2ra-131/23 — constatarea incalcarii dreptului la examinare in termen rezonabil a cauzei si repararea prejudiciului moral

2ra-131/23 — constatarea incalcarii dreptului la examinare in termen rezonabil a cauzei si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-131/23

2-22024302-01-2ra-25012023

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (A. Mardari)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, M. Anton, O. Cojocaru)

D E C I Z I E

24 aprilie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componență:

Președintele completului, judecătorul Stela Procopciuc

judecătorii Mariana Ursachi

Oxana Parfeni

examinând recursul declarat de Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul

Iurie Mihalache,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei

Dimitrov împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la

constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei și

repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 27 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost respins apelul declarat de Alexei Dimitrov și menținută hotărârea din

08 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, precum și

împotriva încheierilor protocolare din 27 octombrie 2022 ale Curții de Apel

Chișinău, prin care lui Alexei Dimitrov i-au fost aplicate amenzi judiciare în

mărime de 20 unități convenționale, ceea ce constituie 1 000 de lei și de 50

unități convenționale, ceea ce constituie 2 500 de lei,

c o n s t a t ă :

La 17 februarie 2022, Alexei Dimitrov a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la

constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei și

repararea prejudiciului moral (f. d. 2-5 recto-verso).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul Alexei Dimitrov a

invocat că prin ordonanța din 09 septembrie 2019 a ofițerului Secției Urmărire

Penală a Inspectoratului de Poliție Centru (în continuare SUP IP Centru),

Veaceslav Moscalu, a fost pornită urmărirea penală în baza actului de sesizare

înaintat de Maria Mutu, înregistrat în R-1 nr. 1564 din 12 august 2019 privind

bănuiala de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. e) și f) din

Codul penal (jaful), cauzei penale fiindu-i atribuit nr. XXXXX.

Prin ordonanța din 23 septembrie 2019 a ofițerului SUP IP Centru,

Veaceslav Moscalu, a fost recunoscut în calitate de bănuit în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. e) și f) din Codul penal.

1

La 30 septembrie 2019, procurorul în Procuratura Chișinău, oficiul Centru,

Felicia Mîțu, a acceptat raportul ofițerului de urmărire penală și a emis ordonanța

prin care a dispus scoaterea de sub urmărire penală pe motiv că în acțiunile lui

lipsesc elementele infracțiunii și clasarea cauzei penale nr. XXXXX.

Totodată, prin ordonanța din 30 septembrie 2019 a procurorului în

Procuratura Chișinău, oficiul Centru, Felicia Mîțu, a fost pornit procesul

contravențional în temeiul art. 78 alin. (1) și art. 335 din Codul contravențional,

fiind intentat materialul 57/adm/19 din 30 septembrie 2019.

La 02 octombrie 2019, procurorul în Procuratura Chișinău, oficiul Centru,

Felicia Mîțu, a emis ordonanța de aplicare a sancțiunii contravenționale, prin care

dânsul a fost recunoscut vinovat de comiterea contravențiilor prevăzute de art. 78

alin. (1) și art. 335 din Codul contravențional, și a fost atras la răspundere

contravențională, fiindu-i aplicată sancțiune pecuniară sub formă de amendă în

mărime totală de 1 500 de lei.

La 17 octombrie 2019, a înaintat contestație, în temeiul art. 448 alin. (1) din

Codul contravențional, împotriva ordonanțelor din 30 septembrie 2019 și din

02 octombrie 2019, solicitând anularea acestora și încetarea procesului

contravențional.

Cauza a fost pusă pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, la

22 octombrie 2019 și s-a aflat în procedură până la 13 octombrie 2021, când a

fost pronunțată hotărârea prin care a fost admisă contestația și anulate

ordonanțele din 30 septembrie 2019 și din 02 octombrie 2019, fiind încetat

procesul contravențional din motivul lipsei faptului contravenției.

Prin decizia din 16 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

recursul părții vătămate Maria Mutu, casată hotărârea din 13 octombrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana și remisă cauza la rejudecare, în alt complet

de judecată.

În opinia reclamantului, în condițiile speței, i-a fost încălcat dreptul la

judecare în termen rezonabil a cauzei contravenționale, or, cauza s-a aflat în

procedura primei instanțe mai mult de 24 de luni, în perioada 22 octombrie 2019

– 25 octombrie 2021, iar în instanța de recurs de la 12 noiembrie 2021 până la

16 februarie 2022. Mai mult ca atât, cauza a fost remisă spre rejudecare și la

moment nu este emisă o hotărâre irevocabilă, deși, conform art. 454 alin. (1) din

Codul contravențional, cauza contravențională se judecă în termen de 30 de zile

de la data intrării dosarului în instanță.

Reclamantul a subliniat că acest termen nu s-a datorat unor acțiuni ce i-ar

putea fi imputate.

În drept, reclamantul Alexei Dimitrov și-a întemeiat pretențiile în temeiul

dispozițiilor art. 20 din Constituția Republicii Moldova, art. 166, 167 din Codul

de procedură civilă, art. 2, 4, 5 din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind

repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea

în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești.

Reclamantul Alexei Dimitrov a solicitat constatarea încălcării dreptului la

examinare în termen rezonabil a cauzei contravenționale și încasarea din contul

statului în beneficiul său a sumei de 20 000 de lei, cu titlu de reparare a

prejudiciului moral.

2

Prin hotărârea din 08 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a

fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Dimitrov, ca

neîntemeiată (f. d. 52, 56-61).

La 08 iunie 2022, Alexei Dimitrov a declarat apel nemotivat împotriva

hotărârii din 08 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d. 55), iar la

26 septembrie 2022, Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Iurie Mihalache, a

depus cerere de apel motivată, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a

hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere integrală

a cererii de chemare în judecată (f. d. 63-76).

Prin încheierile protocolare din 27 octombrie 2022 ale Curții de Apel

Chișinău, au fost aplicate lui Alexei Dimitrov amenzi judiciare în mărime de 20

unități convenționale, ceea ce constituie 1 000 de lei și în mărime de 50 unități

convenționale, ceea ce constituie 2 500 de lei (f. d. 96-97).

Prin decizia din 27 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Alexei Dimitrov și menținută hotărârea din 08 iunie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d. 98, 99-106 recto-verso).

La 27 decembrie 2022, Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Iurie

Mihalache, a declarat recurs împotriva deciziei din 27 octombrie 2022 și

încheierilor protocolare din 27 octombrie 2022 ale Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere a cererii de chemare

în judecată. Totodată, recurentul a solicitat anularea încheierilor protocolare din

27 octombrie 2022 ale Curții de Apel Chișinău, prin care i-au fost aplicate

amenzi judiciare în mărime de 1 000 de lei și de 2 500 de lei (f. d. 118-124 „a”).

În motivarea recursului, Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Iurie

Mihalache, a indicat că instanța de apel a săvârșit un șir de încălcări care au dus

la soluționarea greșită a cauzei, a apreciat arbitrar probele, nu a elucidat just toate

circumstanțele speței și a comis erori ce au determinat încălcarea dreptului

fundamental la un proces echitabil.

Totodată, a menționat că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să

fie aplicată, a aplicat eronat legea materială, în special Legea nr. 87 din 21 aprilie

2011 și Codul contravențional, a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia

dreptului, precum și a judecat cauza în absența sa, necomunicându-i locul, data și

ora ședinței de judecată.

În opinia recurentului, instanțele judecătorești ierarhic inferioare nu au ținut

cont de faptul că, potrivit art. 454 alin. (1) din Codul contravențional, cauza

contravențională urma să fie judecată în termen de 30 de zile de la data intrării

dosarului în instanță.

Astfel, se deduce că, în speță, nu a fost supusă unei analize conduita

participanților în cursul judecării cauzei, și anume, nu a fost stabilit motivul

multiplelor absențe din ședințele de judecată a procurorului și a pretinsei victime,

or, aceste absențe au determinat creșterea duratei examinării cauzei.

La fel, nu a fost dată apreciere faptului că mai multe ședințe de judecată au

fost amânate de către instanța de fond din motive neclare sau din motive ce nu

pot fi imputate lui.

Nu a fost dată apreciere nivelului de complexitate al cauzei

contravenționale, în care nu au existat martori și necesitatea dispunerii efectuării

3

unor expertize sau a altor măsuri de revendicare a probatoriului suplimentar, de

participare a specialistului etc. Deopotrivă, a fost ignorat faptul că, din cauza

erorilor admise de instanța de fond, și anume, examinarea cauzei în lipsa

materialului contravențional în original, a survenit necesitatea rejudecării cauzei.

Recurentul a considerat greșită concluzia instanțelor judecătorești ierarhic

inferioare, precum că instanța judecătorească nu a admis tergiversări de

examinare a cauzei, ci doar a respectat realizarea deplină a drepturilor procesuale

a părților, or, în condițiile speței, nu s-a ținut cont de obligația instanței de a

asigura respectarea termenului rezonabil de examinare a cauzei contravenționale,

care se află pe rol în intervalul anilor 2019-2023, fapt inadmisibil și incompatibil

cu principiile unui proces echitabil și îl prejudiciază din punct de vedere moral și

material.

Instanța de apel eronat a conchis că dânsul nu a probat faptul suportării

prejudiciului în urma încălcării dreptului său la judecare în termen rezonabil a

cauzei contravenționale și nu a motivat circumstanțele care justifică acordarea

unei satisfacții echitabile, or, prin prisma art. 4 alin. (1) din Legea nr. 87/2011,

sarcina probațiunii lipsei de încălcare a dreptului la judecarea în termen rezonabil

a cauzei și a lipsei suportării unui prejudiciu moral îi revine Ministerului Justiției,

dar nu reclamantului.

La fel, întru uniformizarea practicii judecătorești, recurentul a făcut referire

la două cauze similare, cauza Denis Tentiuc v. Ministerul Justiției (decizia

nr. 2ra-471/22 din 22 iunie 2022 a Curții Supreme de Justiție) și cauza Maxim

Munteanu v. Ministerul Justiției (încheierea nr. 2ra-1638/22 din 21 decembrie

2022 a Curții Supreme de Justiție).

Finalmente, recurentul a invocat că instanța de apel nejustificat i-a aplicat,

prin încheierile protocolare din 27 octombrie 2022, două amenzi judiciare, în

mărimea de 20 unități convenționale, ceea ce constituie 1 000 de lei și în mărime

de 50 unități convenționale, ceea ce constituie 2 500 de lei, în legătură cu pretinsa

încălcare a ordinii publice în ședința de judecată.

Procesul-verbal al ședinței de judecată din 27 octombrie 2022 nu corespunde

adevărului, deoarece instanța de apel i-a aplicat amenzile judiciare după

pronunțarea dispozitivului deciziei, adică după finalizarea ședinței de judecată.

În opinia sa, instanța de apel nu era în drept să reflecte în procesul-verbal al

ședinței de judecată discuțiile care au avut loc în sala de judecată după

pronunțarea dispozitivului deciziei.

Mai mult ca atât, dânsul nu a fost înștiințat despre faptul că ședința de

judecată ar fi fost reluată la intervenția sa, după cum greșit se menționează în

procesul-verbal al ședinței de judecată. Faptul că președintele ședinței de judecată

nu a înștiințat verbal despre reluarea/continuarea ședinței de judecată se confirmă

prin înregistrarea audio a ședinței de judecată.

Recurentul a explicat că nu a încălcat ordinea în sala ședinței de judecată în

instanța de apel, nu s-a adresat instanței de apel cu cuvinte obscene sau vulgare,

ci doar și-a expus verbal nemulțumirea vis-a-vis de examinarea apelului în lipsa

sa, deși, până la deschiderea ședinței de judecată a preîntâmpinat grefierul că în

acea zi și pentru aceeași oră a avut preconizată o altă ședință de judecată într-o

altă sală a Curții de Apel Chișinău și a solicitat instanței de apel să fie așteptat.

4

Astfel, a întârziat la ședința de judecată din motive ce nu-i pot fi imputate, însă,

aceste circumstanțe nu au fost reținute de către instanța de apel.

Recurentul a notat că și-a manifestat nedumerirea la ora 10:53, după ce

instanța de apel a pronunțat dispozitivul deciziei, fapt care conform înregistrării

audio a avut loc la ora 10:46, nefiind clar motivul continuării înregistrării audio

până la ora 10:53, or, în acest interval de timp nu au avut loc evenimente care

caracterizează o ședință de judecată (audierea părților, expunerile verbale,

replicile etc.)

Prin urmare, consemnările din procesul-verbal al ședinței de judecată nu

corespund întru totul adevărului și reprezintă un abuz comis de instanța de apel,

fapt ce poate fi verificat prin ascultarea înregistrărilor audio.

A evocat că nu a fost informat și nu a știut că discuțiile sale vor fi

înregistrate, iar președintele ședinței de judecată nu a respectat norma art. 194

alin. (21) din Codul de procedură civilă și nu a înștiințat participanții la proces

despre faptul că ședința de judecată se înregistrează audio.

Deopotrivă, dânsul a invocat că instanța de apel a comis erori la întocmirea

titlului executoriu emis în baza acestor încheieri protocolare, or, conform

înregistrării audio a ședinței de judecată, a doua amendă judiciară aplicată lui a

fost în mărimea de 3 000 de lei, iar în titlul executoriu din 28 octombrie 2022

transmis executorului judecătoresc Vitalie Guțu a fost indicat că amenda judiciară

constituie 2 500 de lei.

La dosar nu există încheieri de aplicare a amenzilor judiciare ce ar fi

materializate în acte de dispoziție separate.

Prin urmare, a considerat că aceste greșeli comise de instanța de apel sunt

suficiente pentru anularea încheierilor protocolare de aplicare a amenzilor

judiciare.

În opinia recurentului, o altă încălcare gravă comisă de Curtea de Apel

Chișinău constă în remiterea, la 28 octombrie 2022, spre executare titlurile

executorii emise în baza acestor încheieri protocolare, fără a fi întocmită decizia

motivată și fără a fi epuizat termenul de contestare a amenzilor judiciare.

Or, prin prisma art. 163 alin. (3) și (4) din Codul de procedură civilă,

termenul de 60 de zile pentru contestarea cu recurs a încheierilor protocolare din

27 octombrie 2022 privind aplicarea amenzilor judiciare a început să curgă din

momentul comunicării deciziei motivate a instanței de apel, și anume, din data de

06 decembrie 2022.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei motivate din

27 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată, la 06 decembrie

2022, la adresa electronică a recurentului și a reprezentantului recurentului,

avocatului Iurie Mihalache, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică

anexat la actele cauzei (f. d. 112).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul la 27 decembrie 2022, în termenul legal.

La 26 ianuarie 2023, în adresa Ministerului Justiției al Republicii Moldova a

fost expediată copia recursului declarat de Alexei Dimitrov, reprezentat de

5

avocatul Iurie Mihalache, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței,

fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului

(f. d. 127), fiind recepționată de către destinatar la 31 ianuarie 2023, circumstanță

ce se atestă prin avizul de recepție DS8008142043AS (f. d. 129). Intimatul nu și-

a valorificat acest drept procedural și nu a depus referință.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a

învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art.

VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova

nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de

procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a,

recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)

nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în

vigoare la data depunerii recursurilor.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului declarat de

Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Iurie Mihalache, împotriva deciziei din

27 octombrie 2022 și încheierilor protocolare din 27 octombrie 2022 ale Curții de

Apel Chișinău, va fi examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432

din Codul de procedură civilă în vigoare până la 01 septembrie 2023.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă (în

vigoare până la 01 septembrie 2023), părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă (în

vigoare până la 01 septembrie 2023), săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în

cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces,

în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat

de Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Iurie Mihalache, este admisibil.

În conformitate cu art. 440 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în

redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative,

6

în vigoare de la 01 septembrie 2023), dacă este considerat admisibil, completul

examinează recursul în fond.

Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de

apel și a hotărârii instanței de fond, menținerea încheierilor protocolare ale

instanței de apel și emiterea unei noi hotărâri, din considerentele ce urmează.

Potrivit art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă instanța, după

de judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial

decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

După cum denotă actele cauzei, Alexei Dimitrov înaintând acțiunea

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, a solicitat constatarea

încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei contravenționale și

încasarea din contul statului în beneficiul său a sumei de 20 000 de lei, cu titlu de

reparare a prejudiciului moral (f. d. 2-5 recto-verso).

Fiind învestită cu judecarea fondului litigiului, Judecătoria Chișinău, sediul

Centru, prin hotărârea din 08 iunie 2022, a respins cererea de chemare în judecată

depusă de Alexei Dimitrov, ca neîntemeiată (f. d. 52, 56-61).

Prin încheierile protocolare din 27 octombrie 2022 ale Curții de Apel

Chișinău, au fost aplicate lui Alexei Dimitrov amenzi judiciare în mărime de 20

unități convenționale, ceea ce constituie 1 000 de lei și în mărime de 50 unități

convenționale, ceea ce constituie 2 500 de lei (f. d. 96-97).

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din

27 octombrie 2022, a respins apelul declarat de Alexei Dimitrov și a menținut

hotărârea din 08 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d. 98, 99-

106 recto-verso).

Întru argumentarea soluțiilor adoptate, instanța de fond și instanța de apel au

reținut că examinarea cauzei contravenționale pe numele reclamantului a durat

din 22 octombrie 2019 până în 13 octombrie 2021, fiind fixate 12 ședințe de

judecată, două dintre care au fost amânate la cererea reclamantului Alexei

Dimitrov, două ședințe nu au avut loc din motive obiective – aflarea judecătorului

în concediu medical și antrenarea judecătorului în altă ședință de judecată. De

asemenea, cauza contravențională a fost suspendată de drept în perioada

18 martie 2020 – 15 mai 2020, ca efect al Dispoziției Comisiei Situații

Excepționale nr. 1 din 18 martie 2020, iar în perioada 15 martie 2021 – 31 martie

2021 ședințele judiciare nu au avut loc ca urmare a instituirii regimului special de

activitate cauzat de pandemia COVID-19. Totodată, trei ședințe de judecată au

fost amânate din cauza neprezentării procurorului.

La fel, instanțele judecătorești ierarhic inferioare au observat că, în cadrul

Curții de Apel Chișinău, cauza a fost examinată timp de două luni și 15 zile, iar

în procedura de rejudecare în primă instanță se află pe rol de două luni.

Instanțele judecătorești ierarhic inferioare au considerat că, în speță, nu au

existat careva termene de amânare neobișnuit de lungi, orice ședință de judecată

fiind stabilită la un interval de aproximativ o lună, amânările ședințelor de

judecată au fost în mod preponderent cauzate de circumstanțe obiective care nu

au putut fi influențate sau condiționate de către instanța de judecată.

Mai mult ca atât, în condițiile în care reclamantul considera că există

pericolul de a fi încălcat termenul rezonabil de examinare a cauzei, acesta putea

7

înainta o cerere de urgentare a examinării cauzei, drept de care nu a făcut uz.

Astfel, acesta confirma și aproba tacit toate acțiunile întreprinse de către

autoritatea judecătorească și părțile implicate în proces, ca ulterior în mod

neîntemeiat să înainteze o acțiune civilă în temeiul Legii nr. 87 din 21 aprilie

2011.

În această ordine de idei, instanțele judecătorești ierarhic inferioare au ajuns

la concluzia că, în speță, nu a fost încălcat termenul rezonabil de examinare a

cauzei.

Instanța de recurs constată, însă, că instanțele de judecată ierarhic inferioare

la adoptarea hotărârilor sale au interpretat eronat normele de drept material și au

dat o apreciere greșită materialului probator anexat la dosar, fapt ce a dus la

soluționarea greșită a cauzei.

Potrivit art. 2 alin. (1) și (2) a Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind

repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea

în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost

încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la

executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești poate adresa în instanță de

judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de

încălcări și repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condițiile

stabilite de prezenta lege și de legislația procesuală civilă. Repararea prejudiciului

cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești se face doar în

măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv

persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului (denumită în continuare

reclamant).

Conform art. 4 alin. (1)-(3) din Legea menționată, sarcina probațiunii lipsei

de încălcare a dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului

la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și a lipsei suportării

unui prejudiciu moral îi revine Ministerului Justiției, iar sarcina de a dovedi

suportarea prejudiciului material cauzat prin această încălcаre și suportarea

costurilor și cheltuielilor de judecată îi revine reclamantului. Instanța de judecată

care examinează în fond cauza, organul de urmărire penală, autoritatea implicată

în proces sau, după caz, executorul judecătoresc ori autoritatea responsabilă de

executarea hotărârii judecătorești prezintă Ministerului Justiției un raport motivat

privind modul de respectare a termenului rezonabil și, după caz, dosarul sau o

copie de pe dosar. Raportul privind modul de respectare a termenului rezonabil se

prezintă în scris și va conține: numele și prenumele judecătorului, ale

reprezentantului autorității implicate în proces, ale executorului judecătoresc sau

ale reprezentantului autorității responsabile de executarea hotărârii judecătorești;

date despre acțiunile procesuale întreprinse, termenele de realizare și motivarea

acestora; date despre acțiunile procesuale întreprinse în vederea accelerării

procedurii de judecare, după caz; alte date relevante privind respectarea

termenului rezonabil.

La fel, Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale la art. 6 § 1 statuează că orice persoană are dreptul de a-i fi

examinată cauza în mod echitabil, public și într-un termen rezonabil, de către un

8

tribunal independent și imparțial, stabilit prin lege, care va hotărî fie asupra

încălcării drepturilor și obligațiilor cu caracter civil, fie asupra temeiniciei

oricărei acuzații în materie penală îndreptată împotriva sa.

Respectiv, cerința ca examinarea cauzei să se facă într-un termen rezonabil,

trebuie raportată la fiecare caz în parte, luând în considerare durata procedurii,

natura pretențiilor, complexitatea procesului, comportamentul autorităților

competente și al părților, dificultatea dezbaterilor, aglomerarea rolului instanței,

precum și exercitarea căilor de atac.

Perioada de judecare care urmează a fi luată în considerație la caz.

Din materialele cauzei, precum și din raportul executat de către Judecătoria

Chișinău, sediul Buiucani și prezentat Ministerului Justiției al Republicii

Moldova (f. d. 43-44), se constată cu certitudine că, contestația contravenientului

Alexei Dimitrov asupra ordonanțelor procurorului în Procuratura mun. Chișinău,

oficiul Centru din 30 septembrie 2019 privind pornirea procesului

contravențional și privind aplicarea sancțiunii contravenționale din 02 octombrie

2019 în baza art. 78 alin. (1) și 335 din Codul contravențional, au fost depuse în

Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, la 17 octombrie 2019. Prin intermediul

PIGD acțiunea a fost repartizată spre examinare judecătorului Roman Mazureț.

Prin încheierea privind punerea pe rol a cauzei contravenționale din 22 octombrie

2019 a fost primită spre examinare contestația depusă de Alexei Dimitrov și

fixată ședința de judecată pentru data de 25 noiembrie 2019.

Ședința de judecată din 25 noiembrie 2019 - a fost amânată ca urmare a

parvenirii cererii de amânare din partea contravenientului Alexei Dimitrov.

Ședința de judecată din 30 ianuarie 2020 - nu a avut loc din motivul aflării

judecătorului Roman Mazureț în concediu medical.

Ședința de judecată din 19 martie 2020 - nu a avut loc, ca urmare a

Dispoziției nr. 12 a Președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu pe motivul

situației pandemice din țară.

Ședința de judecată din 02 iunie 2020 - a fost amânată ca urmare a cererii de

amânare din partea contravenientului Alexei Dimitrov, precum și neprezentarea

părții vătămate Maria Mutu.

Ședința de judecată din 03 august 2020 - a fost contramandată pentru data de

13 noiembrie 2020 din motivul antrenării judecătorului în altă ședință.

Ședința de judecată din 13 noiembrie 2020 - a fost amânată din cauza

neprezentării procurorului Felicia Mîțu.

Ședința de judecată din 19 ianuarie 2021 - a fost amânată din cauza

neprezentării participanților la proces.

Ședința de judecată din 19 martie 2021 - nu a avut loc ca urmare a instituirii

regimului de activitate limitată pe perioada 15 martie 2021 – 31 martie 2021.

Ședința de judecată din 18 mai 2021 - a fost amânată în baza cererii de

amânare a procurorului Felicia Mîțu pe motivul solicitării anexării la dosar a altor

acte necesare examinării cauzei.

Ședința de judecată din 18 iunie 2021 - a fost amânată din cauza

imposibilității instanței de a examina cauza în lipsa procurorului.

În ședința din 03 august 2021 a fost examinată cauza și a fost fixată data

pronunțării hotărârii.

9

Prin hotărârea din 13 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Ciocana, a fost admisă contestația contravenientului Alexei Dimitrov împotriva

ordonanței procurorului privind pornirea procesului contravențional și

sancționare a contravenientului, cu declararea nulă a ordonanței din 30

septembrie 2019 în baza art. 78 alin. (1) și art. 355 din Codul contravențional și

ordonanța din 02 octombrie 2019 de sancționare a lui Alexei Dimitrov cu amendă

în mărime de 30 unități convenționale.

La 15 noiembrie 2021, Maria Mutu a depus cerere de recurs împotriva

hotărârii din 13 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, prin care

a solicitat admiterea cererii, casarea integrală și rejudecarea hotărârii respective.

La 01 decembrie 2021, în cadrul Curții de Apel Chișinău a fost repartizată

cauza nr. 5r-3096/2019 judecătorului Ghenadie Morozan.

Ședința de judecată din 16 decembrie 2021 - nu a avut loc pe motivul cererii

de amânare din partea contravenientului Alexei Dimitrov, din cauza problemelor

de sănătate.

Prin decizia din 16 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

recursul declarat de Maria Mutu, cu casarea integrală a hotărârii din 13 octombrie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, cu dispunerea rejudecării cauzei în

primă instanță.

La 23 martie 2022, în cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani a

parvenit cauza la rejudecare, fiind repartizată aleatoriu judecătorului Aurelia

Cazacliu.

Ședința de judecată din 28 martie 2022 - a fost amânată pe motivul

neprezentării părții vătămate Maria Mutu și a procurorului Felicia Mîțu, precum

și a necesității solicitării de la Procuratura Chișinău, oficiul Centru a materialului

contravențional în original.

Ședința de judecată din 13 aprilie 2022 - a avut loc audierea

contravenientului Alexei Dimitrov, fiind fixată continuarea ședinței pentru data

de 10 mai 2022, pe motiv că materialul contravențional în original nu a parvenit

în instanță.

Potrivit art. 454 alin. (1) din Codul contravențional, în vigoare la data

depunerii contestației împotriva ordonanțelor emise asupra cauzei

contravenționale, cauza contravențională se judecă în termen de 30 de zile de la

data intrării dosarului în instanță.

Raportând aceste particularități la circumstanțele speței, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că în cazul procedurilor

contravenționale, data începerii curgerii termenului se apreciază la ziua intrării

dosarului în instanță. Data expirării termenului se finalizează cu adoptarea unei

hotărâri judecătorești asupra fondului pretențiilor și care a devenit definitivă.

Lipsa unei soluții judiciare asupra fondului pretențiilor nu împiedică reclamantul

să pretindă încălcarea dreptului la examinarea într-un termen rezonabil. Prin

urmare, și procedurile pendinte se iau în considerație.

În același timp, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează

faptul că prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 55 din 17 martie

2020, a fost declarată stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe

perioada 17 martie – 15 mai 2020.

10

Potrivit pct. 1 din Anexa la Dispoziția nr. 1 din 18 martie 2020 a Comisiei

pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, pe durata stării de urgență

termenele de prescripție și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă,

iar dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență

instituite potrivit Hotărârii Parlamentului nr. 55 din 17 martie 2020.

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că

termenul de examinare a cauzei invocat de Alexei Dimitrov include și intervalul

de timp când examinarea cauzei a fost suspendată de drept în temeiul Dispoziției

nr. 1 din 18 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii

Moldova, și anume, perioada 18 martie 2020 – 15 mai 2020, în interiorul căruia

ședința de judecată din 19 martie 2020 nu a avut loc, deoarece conform

Dispoziției nr. 12 din 13 martie 2020 a Președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu

Țurcanu, în Judecătoria Chișinău, a fost instituit regim special de activitate, în

scopul prevenirii răspândirii iminente a infecțiilor respiratorii cauzate de virusul

COVID-19 și în vederea asigurării sănătății și securității în muncă la nivelul

angajaților Judecătoriei Chișinău și al justițiabililor, precum și perioada 15 martie

2021 – 31 martie 2021, în interiorul căruia ședința de judecată din 19 martie 2021

nu a avut loc, din motivul instituirii regimului de activitate limitată în Judecătoria

Chișinău.

Astfel fiind, având în vedere măsurile de restricție impuse la nivel național

din cauza pandemiei Covid-19, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție va supune analizei perioadele de referință întru examinarea termenului

rezonabil de examinare a cauzei, și anume, 17 octombrie 2019 – 17 martie 2020,

16 mai 2020 – 14 martie 2021, 01 aprilie 2021 – 17 februarie 2022, data

depunerii prezentei cereri de chemare în judecată.

Ca urmare a informației relatate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție notează că caracterul rezonabil al duratei procesului trebuie evaluat în

lumina circumstanțelor cauzei, în special, a criteriilor de apreciere a termenului

rezonabil de judecare a cauzei cum sunt: complexitatea cauzei, comportamentul

părților, precum și miza (interesul) pentru reclamant (a se vedea, Frydlender v.

France [GC], nr. 30979/96, §43, ECHR 2000-VII și Cravcenco v. Moldova,

nr. 13012/12, 15 ianuarie 2008).

Complexitatea cauzei.

Din punct de vedere al complexității, cauza contravențională nu este una

dificilă din punct de vedere factologic sau juridic, având în vedere subiecții în

proces, obiectul contestației, materialul probator și cadrul legal în baza căruia

urma a fi verificată temeinicia și legalitatea ordonanțelor din 30 septembrie 2019

și din 02 octombrie 2019 emise de procurorul în Procuratura Chișinău, Oficiul

Centru, Felicia Mîțu și a contestației formulată de contravenientul Alexei

Dimitrov.

În același timp, CtEDO a stabilit că atunci când procedurile sunt redeschise,

instanțele judecătorești trebuie să dea dovadă de o diligență deosebită pentru a

asigura finalizarea cât mai rapidă a acestor proceduri (SRL „Deservire” vs

Moldova, Mazepa vs Moldova).

11

Comportamentul părților.

În ceea ce privește conduita autorităților naționale, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție menționează că multiplele ședințe de judecată au fost

amânate din motivul neprezentării participanților la proces, depunerii cererilor

din partea participanților la proces de amânare a ședinței de judecată, precum și

din cauza situației epidemiologice din țară.

La acest capitol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține

că, deși amânările ședințelor de judecată au fost impuse de normele de drept

procedural ce reglementează dreptul la apărare, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție remarcă că aflarea cauzei spre examinare în cele 2 nivele de

jurisdicție mai mult de 2 ani, nu poate fi privită ca o neîncălcare a dreptului la

examinarea în termen rezonabil a cauzei.

Se va evidenția și faptul că întinderea duratei de aflare pe rol a cauzei

contravenționale a fost și rezultatul incorectitudinii aplicării legii procedurale de

către instanța de fond, urmare la care prin decizia din 16 februarie 2022 a Curții

de Apel Chișinău, cauza contravențională în privința lui Alexei Dimitrov în

comiterea contravențiilor prevăzute de art. 78 și art. 335 din Codul

contravențional, a fost remisă spre rejudecare în prima instanță, deoarece instanța

de fond a examinat cauza în lipsa procurorului, care nu a fost citat legal pentru

ședința de examinare a contestației și a fost în imposibilitatea să prezinte

materialele relevante, la materialele cauzei nefiind anexate în original materialul

contravențional nr. 57 adm/19 din 30 septembrie 2019 și nici ordonanțele

procurorului contestate de către Alexei Dimitrov.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că

cauza contravențională se află pe rolul instanțelor de judecată din 17 octombrie

2019 până în prezent, termen, de principiu, care nu corespunde criteriului

normelor naționale și celor internaționale, fiind unul lipsit de rezonabilitate în

raport cu complexitatea cauzei și măsurile procedurale necesare ce conduc la

examinarea în perioadă îndelungată a cauzei.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, deși

rejudecarea a fost necesară, totuși, responsabilitatea acestei necesități nu poate fi

imputată lui Alexei Dimitrov.

În jurisprudența sa, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a notat că

durata excesiv de lungă a procedurilor s-a datorat și reexaminărilor cazurilor.

Curtea a menționat că nu este în măsura de a analiza calitatea practicii judiciare a

instanțelor naționale, totuși, consideră că din momentul în care retrimiterea

cauzelor pentru reexaminare se datorează unor erori admise de instanțele

inferioare, repetarea unor astfel de erori în cadrul unei singure proceduri relevă o

deficiență a autorităților ( cauzele, Deservire SRL v. Moldova nr. r. 17328/04, §

46, 06 octombrie 2009, Wierciszewska v. Poland, no. 41431/98, § 46, 25

noiembrie 2003; Pavlyulynets v. Ukraine, no. 70767/01, § 51, 6 septembrie

2005).

Miza (interesul) pentru reclamant.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că în

sensul Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a

prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a

12

cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești,

miza pentru Alexei Dimitrov este una evidentă în situația în care, la

30 septembrie 2019, prin ordonanța procurorului în Procuratura Chișinău, oficiul

Centru, Felicia Mîțu, a fost pornit procesul contravențional în temeiul art. 78

alin. (1) și art. 335 din Codul contravențional, iar la 02 octombrie 2019, prin

ordonanța procurorului în Procuratura Chișinău, oficiul Centru, Felicia Mîțu,

Alexei Dimitrova a fost recunoscut vinovat de comiterea contravențiilor

prevăzute de art. 78 alin. (1) și art. 335 din Codul contravențional și atras la

răspundere contravențională, fiindu-i aplicată sancțiune pecuniară sub formă de

amendă în mărime totală de 1 500 de lei, fiind astfel impus să apeleze la

instanțele de judecată.

În conexiunea celor relatate, reieșind din perioada examinării cauzei

contravenționale cuprinsă între 17 octombrie 2019 – 17 martie 2020, 16 mai 2020

– 14 martie 2021, 01 aprilie 2021 – 17 februarie 2022, de atitudinea părților la

judecarea cauzei, de complexitatea ei, precum și miza (interesul) pentru

reclamant, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că

cerința cu privire la judecarea în termen rezonabil a cauzei, prevăzută de legea

națională și articolul 6 § 1 al Convenției, nu a fost respectată, aspect care

generează constatarea acestei încălcări.

Reieșind din circumstanțele expuse, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție concluzionează că instanțele de judecată ierarhic inferioare

într-un mod eronat au concluzionat că termenul rezonabil de judecare a cauzei

contravenționale ar fi fost respectat, fapt ce dictează casarea deciziei instanței de

apel și a hotărârii primei instanțe.

Conform art. 2 alin. (6) din Legea privind repararea de către stat a

prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești

nr. 87 din 21 aprilie 2011, mărimea reparației prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea

în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se stabilește de instanța de judecată

în fiecare caz în parte, în funcție de circumstanțele cauzei în cadrul căreia a fost

comisă încălcarea, precum și de pretențiile invocate de reclamant, de

complexitatea cauzei, de comportamentul reclamantului, de conduita organului de

urmărire penală, a instanței de judecată și a autorităților relevante, de durata

încălcării și de importanța procesului pentru reclamant.

Potrivit art. 5 alin. (1) din aceeași lege, în urma constatării faptului că a fost

încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, instanța de judecată

decide asupra acordării unei satisfacții echitabile de la bugetul de stat în contul

reparării prejudiciului moral, material, precum și a costurilor și a cheltuielilor de

judecată.

În același context, instanța de recurs ia în considerație și realizările în acest

sens a practicii judiciare, și anume, că aprecierile prejudiciului moral se fac în

raport cu criteriile menționate anterior (comportamentul părților, miza pentru

reclamant, durata neexecutării), totodată luându-se obligatoriu în considerație și

principiul general al echității, iar suma apreciată să nu fie vădit disproporțională

cu sumele acordate de Curtea Europeană.

13

În consecință, stabilind că lui Alexei Dimitrov i-a fost cauzat un anumit

nivel de stres și frustrare, ca urmare a duratei excesive a procedurii

contravenționale, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră

justificat și dreptul acestuia la repararea prejudiciului moral cauzat.

La acest segment, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă

și jursiprudența CtEDO care în practica sa constantă a statuat că încălcările

dreptului la judecarea cauzelor în termen rezonabil creează prezumția solidă,

uneori irefragibilă, potrivit căreia durata excesivă a procedurii a generat un

prejudiciu moral (hotărârea din 10 noiembrie 2004, Apicella c. Italiei, par. 93), în

special, prin aceea că reclamantul trăiește într-o stare de incertitudine și anxietate

cu privire la rezultatul procedurii (hotărârea din 21 februarie 1997, Guillemin c

Franței, par. 63).

La stabilirea cuantumului prejudiciului moral cauzat lui Alexei Dimitrov,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va ține cont și de constatările

Curții Europene a Drepturilor Omului, care în cauza Cimpoeș v. Republica

Moldova, hotărârea din 14 decembrie 2021, a stabilit că a avut loc o încălcare a

articolului 6 § 1 din Convenție, ca urmare a duratei excesive a procedurilor care

erau pendinte în fața instanțelor naționale fără vreo evoluție, acordând suma de

2 700 de euro pentru prejudiciul moral cauzat timp de 16 ani de neexaminare a

cauzei contravenționale.

În circumstanțele expuse, având în vedere cele constatate, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a încasa din contul

bugetului de stat, gestionat de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, prin

intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul lui Alexei

Dimitrov, o despăgubire bănească în mărime de 3 000 de lei, care este una

rezonabilă și echitabilă, fiind o despăgubire utilă și suficientă, compensatoare

pagubelor de ordin moral cauzat persoanei vizate, având în vedere amânarea unor

ședințe de judecată, inclusiv și din vina acestuia, această despăgubire fiind

corespunzătoare și criteriilor de despăgubire stabilite de CtEDO prin

jurisprudența sa.

Totodată, este de observat că mărimea compensației solicitate spre încasare

de către Alexei Dimitrov cu titlu de reparare a prejudiciului moral în sumă de

20 000 de lei, este una excesivă, motiv din care nu poate fi admisă integral.

Într-o altă ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție constată că potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată în instanța de

apel din 27 octombrie 2022, prin încheierile protocolare din 27 octombrie 2022

ale Curții de Apel Chișinău, lui Alexei Dimitrov i-au fost aplicate amenzi

judiciare în mărime de 20 unități convenționale, ceea ce constituie 1 000 de lei și

în mărime de 50 unități convenționale, ceea ce constituie 2 500 de lei (f. d. 96-

97).

În conformitate cu prevederile art. 163 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, aplicarea amenzii se stabilește prin încheiere judecătorească în ședința în

care se examinează cauza, la judecarea căreia s-au comis încălcări procedurale,

precum și în ședință aparte, cu înștiințarea persoanelor interesate, a căror

neprezentare nu exclude sancționarea vinovaților.

Conform art. 194 alin. (3) din Codul de procedură civilă, președintele

ședinței ia măsuri pentru asigurarea ordinii cuvenite în ședința de judecată,

14

dispozițiile lui fiind obligatorii pentru participanții la proces, pentru cei care

asistă în sală.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că potrivit

înregistrării audio a ședinței de judecată în instanța de apel, dispozitivul deciziei

din 27 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat la ora 10:46.

Încheierile protocolare din 27 octombrie 2022 ale Curții de Apel Chișinău,

prin care lui Alexei Dimitrov i-au fost aplicate amenzi judiciare în mărime de 20

unități convenționale, ceea ce constituie 1 000 de lei și în mărime de 50 unități

convenționale, ceea ce constituie 2 500 de lei, au fost adoptate la ora 10:53.

Sintetizând cele reliefate supra, reieșind din prevederile normei legale

enunțate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că amenda

judiciară se aplică în cadrul ședinței în care se examinează cauza, precum și în

ședință aparte.

Corespunzător, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

apreciază critic alegațiile recurentului precum că încheierile protocolare din

27 octombrie 2022 ale Curții de Apel Chișinău au fost adoptate după pronunțarea

dispozitivului deciziei, respectiv, după finalizarea ședinței de judecată.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a menține încheierile protocolare din 27 octombrie

2022 ale Curții de Apel Chișinău.

Față de cele ce preced, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

conchide de a admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, de a menține încheierile protocolare ale instanței de

apel și de a pronunța o nouă hotărâre cu privire la admiterea parțială a cererii de

chemare în judecată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b), art. 445 alin. (3) din Codul de

procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Iurie

Mihalache.

Se casează integral decizia din 27 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău

și hotărârea din 08 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza

civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Dimitrov

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei și repararea

prejudiciului moral și se emite o hotărâre nouă prin care:

Se admite parțial cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Dimitrov

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei și repararea

prejudiciului moral.

Se constată faptul încălcării dreptului lui Alexei Dimitrov la judecarea

cauzei în termen rezonabil.

Se încasează din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului

Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul lui Alexei Dimitrov prejudiciul

moral în sumă de 3 000 (trei mii) de lei.

15

În rest, pretenția lui Alexei Dimitrov cu privire la repararea prejudiciului

moral, se respinge ca neîntemeiată.

Se mențin încheierile protocolare din 27 octombrie 2022 ale Curții de Apel

Chișinău, prin care lui Alexei Dimitrov i-au fost aplicate amenzi judiciare în

mărime de 20 unități convenționale, ceea ce constituie 1 000 de lei și în mărime

de 50 unități convenționale, ceea ce constituie 2 500 de lei.

Decizia este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Stela Procopciuc

judecătorii Mariana Ursachi

Oxana Parfeni

16