2ra-807/23 — constatarea încălcării dreptului la executarea in termen rezonabil a hotaririlor judecatoresti si repararea prejudiciului moral

2ra-807/23 — constatarea încălcării dreptului la executarea in termen rezonabil a hotaririlor judecatoresti si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-807/23

2-22009424-01-2ra-07062023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (G. Manole)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, V. Mihaila, A. Braga)

D E C I Z I E

07 decembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând recursul declarat de Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Iurie

Mihalache,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei

Dimitrov împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova privind constatarea

încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârilor judecătorești și

repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 09 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost menținută hotărârea din 31 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 21 februarie 2022, Alexei Dimitrov a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al R. Moldova privind constatarea încălcării dreptului

la executarea în termen rezonabil a hotărârilor judecătorești și repararea prejudiciului

moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 11 ianuarie 2019, a depus o

plângere la Inspectoratul de Poliție Botanica, împotriva instituției mass-media „Impact

TV”, solicitând atragerea persoanei juridice la răspundere pentru faptele de injurie și

calomnie săvârșite în raport cu acesta, manifestate prin publicarea unui șir de articole

de presă în care au fost răspândite informații false și defăimătoare în adresa sa, fiind

aduse atacuri la persoană și utilizate exprimări jignitoare, care a fost înregistrată cu nr.

de intrare 310.

La 25 martie 2019, reprezentantul Inspectoratului de Poliție Botanica a întocmit

scrisoarea nr. 34/20/4-4662, prin care i-a sugerat apărarea drepturilor în ordine civilă,

fiind refuzată constatarea contravențiilor prevăzute de art. 69 alin. (2) și 70 alin. (1) din

Codul contravențional.

1

Astfel, nefiind de acord cu soluția emisă de reprezentantul Inspectoratului de

Poliție Botanica, la data de 28 martie 2019, a înaintat o contestație scurtă împotriva

deciziei de refuz, pe care ulterior a motivat-o, după obținerea actului de dispoziție

procesual (încheierea de încetarea precăutării cazului).

Susține că, prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, nr. 5r-2565/19

din 18 februarie 2020 (jud. S. Papuha), a fost admisă contestația, anulată încheierea din

25 martie 2019, iar materialul remis în adresa organului constatator în scopul înlăturării

omisiunilor și efectuarea unui control suplimentar.

Comunică că, necunoscând despre evoluția cazului la data de 20 iunie 2020, în

condițiile regimului antiepidemic de activitate, a expediat prin poșta electronică în

adresa IP Botanica un demers de reluare a procesului contravențional, în care a solicitat

să fie întreprinse toate măsurile în vederea executării hotărârii Judecătoriei Chișinău,

sediul Ciocana nr. 5r-2565/19 din 18 februarie 2020.

La 23 iulie 2020, reprezentantul IP Botanica a semnat scrisoarea nr. 34/20/4-

12589, în care a indicat că învinuirea adusă „Impact TV” nu a putut fi probată, iar

decizia emisă anterior de agentul constatator se consideră legală.

Nefiind de acord cu soluția de refuz emisă repetat și avându-se în vedere că acțiuni

întru executarea actului judecătoresc nu au fost întreprinse, la 31 iulie 2020, în

condițiile regimului de lucru antiepidemic, a expediat contestație scurtă prin e-mail.

Menționează că, actul de dispoziție – încheierea de încetare a examinării plângerii

a fost emisă pe 01 septembrie 2020, astfel că doar după recepționarea acesteia a putut

înainta contestația motivată.

Relevă că, prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana nr. 5r-3038/20

din 09 octombrie 2020 (jud. S. Ciobanu), a fost admisă contestația, anulată încheierea

din 01 septembrie 2020, fiind constatat faptul că agentul constatator a ignorat obligația

de a efectua acțiuni în vederea investigării circumstanțelor, nesupunându-se actului

judecătoresc precedent. S-ar fi subliniat necesitatea audierii petiționarului și martorilor,

verificarea multiaspectuală a tuturor circumstanțelor, cu emiterea unui act legal

întemeiat și justificat. În toată perioada ce a urmat, așa și nu a fost citat pentru acțiuni

procesuale la organul constatator.

Afirmă că, prin cererea înaintată la IP Botanica la data de 14 iunie 2021 a solicitat

eliberarea copiei deciziei emise precum și a materialelor acumulate după cea de-a doua

reexaminare a plângerii, fapt care pretinde că a fost impus prin hotărârea/încheierea

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana nr. 5r-3038/20 din 09 octombrie 2020.

La 07 septembrie 2021, reprezentantul IP Botanica a semnat scrisoarea nr.

34/20/4-19990, în care a indicat că nu a fost posibil de reexaminat materialul și că după

efectuarea reexaminării va fi informat suplimentar.

Reiterează că, încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârilor

judecătorești are impact atât la nivel individual, cât și la nivel global, afectând nu doar

persoana care a fost privată de beneficiile unei hotărâri judecătorești, cât și întreg

sistemul justiției.

Indică că, chiar dacă ulterior a depus cereri suplimentare prin care a solicitat

repetat să fie informat cu privire la rezultatele executării hotărârilor, până în prezent nu

a parvenit informații cu privire la soluția adoptată.

2

Susține că, totodată, organul constatator nu a realizat citarea sa, pentru a se

prezenta la efectuarea unor măsuri în contextul executării celui de-al doilea act

judecătoresc.

Notează că, neexecutarea hotărârii judecătorești atrage și încălcarea principiului

accesului liber la justiție, statuat de art. 20 din Constituție, fiind relevat că, dacă

amânarea procedurii de executare face imposibilă executarea, adică finalizarea actului

de justiție, atunci și accesul la justiție este limitat.

Menționează că, urmare a acțiunilor imputabile autorității publice investite cu

competențe de executare a suportat sentimente negative (stres, frustrare, neputință) și

stări de insatisfacție generală în legătură cu neexecutarea măsurilor, în pofida dispunerii

de hotărâri judecătorești irevocabile cu soluții favorabile, astfel că pe parcursul a 3 ani,

timp în care plângerea pe fapte de contravenție nu a cunoscut o examinare și

soluționare.

Reclamantul a solicitat constatarea încălcării dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârilor Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana nr. 5r-2565/19 din 18

februarie 2020 și nr. 5r-3038/20 din 09 octombrie 2020, cu încasarea sumei de 12 000

lei, cu titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 31 mai 2022 a fost respinsă

cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Dimitrov împotriva Ministerului

Justiției, privind constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărârilor judecătorești și repararea prejudiciului moral, ca fiind neîntemeiată (f.d.

111, 118-124, vol. I).

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 31 mai 2022, Alexei Dimitrov a

declarat apel (f.d. 115, vol. I), iar la 24 septembrie 2022 a depus apelul motivat (f.d.

139-141, vol. I), solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii din 31 mai 2022

a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea

să fie admisă, cu stabilirea unui cuantum rezonabil al prejudiciului moral.

Prin decizia din 09 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de Alexei Dimitrov și menținută hotărârea din 31 mai 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru (f.d. 205, 206-215, vol.I).

La 12 mai 2023, Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Iurie Mihalache, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei din 09 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău și emiterea unei

hotărâri noi privind admiterea acțiunii.

În motivarea recursului recurentul a menționat că, de către instanța de apel au fost

săvârșite un șir de încălcări care constituie temei de declarare a recursului, deoarece

acestea au dus la soluționarea greșită a pricinii. Aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, iar erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale, și anume dreptul la un proces echitabil. Totodată Curtea de

Apel Chișinău nu s-a expus asupra argumentelor formulate în cererea de apel motivată,

și a dat o interpretare eronată circumstanțelor cauzei și probelor din dosar, neaplicând

legea care trebuia aplicată și/sau interpretând în mod eronat legea, ceea ce a dus la o

soluționare greșită a cauzei și menținerea hotărârii ilegale a instanței de fond.

Indică recurentul că, motivarea deciziei instanței de apel denotă o interpretare

vădit eronată a Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 și o neînțelegere a raportului juridic

litigios deoarece la caz, ambele acte judecătorești, a căror neexecutare în termen

3

rezonabil se invocă, au scos la iveală un șir de omisiuni săvârșite de agentul constatator

al IP Botanica, omisiuni ce urmau a fi înlăturate. Or, prin executare a hotărârilor

contravenționale se înțelege întreprinderea de către agentul constatator a tuturor

măsurilor de aflare a adevărului (identificarea făptuitorului, identificarea și audierea

martorilor, colectarea, administrarea și cercetarea probelor, audierea victimei etc.) și în

final emiterea unei decizii care ar corespunde circumstanțelor stabilite, dar și care ar fi

întocmită în formă legală.

Necătând la aceasta, instanțelor care au examinat cauza nu i-au fost prezentate

probe din care ar reieși că agentul ar fi întreprins acțiunile procesuale la care a fost

obligat, și că ar fi emis o decizie legală și întemeiată, iar faptul ilegalității

/neconformității legii a activității agentului constatator a fost stabilit irevocabil prin

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 18 februarie 2020 și hotărârea

(greșit întitulată ca „încheiere”) Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 09 octombrie

2020.

Relatează recurentul că dacă agentul constatator ar fi întreprins toate acțiunile

necesare de investigații și dacă aceste acțiuni ar fi fost în conformitate cu legea,

instanțele judecătorești nu ar fi anulat actele agentului constatator și nu l-ar fi obligat

la întreprinderea acțiunilor suplimentare și a celor de înlăturare a omisiunilor.

Specifică că hotărârile contravenționale prin care agentul constatator a fost obligat

să înlăture neajunsurile admise în cadrul examinării unei plângeri pe fapte de

contravenție și să întreprindă acțiuni suplimentare de investigare sunt niște hotărâri care

nu sunt pasibile de a fi executate de executorul judecătoresc, or, ultimul nu dispune de

competență conform art. 400 din Codul contravențional, întrucât contravenția

prevăzută de art. 70 din Codul contravențional se constată și se examinează de către

poliție și nu de către executorul judecătoresc.

Mai mult, sarcina de punere în executare a hotărârii contravenționale nu îi revine

petiționarului, or conform art. 478 alin. (1) din Codul contravențional, trimiterea spre

executare a hotărârii judecătorești se pune în sarcina instanței care a judecat cauza în

primă instanță, iar conform alin. (3) din același articol, organele (persoanele) care pun

în executare hotărârea judecătorească comunică, în cel mult 5 zile, instanței care a

trimis hotărârea respectivă despre punerea ei în executare.

Prin urmare, consideră că nu poate fi imputată reclamantului nici o omisiune și

nici un comportament reproșabil care ar bloca sau pune în dificultate executarea actelor

judecătorești, dar din contra acesta a avut un comportament activ, deoarece de multiple

ori a solicitat poliției să îndeplinească hotărârile, a contestat în termen toate actele de

refuz ale poliției, însă acest probatoriu a rămas neapreciat nici de instanța de fond, nici

de instanța de apel, ceea ce semnifică că instanțele de fapt nici nu au „auzit”

argumentele reclamantului.

Relatează recurentul că, în textul hotărârilor judecătorești emise de Judecătoria

Chișinău, sediul Ciocana clar se indică asupra finalității ce urmează a fi atinsă la

reexaminarea de către poliție a cazului, în esență fiind indicate și măsurile ce urmează

a fi întreprinse. Așadar, observațiile instanțelor de fond și de apel despre pretinsa lipsă

de concretizare a acțiunilor la care era obligat agentul constatator și despre nesolicitarea

de reclamant a concretizării hotărârilor sunt nefondate, or hotărârile obligatorii pentru

executare au fost clare, iar organul constatator, în cazul în care ar avea anumite

incertitudini și neclarități, urma să studieze atent textul actelor judecătorești și eventual

4

să ceară precizări de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, ceea ce nu a fost efectuat,

astfel demonstrându-se o conduită total dezinteresată a organului responsabil de

executarea hotărârilor judecătorești, fapt ce nu a fost luat în seamă nici de instanța de

fond, nici de instanța de apel.

În ceea ce privește termenul rezonabil de executare a hotărârilor judecătorești, a

menționat că nici instanța de fond, nici instanța de apel nu a analizat dacă acesta a fost

sau nu respectat. Or, termenul rezonabil de executare a urmează a fi dedus din

prevederea art. 440 alin. (3) din Codul contravențional, care stabilește că în cel mult 15

zile de la data sesizării, agentul constatator este obligat să verifice sesizarea și să

întreprindă măsurile prevăzute de prezentul capitol.

Astfel, ținând cont că hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 18

februarie 2020 și materialul contravențional R-2 nr. 3408 din 22 februarie 2019 au

parvenit și au fost înregistrate la cancelaria IP Botanica pe 12 august 2020 sub nr. 8158

și în R-2 nr. 15837 din 13 august 2020, agentul constatator urma să întreprindă acțiunile

necesare în conformitate cu legea si să emită o decizie legală si întemeiată până la finele

lunii august 2020, iar acesta a încetat precăutarea materialului prin întocmirea unei

încheieri prin care a declarat pretinsa lipsă a faptei contravenționale, fără să întreprindă

careva acțiuni, încheiere care ulterior a fost anulată prin hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Ciocana din 09 octombrie 2020, pe motivul ilegalității acesteia și

neîntreprinderii măsurilor necesare în scopul executării primei hotărâri a instanței de

judecată.

Notează că, unicul lucru întreprins de IP Botanica a fost emiterea pe data de 21

iunie 2022 a deciziei de încetare a procesului contravențional, în legătură cu scurgerea

termenului de prescripție a răspunderii contravenționale, ceea ce denotă că în interiorul

termenului de tragere la răspundere contravențională organul constatator nu a realizat

nicio acțiune procesuală necesară, pertinentă și utilă, iar persoana denunțată nu a fost

documentată și trasă la răspundere pentru faptele sale.

Prin urmare, întârzierea în executarea hotărârilor instanței de judecată a fost de

circa 2 ani, indicațiile instanței de judecată nefiind executate cel puțin la data depunerii

acțiunii, 21 ianuarie 2022. Aceste fapte au fost trecute cu vederea de instanța de fond

și instanța de apel.

Evidențiază că, prin prisma art. 432 din Codul de procedură civilă, instanța de apel

a încălcat esențial și a aplicat eronat normele de drept procedural și material, și anume:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie

aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea. Or, dispozițiile Codului contravențional

și Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 nu au fost aplicate. Astfel, atât instanța de apel, cât

și instanța de fond nu au acordat importanță relatărilor și argumentelor din acțiunea

civilă și din cererea de apel, au apreciat arbitrar înscrisurile și probele prezentate de

către participanții la proces, au interpretat eronat legea iar concluziile expuse sunt în

contradicție vădită cu circumstanțele pricinii. Instanțele de judecată au deviat

substanțial de la obiectul acțiunii civile și de la cerințele invocate în textul cererii de

chemare în judecată, iar motivarea soluțiilor date de instanțele de judecată este una

abstractă și eronată, întrucât o asemenea motivare inserată în actele judecătorești

contestate sunt neconforme circumstanțelor de fapt și de drept ale pricinii.

Indică că, în categoria spețelor privind întârzierea executării/neexecutarea

hotărârilor judecătorești prin care agenților constatatori le-au fost impuse obligații de a

5

efectua controlul suplimentar al circumstanțelor plângerii contravenționale în vederea

înlăturării neajunsurilor și omisiunilor, de a remedia încălcările drepturilor și

libertăților petiționarilor la examinarea cauzelor contravenționale, există o practică

judiciară bine conturată.

Reieșind din prevederile art. 11 lit. d) din Codul de executare, art. 381 alin. (4) din

Codul contravențional, art. 4471 alin. (2) din Codul contravențional, art. 120 din

Constituția R.Moldova, art. 6 CEDO, dreptul la executarea actelor judecătorești în

termen rezonabil reprezintă un drept de o importanță majoră, care se regăsește atât în

cadrul legal intern, cât și în Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Acest drept

reprezintă o garanție pentru justițiabilii care au obținut anumite beneficii printr-o

hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, în așa mod încât procedurile judiciare

să aibă o anumită finalitate și să nu rămână fără efecte, ceea ce ar duce la scăderea

eficienței actului de înfăptuire a justiției.

În urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, instanța de judecată decide asupra acordării unei satisfacții echitabile de

la bugetul de stat în contul reparării prejudiciului material, moral, precum și a costurilor

și a cheltuielilor de judecată, prevedere legală care are aplicare și în cazul dat.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 09 februarie 2023 și a

expediat-o părților la proces la 13 martie 2023, prin intermediul poștei electronice (f.d.

216). Astfel, recursul declarat la data de 12 mai 2023 de către Alexei Dimitrov,

reprezentat de avocatul Iurie Mihalache, este în termen.

La 08 iunie 2023, Curtea Supremă de Justiție a comunicat Ministerului Justiției al

R. Moldova recursul declarat de Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Iurie

Mihalache, informând despre necesitatea depunerii referinței (f.d. 16, 18, vol.II), însă

până la data examinării recursului, intimatul nu și-a valorificat dreptul de a depune

referință la cererea de recurs.

La 13 noiembrie 2023 Alexei Dimitrov, a prezentat opinia sa referitor la

întrebările de drept, pe care instanța de recurs le-a considerat relevante (f.d. 32, vol.II),

indicând că hotărârea judecătorului de instrucție se consideră executată în situația

întreprinderii de agentul constatator a tuturor măsurilor de înlăturare a neajunsurilor și

a realizării acțiunilor procesuale suplimentare care ar conduce la emiterea unei decizii

legale și întemeiate, or, o plângere nu poate fi soluționată în lipsa întreprinderii tuturor

măsurilor prevăzute de lege, faptul dat fiind recunoscut și în art. 374, 381, 440 din

Codul contravențional. Totodată, a menționat că hotărârea judecătorului de instrucție

nu se consideră a fi executată în cazul în care agentul constatator în urma examinării

suplimentare a cazului, nu a emis decizia asupra cauzei/plângerii în modul stabilit de

art. 4471 din Codul contravențional, important fiind ca agentul constatator să se

pronunțe asupra vinovăției/nevinovăției persoanei, pentru ca eventual victima să aibă

posibilitate să-și valorifice drepturile lezate prin contravenție în cadrul unei acțiuni

civile, reglementată de art. 45 din Codul contravențional. Prin urmare, hotărârea

judecătorului de instrucție va fi considerată executată de către agentul constatator din

momentul finisării examinării reluate ca efect al actului judiciar.

6

A specificat că instanța civilă antrenată în examinarea acțiunii înaintate în baza

Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 nu este competentă să se pronunțe asupra corectitudinii

și plenitudinii acțiunilor agentului constatator întreprinse în cazul unei examinări

suplimentare, însă urmează să se ghideze de constatările făcute în cadrul unei hotărâri

a judecătorului de instrucție emisă în rezultatul examinării contestației asupra actului

întocmit de agentul constatator în urma executării hotărârii judecătorești precedente.

Totodată instanța civilă, poate să determine, dacă de către agentul constatator în general

a fost sau nu reluată examinarea cauzei și dacă a fost sau nu emisă o decizie în urma

finalizării examinării suplimentare a plângerii (f.d. 37, vol.II).

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din

31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra

în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul declarat de Dimitrov Alexei

a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)

nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului.

Totodată, având în vedere că legea procedural civilă, care impune obligații noi,

anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează

exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare, nu

are putere retroactivă recursul se va examina conform procedurii de judecare a

recursului în vigoare la data depunerii acestuia, deoarece după sensul său norma

referitoare la temeiuri cuprinde și procedura, or, temeiurile nu pot fi separate de

procedura de examinare și soluționare, ele fiind un tot întreg organic.

În conformitate cu prevederile art. 431 din Codul de procedură civilă, examinarea

recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența Curții Supreme

de Justiție.

Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9

judecători ai Curții Supreme de Justiție.

Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la

examinarea recursului în cauză.

Studiind materialele dosarului și verificând decizia din 09 februarie 2023 a Curții

de Apel Chișinău, în limitele controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate în

recurs, pe baza materialelor din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile,

completul de judecată constată că la caz se consideră admisibil recursul declarat de

către Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Iurie Mihalache și se impune necesitatea

respingerii recursului și menținerea deciziei recurate, pentru motivele ce succed.

7

În temeiul art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța, după ce

judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel

și, după caz, hotărîrea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

Colegiul judiciar consideră necesar să menționeze că nu va formula un răspuns

detaliat pentru fiecare argument al recurentului, ci va analiza doar motivele decisive

pentru soluționarea prezentei cauze (a se vedea cauza Garda Ruiz vs Spania (Marea

Cameră), 21 ianuarie 1999, parag. 26; Moreira Ferreira vs Portugalia (nr. 2) (Marea

Cameră); 11 iulie 2017, parag. 84, 98).

În debut, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că înaintând

acțiune în instanță împotriva Ministerului Justiției al R.Moldova, Alexei Dimitrov a

solicitat constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârilor

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana nr. 5r-2565/19 din 18 februarie 2020 și nr. 5r-

3038/20 din 09 octombrie 2020, cu încasarea sumei de 12 000 lei, cu titlu de prejudiciu

moral.

Fiind investită cu examinarea prezentei cauze, prima instanță prin hotărârea din

31 mai 2022 a respins cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Dimitrov

împotriva Ministerului Justiției, privind constatarea încălcării dreptului la executarea

în termen rezonabil a hotărârilor judecătorești și repararea prejudiciului moral, ca fiind

neîntemeiată (f.d. 111, 118-124, vol. I).

Verificând legalitatea hotărârii primei instanțe, Curtea de Apel Chișinău prin

decizia din 09 februarie 2023, a respins apelul depus de Alexei Dimitrov și a menținut

hotărârea din 31 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 205, 206-215,

vol.I).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, analizând materialele anexate

la dosar, în raport cu legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, a ajuns

la concluzia că soluția instanței de apel și primei instanțe de respingere a acțiunii este

întemeiată.

Potrivit art. 27 alin. (1) din Codul de procedură civilă, disponibilitatea în drepturi

se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul rînd a părților, de a dispune

liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății, precum și de

a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele procedurale

de apărare.

În temeiul art. 118 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, fiecare parte

trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și

obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea justă a cauzei sunt determinate definitiv de instanța judecătorească pornind

de la pretențiile și obiecțiile părților și ale altor participanți la proces, precum și de la

normele de drept material și procedural ce urmează a fi aplicate.

Art. 121 din Codul de procedură civilă, statuează că instanța judecătorească reține

spre examinare și cercetare numai probele pertinente care confirmă, combat ori pun la

îndoială concluziile referitoare la existența sau inexistența de circumstanțe, importante

pentru soluționarea justă a cazului.

În conformitate cu art. 130 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în

ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu au

8

pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare

probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar

toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru

soluționarea cauzei.

Potrivit art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărîrea judecătorească trebuie să

fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărîrea numai pe circumstanțele

constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată

Așadar, conform probelor prezentate, Completul de judecată atestă că la 11

ianuarie 2019, Alexei Dimitrov a depus plângere la Inspectoratul de Poliție Botanica,

împotriva instituției mass-media „Impact TV”, solicitând atragerea persoanei juridice

la răspundere pentru faptele de injurie și calomnie săvârșite în raport cu acesta (f.d. 4-

5, vol.I).

Prin încheierea din 25 martie 2019 al O.P.S. al SP-2 a IP Botanica, pe rezultatul

examinării materialului în REI-II sub nr. 3408 din 22 februarie 2019, a fost încetat

precăutarea materialului dat, materialul REI-II cu nr. 3408 din 22 februarie 2019, fiind

remis în rebut (f.d. 6, verso-7, vol.I).

La 25 martie 2019, reprezentantul Inspectoratului de Poliție Botanica a expediat

în adresa lui Alexei Dimitrov, scrisoarea nr. 34/20/4-4662, prin care s-a menționat că

nu au fost constatate semnele contravențiilor prevăzute de art. 69 alin. (2) și art. 70 alin.

(1) din Codul contravențional (f.d. 5, verso-6, vol.I).

La 28 martie 2019, Alexei Dimitrov a depus contestație împotriva încheierii

ofițerului de sector al SP-2 al IP Botanica, Țăruș Tudor din 25 martie 2019 (f.d. 7-9,

vol.I), iar prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana nr. 5r-2565/19 din 18

februarie 2020, a fost admisă contestația lui Alexei Dimitrov, anulată încheierea din 25

martie 2019, iar materialul remis în adresa Inspectoratului de Poliție Botanica pentru

efectuarea unui control suplimentar (f.d. 10-11, vol.I).

Completul de judecată a mai constatat că, la 20 iunie 2020, Alexei Dimitrov a

depus în adresa IP Botanica un demers de reluare a procesului contravențional, în care

a solicitat să fie întreprinse toate măsurile în vederea executării hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Ciocana nr. 5r-2565/19 din 18 februarie 2020 (f.d. 12, vol.I), iar prin

scrisoarea reprezentantului IP Botanica nr. 34/20/4-12589 din 23 iulie 2020 Alexei

Dimitrov a fost informat că învinuirea adusă postului „Impact-TV” privind atragerea

la răspundere contravențională, nu a putut fi probată, iar decizia emisă anterior de

agentul constatator Țaruș Tudor, se consideră legală (f.d. 13, vol.I).

Nefiind de acord cu soluția de refuz emisă repetat și avându-se în vedere că acțiuni

întru executarea actului judecătoresc nu ar fi fost întreprinse, Alexei Dimitrov a

expediat contestație nemotivată la 31 iulie 2020 (f.d. 13, verso-14, vol.I).

Prin încheierea din 01 septembrie 2020 privind reexaminarea materialului

înregistrat în REI-2 cu nr. 3408 din 22 februarie 2019 potrivit hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Ciocana, nr. 5r-2565/19 din 18 februarie 2020, înregistrată repetat în

REI-2 cu nr. 15837 din 13 august 2020, s-a propus și aprobat încetarea precăutării

materialului, materialul acumulat fiind remis în arhivă (f.d. 14, verso-15, vol.I).

La 01 octombrie 2020 Alexei Dimitrov a depus contestație motivată împotriva

actului de dispoziție, încheierea O.P.S. al SP-2 a IP Botanica, Țaruș Tudor din 01

septembrie 2020 (f.d. 15, verso - 16, vol.I).

9

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, 5r-3038/20 din 09

octombrie 2020, a fost admisă contestația depusă de petiționarul Alexei Dimitrov și

declarată nulitatea încheierii inspectorului principal al OPS SP-2 al IP Botanica Țăruș

Tudor din 01 septembrie 2020 (f.d. 17-19, vol.I).

În continuare, prin cererea înaintată la IP Botanica la 14 iunie 2021, Alexei

Dimitrov a solicitat eliberarea copiei deciziei emise precum și a materialelor acumulate

după cea de-a doua reexaminare a plângerii, fapt care ar fi fost impus prin încheierea

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana nr. 5r-3038/20 din 09 octombrie 2020 (f.d. 19,

verso, vol.I), iar prin scrisoarea nr. 34/20/4-19990 din 07 septembrie 2021,

reprezentantul IP Botanica a informat petiționarul că după efectuarea reexaminării va

fi informat suplimentar (f.d. 20, vol.I).

Prin decizia asupra cauzei contravenționale din 21 iunie 2022, agentul constatator

Taruș Tudor a încetat procesul contravențional în privința SRL „Mediamax-TV” în

temeiul art. 30 alin. (2), art. 441 alin. (1) lit. b) din Codul contravențional (f.d. 141

verso, vol.I).

La 21.01.2022 Alexei Dimitrov a înaintat, în ordine civilă, o acțiune prin care a

solicitat constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 18 februarie 2020 și hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Ciocana din 09 octombrie 2020 , cu încasarea din contul Ministerului

Justiției al R. Moldova a prejudiciului moral în mărime de 12 000 de lei, întemeindu-

și solicitările în temeiul Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat

a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei

sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești (f.d.2-3,

vol.I).

În conformitate cu art. 120 al Constituției R.Moldova, este obligatorie respectarea

sentințelor și a altor hotărîri definitive ale instanțelor judecătorești, precum și

colaborarea solicitată de acestea în timpul procesului, al executării sentințelor și a altor

hotărîri judecătorești definitive, iar conform art. 16 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, hotărîrile, încheierile, ordonanțele și deciziile judecătorești definitive, precum

și dispozițiile, cererile, delegațiile, citațiile, alte adresări legale ale instanței

judecătorești, sînt obligatorii pentru toate autoritățile publice, asociațiile obștești,

persoanele oficiale, organizațiile și persoanele fizice și se execută cu strictețe pe întreg

teritoriul Republicii Moldova.

Conform art. 1, art. 2 alin. (1), art. 4 alin. (1) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011

privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil

a hotărârii judecătorești, scopul prezentei legi este crearea în Republica Moldova a

unui remediu intern eficient de apărare a dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei și a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești.

Aplicarea și interpretarea termenilor din prezenta lege se fac prin prisma

legislației naționale, a prevederilor Convenției europene pentru apărarea drepturilor

omului și a libertăților fundamentale și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor

Omului.

Orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la

judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești poate adresa în instanță de judecată o cerere de chemare în

10

judecată privind constatarea unei astfel de încălcări și repararea prejudiciului cauzat

prin această încălcare, în condițiile stabilite de prezenta lege și de legislația procesuală

civilă.

Sarcina probațiunii lipsei de încălcare a dreptului la judecarea în termen rezonabil

a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și a

lipsei suportării unui prejudiciu moral îi revine Ministerului Justiției, iar sarcina de a

dovedi suportarea prejudiciului material cauzat prin această încălcаre și suportarea

costurilor și cheltuielilor de judecată îi revine reclamantului.

În baza art. 5 alin. (1) și (2) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011, în urma

constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei

sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, instanța de

judecată decide asupra acordării unei satisfacții echitabile de la bugetul de stat în contul

reparării prejudiciului moral, material, precum și a costurilor și a cheltuielilor de

judecată. La constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei

sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, instanța de

judecată poate decide că simpla constatare a încălcării dreptului reprezintă prin sine o

satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral.

Completul de judecată reține că executarea hotărârii judecătorești constituie parte

integrantă a procesului, iar CEDO la art. 6 § 1 statuează că orice persoană are dreptul

de a-i fi examinată cauza în mod echitabil, public și într-un termen rezonabil, de către

un tribunal independent și imparțial, stabilit prin lege, care va hotărî fie asupra

încălcării drepturilor și obligațiilor cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei

acuzații în materie penală îndreptată împotriva sa.

Reieșind din jurisprudența constată a CtEDO în cazurile în care se invocă

încălcarea dreptului la executare în termen a hotărârii judecătorești, instanța de

judecată urmează să verifice respectarea acestui drept prin prisma a mai multor criterii

și anume: complexitatea obiectului executării, comportamentul părților, și miza

(interesul) pentru reclamant.

Ținând cont de prevederile legale citate supra și circumstanțele cauzei reținute

mai sus, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că instanțele

ierarhic inferioare just au respins cererea de chemare în judecată depusă de Alexei

Dimitrov.

Instanța de apel just a constatat că prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul

Ciocana nr. 5r-2565/19 din 18 februarie 2020, cât și încheierea Judecătoriei Chișinău,

sediul Ciocana, nr.5r-3038/20 din 09 octombrie 2020, au fost admise contestațiile,

anulată încheierea din 25 martie 2019 a agentului constatator al IP Botanica, Țăruș

Tudor, cu remiterea materialului în adresa organului constatator în scopul înlăturării

omisiunilor și efectuarea unui control suplimentar, corespunzător, anulată încheierea

din 01.09.2020 privind încetarea examinării plângerii lui Alexei Dimitrov.

Astfel, nu se atestă careva indici privind neexecutarea în termen rezonabil a

hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana nr. 5r-2565/19 din 18 februarie 2020,

cât și a încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, nr.5r-3038/20 din 09

octombrie 2020. Or, aceste acte judecătorești au devenit irevocabile prin neatacare și

au produs instantaneu efectul urmărit de Alexei Dimitrov, și anume anularea

încheierilor din 25 martie 2019 și din 01 septembrie 2020 a agenților constatatori al IP

Botanica.

11

Recurentul Alexei Dimitrov a invocat că, hotărârea judecătorului de instrucție se

consideră executată în situația întreprinderii de agentul constatator a tuturor măsurilor

de înlăturare a neajunsurilor și a realizării acțiunilor procesuale suplimentare care ar

conduce la emiterea unei decizii legale și întemeiate, or, o plângere nu poate fi

soluționată în lipsa întreprinderii tuturor măsurilor prevăzute de lege, faptul dat fiind

recunoscut și în art. 374, 381, 440 din Codul contravențional.

A mai susținut că, hotărârea judecătorului de instrucție nu se consideră a fi

executată în cazul în care agentul constatator în urma examinării suplimentare a

cazului, nu a emis decizia asupra cauzei/plângerii în modul stabilit de art. 4471 din

Codul contravențional, important fiind ca agentul constatator să se pronunțe asupra

vinovăției/nevinovăției persoanei, pentru ca eventual victima să aibă posibilitate să-și

valorifice drepturile lezate prin contravenție în cadrul unei acțiuni civile, reglementată

de art. 45 din Codul contravențional. Prin urmare, hotărârea judecătorului de instrucție

va fi considerată executată de către agentul constatator din momentul finisării

examinării reluate ca efect al actului judiciar.

Completul de judecată reține că ceea ce Alexei Dimitrov indică ca fiind

„momentul executării hotărârii/încheierii judecătorului de instrucție”, de fapt

reprezintă scopurile generale ale unui proces contravențional/penal.

Instanțele de judecată (judecătorii de instrucție), la rândul său, aveau sarcini

concrete, de a se expune dacă s-au comis careva abateri/omisiuni/încălcări cu ocazia

adoptării încheierilor agenților de poliție contestate.

Instanțele și-au îndeplinit obligațiile sale, s-au expus pe marginea contestațiilor

lui Alexei Dimitrov, le-au admis, au anulat încheierile agenților de poliție, iar efectul

acestora s-a produs imediat. Or, agenții de poliție au reluat cercetările ca efect al actelor

judecătorești.

În aceiași ordine de idei, în baza Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, instanța civilă

nu este competentă să se pronunțe asupra corectitudinii și plenitudinii acțiunilor

agenților constatatori întreprinse în cazul unei examinări suplimentare, la fel cum nu

poate da apreciere dacă a avut loc o reluare efectivă a examinării sau dacă a fost emisă

o decizie adecvată în urma finalizării examinării suplimentare. Toate aceste acțiuni se

întreprind exclusiv în cadrul unui proces contravențional sau penal, după caz.

Astfel, completul de judecată nu poate da apreciere dacă urma să fie audiat în

calitate de petiționar Alexei Dimitrov, dacă urmau să fie audiați martorii și să fie citat

pentru acțiuni procesuale la organul constatator, să fie întreprinse alte acțiuni, după

cum susține recurentul.

Scopul Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011a constat în crearea unui remediu intern

eficient de apărare a dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și a dreptului

la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești. În baza acestui act normativ

instanța civilă poate da apreciere faptului dacă procesul contravențional/penal/civil s-

a desfășurat într-un termen rezonabil, per ansamblu, însă nu judecă acțiunile concrete

ale factorilor de decizie implicați (polițist/procuror/judecător).

Alexei Dimitrov, prin acțiunea înaintată, nu a solicitat constatarea încălcării

dreptului la examinarea într-un termen rezonabil a plângerii sale, ci constatarea

neexecutării într-un termen rezonabil a unei „operațiuni intermediare” (actele

judecătorului de instrucție). Însă Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 nu-i oferă o astfel de

prerogativă instanței de judecată.

12

Ca urmare, instanța de recurs reține că instanța de apel a supus verificării și

aprecierii circumstanțele cauzei, cu aplicarea corectă a legislației pertinente speței, și

just a ajuns la concluzia netemeiniciei pretențiilor lui Alexei Dimitrov cu privire la

constatarea faptului neexecutării în termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei Chișinău,

sediul Ciocana nr. 5r-2565/19 din 18 februarie 2020 și încheierii Judecătoriei Chișinău,

sediul Ciocana nr. 5r-3038/20 din 09 octombrie 2020.

Totodată, Completul de judecată apreciază, că instanța de apel corect a respins ca

nefondată și pretenția lui Alexei Dimitrov privind repararea prejudiciului moral, drept

urmare a neexecutării în termen rezonabil a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul

Ciocana nr. 5r-2565/19 din 18 februarie 2020 și încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul

Ciocana nr. 5r-3038/20 din 09 octombrie 2020, în mărime totală de 12 000 lei, or

această pretenție este subsecventă pretenției principale a lui Alexei Dimitrov privind

constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârilor

judecătorești, care la caz nu s-a constatat și a fost respinsă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că instanța de apel a

dat apreciere corectă materialelor cauzei, iar argumentele recurentului nu pot fi reținute

de către instanța de recurs, deoarece se combat cu cele invocate mai sus și se referă la

circumstanțele, care au fost constatate și elucidate pe deplin de instanța de apel, având

la bază cumulul de probe, care au fost apreciate cu respectarea normelor de drept

procedural și susținute de normele de drept material.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține decizia 09 februarie

2023 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Iurie

Mihalache.

Se menține decizia din 09 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Alexei Dimitrov împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova privind constatarea încălcării dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărârilor judecătorești și repararea prejudiciului

moral.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

13