2ra-1638/22 — Constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil

Dosarul nr. 2ra-1638/22 (2-17208807-01-2ra-17112022)

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, judecător – L. Lavric

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – N. Budăi, D. Băbălău, I. Dutca

Î N C H E I E R E

21 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Munteanu Maxim

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului

moral,

împotriva deciziei din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

au fost respinse apelurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și

de Munteanu Maxim, prin intermediul avocatului Mocanu Serghei, fiind menținută

hotărârea din 01 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

c o n s t a t ă:

La 06 noiembrie 2017, Munteanu Maxim s-a adresat în instanța de judecată cu

cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova

cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei

și repararea prejudiciului moral.

În motivarea cererii reclamantul a indicat că, la 07 septembrie 2016, de către

agentul constatator Gordei Denis, din cadrul INP al IGP, a fost întocmit în privința

sa procesul-verbal cu privire la contravenție seria MAI03 nr. 467645, pentru faptul

că, la 27 august 2016, ora 14:15, în mun. Chișinău, în intersecția str. Ion Creangă cu

str. Victor Belinski, conducea vehiculul reutilat cu sistem de gaz fără autorizație,

vehiculul nefiind supus controlului tehnic, nefiind asigurat de răspundere civilă,

precum și a încălcat indicatorul rutier - deplasarea pe benzi obligatorie, prin ce a

comis contravențiile prevăzute de art. art. 228 alin. (1), 229 alin. (2), 229 alin. (3),

240 alin. (1) din Codul contravențional.

În temeiul art. 36 alin. (2) din Codul contravențional, Inspectoratul Național de

Patrulare a expediat în adresa Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău cauza

contravențională în privința reclamantului, pentru examinare conform competenței.

Astfel, prin hotărârea din 20 octombrie 2016 a Judecătoriei Râșcani, mun.

Chișinău, Munteanu Maxim a fost recunoscut vinovat de comiterea contravențiilor

1

enunțate supra, fiindu-i aplicată sancțiunea contravențională în mărime de 500 lei,

cu privarea de dreptul de a conduce vehicule pe un termen de 12 luni.

Prin decizia din 14 decembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat hotărârea

din 20 octombrie 2016 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, cauza fiind remisă la

rejudecare.

Prin hotărârea din 20 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a

încetat procesul contravențional.

Nefiind de acord cu hotărârea nominalizată, reprezentantul agentului constatator

a declarat recurs, acesta fiind respins prin decizia din 28 iulie 2017 a Curții de Apel

Chișinău.

Reclamantul consideră că dreptul la examinare a cauzei într-un termen rezonabil

a fost încălcat prin durata excesivă a procesului, depășind 250 de zile, adică cu

depășirea a peste 8 termene legale.

Potrivit reclamantului, o soluție contrară ar determina crearea unei situații

discriminatorii față de el, ceea ce ar echivala cu încălcarea principiul egalității de

tratament juridic.

Reieșind din cele expuse, reclamantul a solicitat constatarea încălcării dreptului

la examinare în termen rezonabil a procesului-verbal cu privire la contravenție seria

MAI03 nr.467645 din 07 septembrie 2016 și încasarea din contul bugetului de stat

a prejudiciului moral în sumă de 600 euro.

Prin hotărârea din 01 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-

a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Munteanu Maxim

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului

moral, fiind constatată încălcarea dreptului reclamantului Munteanu Maxim la

examinarea în termen rezonabil a procesului-verbal cu privire la contravenție

MAI03 nr.467645, întocmit la 07 septembrie 2016 de agentul constatator din cadrul

Inspectoratului Național de Patrulare, Inspectoratul General de Poliție MAI, și

încasat de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii

Moldova, în beneficiul lui Munteanu Maxim prejudiciul moral în mărime de 4 000

lei, în rest cerința cu privire la încasarea prejudiciului moral fiind respinsă ca

neîntemeiată.

Prin decizia din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse

apelurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și de Munteanu

Maxim, prin intermediul avocatului Mocanu Serghei, fiind menținută hotărârea din

01 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că dosarul contravențional

intentat împotriva lui Munteanu Maxim a fost examinat de către instanțele

judecătorești naționale din 16 septembrie 2016 și până la 28 iulie 2017, cu încălcarea

prevederilor exprese statuate la art. 454 alin. (1) din Codul contravențional, care

prevede că, cauza contravențională se judecă în termen de 30 de zile de la data

intrării dosarului în instanță.

La 21 octombrie 2022, Ministerul Justiției al Republicii Moldova, a contestat cu

recurs decizia din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

acesteia și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei decizii de respingere

integrală a acțiunii.

2

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat

normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către

participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele

pricinii.

În conformitate cu art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate

fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, copia deciziei din 22 septembrie 2022 a Curții de

Apel Chișinău, a fost expediată participanților la proces la 20 octombrie 2022 (f.d.

95). Astfel, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, Completul

Colegiului constată că recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, înregistrat la 21 octombrie 2022, este în termen.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii

și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs depusă de

Ministerul Justiției al Republicii Moldova urmează a fi declarată inadmisibilă, din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurent nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură

civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel. În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii

a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

3

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs înaintată de Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din

Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Maria Ghervas

4