2ra-93/24 — constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătoresti si repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătoresti si repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- neexecutarea hotărârii judecătorului de instructie
2ra-93/24 — constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătoresti si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursurilor declarate de Ministerul Justiției al
Republicii Moldova și de Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Alexandru
Terziman, casarea deciziei din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, cu
trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei
Dimitrov împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la
constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii
judecătorești, repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la
executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, compensarea cheltuielilor
de judecată,
împotriva deciziei din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-93/24
nr. PIGD 2-23013839-02-2a-07072023)
Admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și cu trimiterea cauzei spre
rejudecare în instanța de apel, din motiv că nu a fost stabilită natura raportului juridic
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. A. Ojoga
Curtea de Apel Chișinău, jud. N. Budăi, I. Cotruță, I. Țurcan
23 iulie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursurile declarate de Alexei Dimitrov,
reprezentat de avocatul Alexandru Terziman și de Ministerul Justiției al
Republicii Moldova,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 27 ianuarie 2023, Alexei Dimitrov a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la
constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii
judecătorești, repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la
executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, compensarea cheltuielilor
de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată a invocat că, la 05 august
2018, a efectuat un apel telefonic la serviciul unic de urgență 112 în legătură cu
tulburarea liniștii publice de către SRL „Capitoles Park”, manifestată prin
difuzarea muzicii la volum sporit după ora 22:00. Informația respectivă a fost
înregistrată în registrul R-2 al Inspectoratului de Poliție Botanica sub nr. 14218
din 05 august 2018.
La 15 august 2018, agentul constatator din cadrul IP Botanica, Tudor
Moldovanu, a întocmit încheiere pe rezultatul examinării materialului REI-II
nr. 14218 din 05 august 2018, cu propuneri: precăutarea cazului dat de încetat,
materialul în REI-2 cu nr. 14218 din 05 august 2018 de a depune la arhivă.
Reclamantul a menționat că, nefiind de acord încheierea agentului
constatator, la 03 septembrie 2018, a depus o contestație în ordinea art. 448
alin. (1) din Codul contravențional, prin care a solicitat anularea încheierii de
încetare a examinării și obligarea agentului constatator să reexamineze cazul, cu
respectarea procedurii legale.
Prin hotărârea din 04 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Buiucani, dosar nr. 5r-250/18, s-a admis contestația și s-a constatat că agentul
constatator a încălcat prevederile Codului contravențional și nu a întreprins
măsuri pentru verificarea sesizării, iar concluziile la care a ajuns în actul emis sunt
1
pripite și nebazate pe o stabilire certă a adevărului. S-a remarcat că agentul
constatator în calitate de reprezentant al organului de drept, are obligația de a
investiga toate circumstanțele invocate în cadrul unei plângeri și a stopa abuzurile
de drept din partea terților persoane, lucruri pe care nu le-a realizat în cadrul
examinării materialului nr. 14218 din 05 august 2018.
Reclamantul a notat că, hotărârea instanței de judecată a devenit
irevocabilă la 20 martie 2019 și a fost expediată organului abilitat pentru
executare. Însă, în pofida acestui fapt, contrar obligațiilor legale prescrise de
Codul contravențional, agentul constatator al IP Botanica nu a inițiat un control
suplimentar al circumstanțelor cazului. Or, el nu a fost citat pentru audieri, agentul
constatator nu a ridicat probele, nu a identificat martorii și nu a audiat făptuitorul,
iar până la moment nu a fost emisă vreo decizie în sensul art. 4471 alin. (2) și (3)
din Codul contravențional.
Astfel, în opinia reclamantului, în circumstanțele date, nu au fost
executate indicațiile instanței de judecată din hotărârea din 04 martie 2019, fiind
sfidat cu desăvârșire actul judecătoresc ce a obținut forță juridică.
Reclamantul a atras atenția că, neexecutarea actului judecătoresc rezultă
și din răspunsul IP Botanica nr. 34/20/4-23756 din 08 noiembrie 2022, conform
căreia hotărârea judecătorească a parvenit la IP Botanica pentru informare. În
această consecvență, rezultă că autoritatea publică însărcinată cu competența de
executare a actului judecătoresc nu a luat în serios sarcinile încredințate,
limitându-se doar la informare după recepționarea actului judecătoresc, în
continuare nefiind întreprinse măsurile ce erau obligatorii conform procedurii
contravenționale.
Reclamantul a considerat că, în speță, termenul în care nu a fost executată
hotărârea din 04 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, dosar
nr. 5r-250/18, până la momentul depunerii prezentei acțiuni, constituie circa 3,5
ani. Miza urmărită în calitate de reclamant la executarea hotărârii a fost de a obține
elucidarea circumstanțelor deplânse, iar în acest sens agentul constatator urma să
întreprindă toate măsurile de aflare a adevărului (identificarea făptuitorului, a
martorilor, audierea acestora, ridicarea și anexarea, cercetarea probelor, audierea
victimei etc.) și în final să se pronunțe asupra vinovăției făptuitorului prin
emiterea unei decizii legale și întemeiate, chestiune care la rândul său ar face
posibilă valorificarea drepturilor prin prisma art. 45 din Codul contravențional, în
cazul eventualei constatări a vinovăției persoanei. Întrucât organul constatator nu
a purces la îndeplinirea sarcinilor și obligațiilor precum și a competențelor cu care
2
este investit conform legii, hotărârea judecătorească a rămas neexecutată,
pierzându-și orice utilitate.
Faptul că autoritatea responsabilă de executarea hotărârii judecătorești,
la caz IP Botanica, în pofida unor obligații pozitive, nu a întreprins măsuri în
vederea realizării indicațiilor date de instanța de judecată, deci nu s-a conformat
actului judecătoresc, a condus, la rândul său, la imposibilitatea soluționării
aspectului civil, cu referire la contravenția ce nu a fost investigată, constatată și
sancționată.
Reclamantul a notat că, în calitatea sa de petiționar, nu a obstrucționat
executarea hotărârii din 04 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,
prin urmare nu i se pot fi imputa acțiuni ce ar duce la tergiversarea îndeplinirii
actului judecătoresc.
Subsecvent, Alexei Dimitrov a remarcat că, neexecutarea hotărârii
judecătorești a determinat o evidentă insatisfacție și frustrare, stări nefaste
provocate și de neputința de a obține realizarea drepturilor, chiar și în prezența a
unui act judecătoresc favorabil, circumstanță ce a spulberat încrederea în sistemul
de drept, anihilând orice expectații privind utilitatea procedurii de contestare a
actului.
Astfel, reclamantul a estimat cuantumul prejudiciului moral la suma de
15 000 MDL, care este unul just, rațional și neexcesiv, întemeiat în corespundere
cu prevederile din Recomandarea nr. 6 a Curții Supreme de Justiție, care prevede
că instanțele judecătorești din țară la constatarea violării drepturilor și libertăților
fundamentale și anume art. 6 CEDO ar putea să acorde suma de 1 000 – 7 000
EUR, echivalentul în lei moldovenești.
Reclamantul Alexei Dimitrov a solicitat prin cererea de chemare în
judecată constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a
hotărârii din 04 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în dosarul
nr. 5r-250/18, încasarea din contul bugetului de stat a sumei de 15 000 MDL cu
titlu de reparare a prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la executare
în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și încasarea cheltuielilor de transport
în sumă de 972 MDL.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 26 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Dimitrov, s-a
3
constatat încălcarea drepturilor lui Alexei Dimitrov la executare în termen
rezonabil a hotărârii din 04 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,
în dosarul nr. 5r-250/18 și s-a încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul
Ministerului Justiției al Republicii Moldova, suma de 7 000 MDL cu titlu de
reparare a prejudiciului moral. În rest, cerințele formulate s-au respins ca
neîntemeiate (f.d. 38, 44-47 recto-verso).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 28 aprilie 2023, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a depus
cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 26 aprilie 2023 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, iar la 19 iulie 2023 a depus cererea de apel motivată
(f.d. 42, 58-60).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a admis
apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și s-a modificat
hotărârea din 26 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin
micșorarea cuantumului prejudiciului moral încasat de la bugetul de stat prin
intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în beneficiul lui Alexei
Dimitrov de la 7 000 MDL la 3 000 MDL. În rest, hotărârea s-a menținut fără
modificări (f.d. 87, 88-101).
În consolidarea soluției, instanța de apel a considerat concluzia primei
instanțe ca fiind parțial neîntemeiată și că, în speță, nu au fost elucidate pe deplin
circumstanțele cauzei, criteriu ce presupune lămurirea completă și certă a situației
de fapt sub toate aspectele invocate.
Curtea de Apel Chișinău a reținut că, pretențiile lui Alexei Dimitrov
întrunesc condițiile legale pentru angajarea răspunderii statutului în temeiul Legii
nr. 87/2011, deoarece hotărârea din 04 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Buiucani, în dosarul nr. 5r-250/18, nu a fost executată până la momentul de față,
fapt ce denotă încălcarea dreptului acestuia la executarea în termen rezonabil a
hotărârii judecătorești.
La aspectul dat, Curtea de Apel Chișinău a menționat că, Ministerul
Justiției al Republicii Moldova nu a prezentat nici o probă care să facă dovada că
IP Botanica ar fi efectuat un control suplimentar în temeiul hotărârii judecătorești
vizate. Prin urmare, neexecutarea hotărârii judecătorești nu poate fi imputată
4
reclamantului, ci organului responsabil de executarea acesteia, IP Botanica, care
nu a întreprins măsurile necesare pentru a asigura executarea hotărârii
judecătorești în termenul stabilit de lege.
Din acest considerent, instanța de apel a conchis că circumstanțele cauzei
întrunesc condițiile legale pentru angajarea răspunderii statutului în temeiul Legii
nr. 87/2011, iar reclamantul-intimat Alexei Dimitrov este în drept să pretindă
constatarea încălcării dreptului la neexecutare a hotărârii judecătorești în termen
rezonabil și să ceară repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea acestui drept.
În opinia Curții de Apel Chișinău, prima instanță corect a stabilit că
întârzierea de 3,5 ani în executarea hotărârii judecătorești pronunțate în favoarea
reclamantului Alexei Dimitrov și l-a privat pe acesta de beneficiile acelei hotărâri
judecătorești, fapt prin care i-a fost cauzat un prejudiciu moral, care urmează a fi
recuperat prin acordarea unei satisfacții echitabile de la bugetul de stat. Totuși,
instanța de apel a considerat suma de 7 000 MDL acordată de prima instanță cu
titlu de reparare a prejudiciului moral ca fiind exagerată în raport cu gravitatea
suferințelor suportate, statutul social al reclamantului, fiind vădit disproporționată
încălcării constatate și care nu corespunde jurisprudenței Curții Supreme de
Justiție. În această ordine de idei, instanța de apel a considerat necesar de a
micșora suma adjudecată cu titlu de reparare a prejudiciului moral până la suma
3 000 MDL, care constituie o satisfacție echitabilă pentru reclamantul intimat.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 22 ianuarie 2024, Ministerul Justiției al Republicii Moldova, a
declarat recurs împotriva deciziei din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel
Chișinău, solicitând, în temeiul art. 432 alin. (1) lit. b) și e) din Codul de
procedură civilă, casarea integrală a deciziei recurate și a hotărârii din 26 aprilie
2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei hotărâri noi de
respingerea a acțiunii lui Alexei Dimitrov ca fiind neîntemeiat (f.d. 109-112 recto-
verso).
La 30 ianuarie 2024, Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Alexandru
Terziman, a declarat recurs împotriva deciziei din 14 noiembrie 2023 a Curții de
Apel Chișinău, solicitând, în temeiul art. 432 alin. (1) lit. a), b) și e) din Codul de
procedură civilă, casarea integrală a deciziei recurate și menținerea hotărârii din
26 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 117-119 recto-verso).
5
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, Ministerul Justiției al Republicii Moldova, în
esență, a reiterat temeiurile de fapt ale acțiunii, cuprinse în cererea de chemare în
judecată, precum și concluziile instanței de apel. Suplimentar, Ministerul Justiției
al Republicii Moldova a invocat că instanța de apel a apreciat eronat normele de
drept material ce reglementează examinarea acțiunilor privind repararea de către
stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen
rezonabil a hotărârii judecătorești, cât și a apreciat laconic suportul probatoriu
anexat, implicit raportul motivat aferent procedurii de executare vizate.
În acest sens, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a remarcat că,
statul răspunde eventual patrimonial pentru prejudiciul adus persoanei prin
încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a documentului executoriu,
iar elucidarea cazurilor și condițiilor de răspundere patrimonială se face printr-o
lege specială. La caz, însă, instanța de apel a apreciat arbitrar raportul motivat
prezentat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova asupra pretinsului caz de
neexecutare și nu a luat în considerare aspectul ce ține de circumstanțele specifice
ale procedurii de executare din prezenta speță.
În opinia Ministerului Justiției al Republicii Moldova, la caz, nu se atestă
indicii privind neexecutarea în termen rezonabil a hotărârii din 04 martie 2019 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în dosarul nr. 5r-250/18, deoarece acest
act judecătoresc a devenit irevocabil prin neatacare și a produs instantaneu efectul
urmărit de Alexei Dimitrov, și anume anularea încheierii pe rezultatul examinării
materialului REI-II nr. 14218 din 05 august 2018 a agentului constatator.
Ministerul Justiției al Republicii Moldova a subliniat că, prin acțiunea
înaintată, Alexei Dimitrov nu a solicitat constatarea încălcării dreptului la
examinarea într-un termen rezonabil a plângerii sale, ci constatarea neexecutării
într-un termen rezonabil a unei operațiuni intermediare (actele judecătorului de
instrucție), deși Legea nr. 87/2011 nu-i oferă o astfel de prerogativă instanței de
judecată.
Drept consecință, pretenția privind repararea prejudiciului moral în baza
Legii nr. 87/2011, urmare a constatării încălcării dreptului la executare în termen
rezonabil, este exagerată și inechitabilă.
În motivarea recursului, Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul
Alexandru Terziman, a reiterat temeiurile de fapt ale acțiunii, cuprinse în cererea
de chemare în judecată, suplimentar invocând că este de acord cu hotărârea din
26 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, care corect a stabilit
6
circumstanțele cauzei, corect s-a constatat faptul încălcării dreptului său la
examinarea cauzei în termen rezonabil și repararea prejudiciului moral în sumă
de 7 000 MDL. Pe de altă parte, Curtea de Apel Chișinău a interpretat eronat legea
și a emis o soluție contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție.
Avocatul Alexandru Terziman a relevat că, decizia instanței de apel este
lipsită de o motivare completă și nici nu oferă un răspuns și o apreciere
argumentelor reclamantului și de ce acestea au fost respinse de către instanță.
De asemenea, avocatul Alexandru Terziman a considerat că, instanța de
apel a admis încălcări prin admiterea/formularea unor concluzii contradictorii cu
circumstanțele cauzei și prin neaplicarea legislației naționale, dar în mod special
a celei internaționale în materie de apărare a dreptului la examinarea în termen
rezonabil a cauzei, dar și cu prioritate a dreptului la o satisfacție echitabilă.
Recurentul Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Alexandru
Terziman, a notat că, în speță, întârzierea de 3,5 ani în executarea hotărârii
judecătorești pronunțate în favoarea sa l-a privat de beneficiile acelei hotărâri
judecătorești, fapt prin care i-a fost cauzat un prejudiciu moral ce urmează a fi
recuperat, prin acordarea unei satisfacții echitabile de la bugetul de stat. Din acest
considerent, soluția primei instanțe este una absolut legală și conformă practicii
judiciare naționale și a CtEDO. Or, practica Curții Supreme de Justiție
demonstrează că, pe cauze asemănătoare, Curtea Supremă de Justiție a acordat
despăgubiri echivalente sau mai mari celor acordate de prima instanță în prezenta
speță.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 432 din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
7
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 440 alin. (3) din Codul de procedură civilă:
„(3) Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”
Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în
limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor
prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor
ale căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.”
Art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă:
„Instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral
decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o
singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.”
Art. 373 alin. (1), (2), (5) din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor
înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea
circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.
(2) În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice
stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care
au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele
prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.
(5) Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în
apel.”
Art. 27 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Disponibilitatea în drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în
primul rând a părților, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul
legitim supus judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege
modalitatea și mijloacele procedurale de apărare.”
Art. 118 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă:
„(1) Fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei
al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.
(3) Circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei sunt
determinate definitiv de instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile
părților și ale altor participanți la proces, precum și de la normele de drept material
și procedural ce urmează a fi aplicate.”
8
Art. 121 din Codul de procedură civilă:
„Instanța judecătorească reține spre examinare și cercetare numai probele pertinente
care confirmă, combat ori pun la îndoială concluziile referitoare la existența sau
inexistența de circumstanțe, importante pentru soluționarea justă a cazului.”
Art. 130 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe
cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor
din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.
(2) Nici un fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă
prestabilită fără aprecierea lor.
(3) Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea,
veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și
suficiența pentru soluționarea cauzei.”
Art. 120 din Constituția Republicii Moldova:
„Este obligatorie respectarea sentințelor și a altor hotărâri definitive ale instanțelor
judecătorești, precum și colaborarea solicitată de acestea în timpul procesului, al
executării sentințelor și a altor hotărâri judecătorești definitive.”
Art. 16 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Hotărârile, încheierile, ordonanțele și deciziile judecătorești definitive, precum și
dispozițiile, cererile, delegațiile, citațiile, alte adresări legale ale instanței
judecătorești, sunt obligatorii pentru toate autoritățile publice, asociațiile obștești,
persoanele oficiale, organizațiile și persoanele fizice și se execută cu strictețe pe
întreg teritoriul Republicii Moldova.”
Art. 1 din Legea privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin
încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la
executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești nr. 87 din 21 aprilie 2011:
„(1) Scopul prezentei legi este crearea în Republica Moldova a unui remediu intern
eficient de apărare a dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și a dreptului
la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.
(2) Aplicarea și interpretarea termenilor din prezenta lege se fac prin prisma
legislației naționale, a prevederilor Convenției europene pentru apărarea drepturilor
omului și a libertăților fundamentale și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor
Omului.”
Art. 2 alin. (1) din Legea nr. 87/2011:
„Orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la
judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil
a hotărârii judecătorești poate adresa în instanță de judecată o cerere de chemare în
judecată privind constatarea unei astfel de încălcări și repararea prejudiciului cauzat
prin această încălcare, în condițiile stabilite de prezenta lege și de legislația
procesuală civilă.”
9
Art. 4 alin. (1) din Legea nr. 87/2011:
„Sarcina probațiunii lipsei de încălcare a dreptului la judecarea în termen rezonabil a
cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și a
lipsei suportării unui prejudiciu moral îi revine Ministerului Justiției, iar sarcina de a
dovedi suportarea prejudiciului material cauzat prin această încălcare și suportarea
costurilor și cheltuielilor de judecată îi revine reclamantului.”
Art. 5 alin. (1) și (2) din Legea nr. 87/2011:
„(1) În urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen
rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii
judecătorești, instanța de judecată decide asupra acordării unei satisfacții echitabile
de la bugetul de stat în contul reparării prejudiciului moral, material, precum și a
costurilor și a cheltuielilor de judecată.
(2) La constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a
dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, instanța de
judecată poate decide că simpla constatare a încălcării dreptului reprezintă prin sine
o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată din 14 noiembrie 2023 a
Curții de Apel Chișinău a fost notificată în mod electronic lui Alexei Dimitrov și
Ministerului Justiției al Republicii Moldova, prin intermediul e-mailului, în data
de 01 decembrie 2023 (f.d. 102), iar avocatului Alexandru Terziman la 03
decembrie 2023 (f.d. 104). Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în
interiorul termenului legal, deoarece cererile de recurs au fost depuse în data de
22 ianuarie 2024 și, respectiv, la 30 ianuarie 2024 (f.d. 109, 117).
Studiind materialele dosarului, prin prisma normelor de drept aplicabile
speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de
a admite recursurile, de a casa decizia instanței de apel și de a remite cauza spre
rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, din motivele ce succed.
Conform avizului nr. 11 din 2008 al Consiliului Consultativ al
Judecătorilor Europeni (CCJE) în atenția Comitetului de Miniștri al Consiliului
Europei privind calitatea hotărârilor judecătorești, o motivație și o analiză clară
sunt cerințele fundamentale ale hotărârilor judecătorești și un aspect important al
dreptului la un proces echitabil. Pentru a răspunde cerințelor procesului echitabil,
motivarea ar trebui să evidențieze, că judecătorul a examinat cu adevărat
chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate.
10
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că,
art. 6 CEDO garantează dreptul justițiabilului la o hotărâre motivată sub aspectul
instituirii obligației instanțelor de judecată de a-și argumenta hotărârile adoptate
din perspectiva unei analize ample a circumstanțelor pricinii. Îndatorirea de a
motiva coerent și unitar hotărârea sub aspectul tuturor cererilor, fără a exista
contradicții între motivare și dispozitiv, constituie o garanție pentru justițiabili, în
fața eventualului arbitrariu judecătoresc, fiind singurul mijloc prin care se dă
posibilitatea de a putea exercita un eficient control judiciar.
Instanța de recurs consemnează că legea procedural civilă consacră
principiul general după care orice hotărâre judecătorească trebuie să fie motivată
și să reprezinte premisa pentru soluția din dispozitiv. Aceasta dispoziție este
edictată atât în interesul unei bune administrări a justiției și încrederii ce trebuie
să inspire justițiabililor, cât și pentru a se da instanțelor superioare posibilitatea de
a controla judecata primelor instanțe.
Pentru satisfacerea acestui principiu, judecătorii fondului sunt datori să
arate motivele de fapt și de drept care au format convingerea lor, să enunțe cele
constatate și dovezile care au determinat-o.
În acest sens, legiuitorul a investit apelul cu efect devolutiv, care
presupune două limite raționale: tantum devolutum quantum apellatum, adică
instanța de apel rejudecă în fapt și în drept, ceea ce apelantul a înțeles să atace din
hotărârea primei instanțe, fiind o consecință a principiului disponibilității care
guvernează procesul civil și tantum devolutum quantum iudicatum, unde instanța
de apel efectuează o nouă examinare în fond, dar și exercită controlul judiciar
complet, în fapt și în drept, asupra ceea ce a hotărât prima instanță.
Astfel, respectând principiile dreptului procesual civil, instanței de apel
îi revenea o deosebită atenție de a determina toate componentele acțiunii civile, și
în special obiectul acțiunii civile și temeiurile acesteia. Obiectul acțiunii civile îl
formează pretențiile reclamantului față de pârât, adresate instanței de judecată în
scopul apărării propriilor drepturi și care reies din raportul material-litigios și în
privința cărora instanța de judecată urmează să se expună prin hotărâre.
Prin urmare, instanța de judecată și de apel trebuie să determine raportul
material-litigios dintre părți întru constatarea corectă a specificului obiectului
acțiunii civile și temeiului acesteia. Subsecvent identificării raporturilor dintre
părți, instanța de judecată urmează să stabilească obiectul probațiunii pe pricina
dedusă judecății, circumstanță care presupune în sine conturarea faptelor juridice
11
prin care se justifică pretențiile și obiecțiile părților și fără de care este imposibilă
soluționarea justă a litigiului.
Din conținutul pretențiilor formulate de către Alexei Dimitrov în cererea
de chemare în judecată, obiectul acțiunii îl constituie constatarea încălcării
dreptului lui Alexei Dimitrov la executare în termen rezonabil a hotărârii din 04
martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în dosarul nr. 5r-250/18,
încasarea din contul bugetului de stat a sumei de 15 000 MDL cu titlu de reparare
a prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la executare în termen
rezonabil a hotărârii judecătorești și încasarea cheltuielilor de transport în sumă
de 972 MDL.
Cercetând materialele dosarului, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție observă că, la 05 august 2018, Alexei Dimitrov a efectuat apel
telefonic la serviciul unic de urgență 112 în legătură cu tulburarea liniștii publice
de către SRL „Capitoles Park”, manifestată prin difuzarea muzicii la nivel sporit
după ora 22:00. Informația respectivă a fost înregistrată în registrul R-2 al IP
Botanica sub nr. 14218 din 05 august 2018.
La 15 august 2018, agentul constatator din cadrul IP Botanica, Marin
Garaz, a emis încheierea pe rezultatul examinării materialului REI-2 cu nr. 14218
din 05 august 2018, cu propunerea de încetat precăutarea cazului, materialul REI-
2 cu nr. 14218 din 05 august 2018, de a depune la arhivă (f.d. 5).
Nefiind de acord cu încheierea pe rezultatul examinării materialului REI-
2 cu nr. 14218 din 05 august 2018, Alexei Dimitrov a depus la 03 septembrie 2018
contestație împotriva încheierii menționate.
Prin hotărârea din 04 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Buiucani, dosarul nr. 5r-250/18, a fost admisă contestația depusă de Alexei
Dimitrov și s-a anulat încheierea emisă la 15 august 2018 pe rezultatul examinării
materialului înregistrat în REI-2 cu nr. 14218 din 05 august 2018, cu remiterea în
adresa IP Botanica a actelor pentru efectuarea unui control suplimentar (f.d. 5
verso – 8 recto-verso).
Potrivit cererii nr. 10059/22 din 17 octombrie 2022, Alexei Dimitrov a
solicitat IP Botanica, în caz dacă există, eliberarea deciziei contravenționale a
agentului constatator în urma executării hotărârii din 04 martie 2019 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani (nr. 5r-250/18), precum și să fie asigurat
pentru studiere accesul la materialul acumulat în cursul reexaminării, în original;
eliberarea copiei scrisorii de însoțire parvenită către IP Botanica de la Judecătoria
12
Chișinău, sediul Central, prin care a fost transmisă spre executare hotărârea și
materialul în original REI-2 cu nr. 14218 din 05 august 2018 (f.d. 8 verso).
Potrivit răspunsului IP Botanica, în urma examinării cererii înaintată de
Alexei Dimitrov, s-a stabilit că materialul R-2 cu nr. 14218 din 05 august 2018 se
află în arhiva IP Botanica, însă hotărârea din 04 martie 2019 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Buiucani, în dosarul nr. 5r-250/18, a parvenit în cancelaria
IP Botanica cu nr. 4147 din 13 mai 2019, pentru informare (f.d. 9).
Fiind învestită cu judecarea cauzei în prima instanță, Judecătoria
Chișinău, sediul Centru, prin hotărârea din 26 aprilie 2023, a admis parțial cererea
de chemare în judecată depusă de Alexei Dimitrov, a constatat încălcarea
drepturilor lui Alexei Dimitrov la executare în termen rezonabil a hotărârii din 04
martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în dosarul nr. 5r-250/18 și
a încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al
Republicii Moldova, suma de 7 000 MDL cu titlu de reparare a prejudiciului
moral. În rest, cerințele formulate s-au respins ca neîntemeiate (f.d. 38, 44-47
recto-verso).
Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău, prin decizia
din 14 noiembrie 2023, a admis apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii
Moldova și a modificat hotărârea din 26 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, prin micșorarea cuantumului prejudiciului moral încasat de la
bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în
beneficiul lui Alexei Dimitrov de la 7 000 MDL la 3 000 MDL. În rest, hotărârea
s-a menținut fără modificări (f.d. 87, 88-101).
Analizând minuțios memoriul deciziei din 14 noiembrie 2023 a Curții de
Apel Chișinău, Completul de judecată special constată că instanța de apel nu a
determinat obiectul acțiunii civile, adică pretențiile formulate de către reclamantă
și înaintate față de pârâtă, în privința cărora instanța de judecată urma să se expună
prin hotărâre. Or, conținutul deciziei instanței de apel conține constatări și
concluzii contradictorii.
În acest sens Colegiul reține că, prin jurisprudența constantă a CtEDO
s-au definitivat deja principiile după care se examinează pretențiile privind
repararea prejudiciului cauzat încălcarea la executare în termen rezonabil a unei
hotărâri judecătorești definitive, care se caracterizează prin conținut specific, în
funcție de obiectul probațiunii, subiecții procesuali, termenul procedurii, sarcina
probațiunii, inclusiv soluțiile deduse din jurisprudența CEDO.
13
Așadar, toate cauzele urmează să parcurgă trei etape de apreciere:
identificarea în substanță a obiectului pretențiilor; identificarea perioadei de
referință; aprecierea necesității și, dacă e cazul, a cuantumului satisfacțiilor
echitabile.
La caz, Alexei Dimitrov a înaintat, în ordine civilă, o acțiune prin care a
solicitat constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a
hotărârii din 04 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și repararea
prejudiciului moral cauzat prin încălcarea acestui drept, întemeindu-și solicitările
în baza Legii nr. 87/2011, care reglementează mecanismul reparatoriu în cazul
încălcării dreptului la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil sau la
executarea unei hotărâri judecătorești într-un termen rezonabil.
În atare condiții, instanța de apel, prin efectul devolutiv al apelului, era
obligată să stabilească natura hotărârii din 04 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Buiucani, în dosarul nr. 5r-250/18, respectiv dacă această hotărâre era
susceptibilă de executare silită; ea atribuia reclamantului un beneficiu efectiv,
adică un drept recunoscut de instanță care presupune o obligație corelativă pentru
o autoritate sau alt subiect de drept, și întârzierea în punerea ei în executare a
generat o atingere efectivă și gravă a dreptului reclamantului, justificând repararea
prejudiciului.
Pentru admiterea pretențiilor formulate de către Alexei Dimitrov,
instanța de apel urma să stabilească dacă hotărârea din 04 martie 2019 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în dosarul nr. 5r-250/18, poate constitui
obiect al unei acțiuni civile înaintate în temeiul Legii nr. 87/2011. Astfel, în cadrul
judecării cauzei și pentru soluționarea acțiunii întemeiate pe Legea nr. 87/2011,
instanța de apel avea obligația de a elucida complet și fundamentat un șir de
aspecte esențiale, printre care determinarea condițiilor în care o hotărâre
pronunțată în temeiul art. 448 din Codul contravențional poate fi considerată
executată, inclusiv dacă simpla reluare a examinării de către agentul constatator
este suficientă sau dacă este necesară și emiterea unei decizii asupra
vinovăției/nevinovăției persoanei vizate, în conformitate cu art. 447¹ din Codul
contravențional.
Alt aspect care urma a fi elucidat este evaluarea raportului dintre
conținutul hotărârii din 04 martie 2019 și caracterul său executoriu, cu referire
specială la faptul dacă aceasta recunoaște reclamantului un beneficiu efectiv,
adică un drept sau o oportunitate reală de valorificare a unei pretenții în cadrul
unei alte proceduri (ex. acțiune civilă născută în rezultatul acțiunilor făptașului
contravenției).
14
La fel, nu au fost clarificate limitele competenței instanței civile sesizate
în temeiul Legii nr. 87/2011, în concret dacă aceasta poate sau nu examina
legalitatea acțiunilor sau inacțiunilor agentului constatator întreprinse în vederea
executării hotărârii din 04 martie 2019, sau trebuie să se limiteze la constatarea
existenței ori inexistenței unei reluări efective a examinării.
Deopotrivă, instanța de apel nu a determinat dacă termenul scurs de la
pronunțarea hotărârii până la o eventuală inacțiune a agentului constatator poate
fi calificat drept o întârziere nejustificată în executare, în sensul Legii nr. 87/2011
și în ce măsură lipsa unei decizii a agentului constatator (cu privire la
vinovăția/nevinovăția făptașului presupusei contravenții) a lipsit reclamantul de
posibilitatea valorificării dreptului său la despăgubire în baza art. 45 din Codul
contravențional, și dacă această împrejurare constituie un prejudiciu moral real și
reparabil în sensul Legii nr. 87/2011.
Or, cu alte cuvinte, pentru a fi aplicabile prevederile Legii nr. 87/2011 în
partea neexecutării unei hotărâri judecătorești, aceasta trebuie să fie pasibilă unei
executări silite în sensul Codului de executare și să justifice un beneficiu efectiv
persoanei care pretinde încălcarea termenului rezonabil de executare. Această
condiție presupune, pe de o parte, că hotărârea invocată de reclamant trebuie să
constituie un titlu executoriu, iar pe de altă parte, că dreptul recunoscut prin
aceasta este susceptibil de a fi realizat prin mijloace coercitive specifice executării
silite, astfel cum acestea sunt reglementate în Codul de executare al Republicii
Moldova. Pentru a opera dispozițiile Legii nr. 87/2011 în materia neexecutării
hotărârilor, este imperativ ca hotărârea invocată să aibă caracter executoriu în
sensul Codului de executare, să fie aptă a produce efecte juridice concrete și
imediate în favoarea titularului dreptului.
Însă, din partea motivată a deciziei din 14 noiembrie 2023 a Curții de
Apel Chișinău rezultă că instanța de apel nu a elucidat aceste criterii și nu a stabilit
indubitabil că acțiunea dedusă judecății se încadrează în cerințele stabilite de
Legea nr. 87/2011. Neexercitarea acestei obligații procesuale echivalează cu lipsa
unei judecăți efective asupra fondului cauzei și, în circumstanțele date, instanța
de recurs este în dificultate de a exercita controlul judiciar asupra unei asemenea
soluții date de Curtea de Apel Chișinău și de a verifica temeinicia și legalitatea
acestei soluții.
În această ordine de idei, instanța de recurs conchide că instanța de apel
a judecat formal cauza, nu a cercetat în de ajuns starea de fapt a speței și nu a
determinat obiectul acțiunii, fapt ce constituie o violare a articolului 6 §1 CEDO
și a dreptului litiganților la un proces echitabil.
15
La aspectul dat este imperioasă jurisprudența CtEDO în cauza Hiro
Balani vs. Spania, în care Înalta Curte a notat că, în cazul în care instanța de
judecată se abține de a da un răspuns special și explicit în cele mai importante
întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă acest
mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare
a articolului 6 § 1 din CEDO.
Articolul 6 § 1 din Convenție implică, din partea „instanței”, obligația de
a efectua o examinare efectivă a motivelor, a argumentelor și a probelor prezentate
de către părți (Perez c. Franței [MC], nr. 47287/99 din 12 februarie 2004, § 80;
Loupas c. Greciei, nr. 21268/16 din 20 iunie 2019, § 37; Capacchione c.
Republicii Moldova din 30 noiembrie 2021, § 19).
De asemenea, potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene pentru
Drepturile Omului, acest articol obligă instanțele să își motiveze deciziile sale.
Întinderea obligației de motivare poate varia în funcție de natura deciziei și trebuie
analizată în lumina circumstanțelor fiecărei cauze. Fără a necesita un răspuns
detaliat la fiecare argument invocat de către un reclamant, această obligație
presupune, totuși, că o parte la procedura judiciară poate aștepta un răspuns
specific și explicit la acele argumente care sunt decisive pentru rezultatul
procedurii în cauză (Paixão Moreira Sá Fernandes c. Portugaliei, nr. 78108/14 din
25 februarie 2020, § 71 și cauzele citate în aceasta; Caraman c. Republicii
Moldova din 16 februarie 2021, § 23).
Cu titlu subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
învederează că, în prezent, practica Curții Supreme de Justiție a evoluat, iar
soluțiile recente pe marginea unei astfel de categorii de litigii oferă o interpretare
distinctă (a se vedea hot. în dosarele nr. 2ra-807/23 din 07 decembrie 2023,
nr. 2ra-983/23 din 21 februarie 2024, nr. 2ra-832/24 din 06 septembrie 2024,
nr. 2ra-1504/23 din 11 decembrie 2024, 2ra-119/24 din 26 februarie 2025).
Coroborând circumstanțele ce preced, instanța de recurs conchide
temeinicia recursurilor declarate de Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul
Alexandru Terziman și de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, iar drept
consecință necesitatea de a casa integral decizia instanței de apel, cu trimiterea
cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.
În conformitate cu art. 440 alin. (3), art. 444, art. 445 alin. (1) lit. c) din
Codul de procedură civilă
16
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite cererile de recurs depuse Ministerul Justiției al Republicii Moldova
și de Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Alexandru Terziman.
Casează integral decizia din 14 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei
Dimitrov împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la
constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii
judecătorești, repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la
executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, compensarea cheltuielilor
de judecată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Centru, în alt
complet de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Gheorghe Stratulat
Oxana Parfeni
17