudența Curții Europene.
Concretizează că, prin executarea hotărârii judecătorești, urmărește
miza de a obține o elucidare a circumstanțelor deplânse, iar, în acest sens,
organul constatator urma să întreprindă toate măsurile de aflare a adevărului
(identificarea făptuitorului, martorilor, audierea acestora, ridicarea, anexarea
și cercetarea probelor, audierea victimei etc) și în final, să se pronunțe asupra
vinovăției făptuitorului, prin emiterea unei decizii, iar în cazul eventualei
constatări a vinovăției acestuia, ar face posibilă valorificarea drepturilor prin
prisma art. 45 din Codul contravențional.
Opinează că organul constatator nu s-a conformat actului
judecătoresc, nu și-a îndeplinit obligațiile legale, iar hotărârea judecătorească
2
a rămas neexecutată, pierzându-și orice utilitate, prin ce i-a fost încălcat
dreptul de acces liber la justiție prevăzut de art. 20 din Constituția RM, art. 10
din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 14, pct. 1 din Pactul
Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice, art. 6, pct. 1 din
Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
În acest context, a indicat că, în calitatea sa de petiționar, nu a
obstrucționat executarea hotărârii judecătorești pre-citate, respectiv nu i se
poate imputa tergiversarea îndeplinirii actului judecătoresc.
Reclamantul a invocat jurisprudența Curții Europene potrivit căreia
acordarea prejudiciilor morale și nu simpla constatare a violării trebuie să fie
regula în cazul neexecutării hotărârilor judecătorești. A menționat că, la caz,
contravenția ce urma a fi investigată de organul constatator a avut loc la 22
iunie 2018.
A indicat că neexecutarea hotărârii din 28 februarie 2019 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani i-a provocat insatisfacție și frustrare, i-
a spulberat încrederea în sistemul de drept, stări nefaste provocate de neputința
realizării drepturilor, chiar și în prezența unui act judecătoresc favorabil.
Ținându-se cont de aceste aspecte, evaluează cuantumul
prejudiciului moral în sumă de 15 000 lei, pe care o consideră justă, rațională
și neexcesivă, întemeiată în corespundere cu Recomandarea nr. 6 privind
satisfacția echitabilă, care prevede că potrivit jurisprudenței CEDO, instanțele
judecătorești din țara noastră ar putea să acorde satisfacție morală la violarea
art.6 CEDO, în mărime de 1000-7000 euro, echivalentul în lei moldovenești.
Reclamantul solicită și încasarea cheltuielilor de judecată, suportate
în legătură cu întocmirea cererii de chemare în judecată, pentru participarea
în ședințele de judecată, pentru efectuarea actelor de procedură (ridicarea
referinței, raportului motivat, depunerea unor note, studierea dosarului etc.),
pentru cheltuielile de transport legate de achiziționarea abonamentului în
transportul public, pentru lunile octombrie-decembrie 2022.
Solicită reclamantul Dimitrov Alexei constatarea încălcării dreptului
la executarea în termen rezonabil a hotărârii nr. 5r-242/2018 din 28 februarie
2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, încasarea prejudiciul moral în
sumă de 15 000 lei și a cheltuielilor de judecată suportate în sumă de 594 lei.
În drept, reclamantul și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor
art. 166, 167 din Codul de procedură civilă, art. 2, 4, 5 din Legea nr. 87 din
21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin
încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului
la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.
3
Prin încheierea din 16 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu
Inspectoratul de Poliție Botanica mun. Chișinău (f.d. 10).
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 13 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, a fost respinsă, cererea de chemare în judecată depusă de Dimitrov
Alexei împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu IP Botanica
mun. Chișinău cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea
dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, ca
neîntemeiată (f. d. 30, 34-38).
Întru argumentarea soluției adoptate, instanța de fond a reținut că
Alexei Dimitrov, în calitate de petiționar, a contestat actul agentului
constatator, fiind emisă hotărârea nr.5r-242/2018 din 28 februarie 2019 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, astfel, acesta nu are calitatea de
contravenient sau victimă, pentru a înainta o acțiune în judecată în temeiul
Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011.
Instanța de fond a punctat că nefiind constatate circumstanțele
menționate la pct. 31 din Ghidul practic de aplicare a jurisprudenței Curții
Europene în materia neexecutării și/sau duratei excesive a procedurilor,
reclamantul nu face parte din categoria subiecților cu drept de a solicita, în
temeiul Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, constatarea încălcării dreptului la
executarea în termen rezonabil a hotărârii nr. 5r-242/2018 din 28 februarie
2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.
Referitor la solicitarea reclamantului din cererea de chemare în
judecată cu privire la repararea prejudiciului moral în mărime de 15 000 lei,
instanța de fond a respins-o, ca neîntemeiată, aceasta fiind subsecventă
pretenției cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen
rezonabil a hotărârii judecătorești.
Pe cale de consecință, având în vedere că cererea de chemare în
judecată a fost respinsă, instanța de fond a concluzionat necesar de a respinge
și pretenția din acțiune cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 13 februarie 2023,
Dimitrov Alexei a declarat apel (f.d. 33), iar la 22 mai 2023, a depus apelul
motivat împotriva hotărârii din 13 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău,
4
sediul Centru solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de
fond, cu emiterea unei noi decizii prin care cererea de chemare în judecată
să fie admisă integral (f.d. 51-54).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 26 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost
admis apelul declarat de Alexei Dimitrov, casată hotărârea din 13 februarie
2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea uni noi decizii prin
care cererea de chemare în judecată formulată de Alexei Dimitrov a fost
respinsă, ca neîntemeiată (f. d. 61, 62-71).
Instanța de apel a apreciat, ca fiind eronată, soluția instanței de fond
care a constatat că Dimitrov Alexei nu face parte din categoria subiecților
cu drept de a înainta acțiune în temeiul Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011. Iar
în aceste condiții prima instanță a aplicat eronat normele de drept material
circumstanțelor cauzei.
Instanța de apel a notat că prin hotărârea din 28 februarie 2019 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, irevocabilă din 18 martie 2019, nu a
fost soluționat fondul plângerii depuse de Dimitrov Alexei la Inspectoratul
de Poliție Botanica, astfel, acesta poate invoca încălcarea dreptului print-o
durată nerezonabilă a procedurilor de executare numai cu privire la o
hotărâre, prin care s-ar fi soluționat fondul acuzației aduse persoanei juridice
„Capitoles Park” S.R.L.
În această ordine de idei, având în vedere că prin hotărârea din 28
februarie 2019 Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani a fost soluționat numai
un demers a lui Dimitrov Alexei înaintat în cadrul unei proceduri judiciare,
instanța de apel a conchis că ultimul nu poate pretinde încălcarea dreptului
la executarea în termen rezonabil a hotărârii menționate.
Subsecvent, având în vedere constatarea netemeiniciei pretenției de
bază a reclamantului privind constatarea încălcării dreptului la executare în
termen rezonabil a hotărârii judecătorești, instanța de apel a concluzionat și
asupra respingerii pretenției subsidiare privind repararea prejudiciului moral
cauzat.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 30 ianuarie 2024, avocatul Terziman Alexandru, în interesele lui
Alexei Dimitrov, declarat recurs împotriva deciziei din 26 septembrie 2023 a
Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 13 februarie 2023 a Judecătoriei
5
Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei
instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei hotărâri
noi, prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral (f.d. 86-
89).
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, recurentul Alexei Dimitrov, a invocat
prevederile art. 432 alin. (1) lit. a), b) și e) din Codul de procedură, care
reglementează că recursul poate fi admis dacă interpretarea legii din
hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme
de Justiție, prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează
jurisprudența Curții Supreme de Justiție, precum și dacă decizia contestată
este arbitrară și/ori se bazează în mod determinat pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor.
Recurentul Alexei Dimitrov consideră că instanța de apel în mod
eronat și abuziv a redus aplicabilitatea Legii nr.87/2011, excluzând din șirul
de hotărâri pasibile executării hotărârile judecătorești emise pe cauzele
contravenționale.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Completul de judecată conchide că recurentul s-a conformat
prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în
termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost expediată în adresa
recurentului Alexei Dimitrov, la 01 decembrie 2023, fapt ce se confirmă prin
extrasul din poșta electronică (f. d. 80), iar cererea de recurs a fost depusă la
30 ianuarie 2024 (f. d. 86-89).
În adresa Ministerului Justiției al Republicii Moldova și
Inspectoratului de Poliție Botanica, mun. Chișinău a fost expediată copia
recursului declarat de Alexei Dimitrov, cu înștiințarea despre necesitatea
depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire (f. d. 107).
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului,
6
Ministerul Justiției al Republicii Moldova și Inspectoratului de Poliție
Botanica, mun. Chișinău nu au făcut uz de dreptul procedural de a depune
referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 alin. (1) lit. (f) din Codul de procedură civilă
(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
f) recursul este vădit neîntemeiat.
Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme
a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în
condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de
legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele
citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de
recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
7
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece
testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs,
nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură
civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de
Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza
în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv,
nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Terziman
Alexandru, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în
cererea de chemare în judecată, în apel care au fost analizate de către Curtea
de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu
există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor
argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art.432 din Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
8
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că
dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise
[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),
pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui
recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere
(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services
împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Cu referire la cauza nr. 2ra-883/22 anexată de Alexei Dimitrov în
suplimentul la recurs, cu titlu de practică unitară, Completul de judecată
menționează că nu poate fi apreciată ca fiind o practică uniformă a Curții
Supreme de Justiție, întrucât aceasta a fost pronunțată în perioada anterioară
modificării orientării jurisprudențiale în materia interpretării normelor legale
aplicabile spețelor ce vizează aceeași problematică.
Completul de judecată notează că, în prezent, practica Curții Supreme
de Justiție a evoluat, iar soluțiile recente pe marginea unei astfel de categorii
de litigii oferă o interpretare distinctă (a se vedea hot. nr. 2ra-983/23 din 21
9
februarie 2024, nr. 2ra-832/24 din 06 septembrie 2024, nr. 2ra-807/23 din 07
decembrie 2023, 2ra-1504/23 din 11 decembrie 2024).
Prin urmare, hotărârea invocată de recurent nu poate fi considerată
relevantă acestei categorii de cauze și nu corespunde liniei jurisprudențiale
actuale a Curții Supreme de Justiție.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de avocatul
Terziman Alexandru, în interesele lui Alexei Dimitrov, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1), alin.
(2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Terziman Alexandru,
în interesele lui Alexei Dimitrov, împotriva deciziei din 26 septembrie 2023
a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Oxana Parfeni
10