2ra-1674/18 — constatarea incalcarii dreptului la examinarea cauzei in termen rezonabil si repararea prejudiciului material si moral

2ra-1674/18 — constatarea incalcarii dreptului la examinarea cauzei in termen rezonabil si repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosar nr. 2ra-1674/18

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (O. Parfeni)

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)

D E C I Z I E

24 octombrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Nina Vascan

examinând recursul declarat de către Ștefan Puiu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ștefan Puiu

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și încasarea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 27 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

admis apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, s-a casat

hotărârea din 02 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, cu

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care s-a respins, ca neîntemeiată cererea de

chemare în judecată depusă de Ștefan Puiu împotriva Ministerului Justiției al

Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în

termen rezonabil a cauzei și încasarea prejudiciului moral,

c o n s t a t ă:

La data de 15 mai 2017, Ștefan Puiu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al RM cu privire la constatarea încălcării dreptului

la judecarea în termen rezonabil a cauzei și încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii, reclamantul, Ștefan Puiu a indicat că, la 15 ianuarie 2014

a depus la Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău o cerere de chemare în judecată

împotriva ÎM „Regia Transport Electric Chișinău" cu privire la anularea ordinelor,

restabilirea în funcție și repararea prejudiciului cauzat. Iar, peste 1 an și 1 lună, prin

hotărârea din 05 februarie 2015 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, s-a respins

cererea de chemare în judecată menționată supra.

Reclamantul a indicat că, la 06 februarie 2015 a depus cerere de apel împotriva

hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 05 februarie 2015, iar prin decizia

1

din 02 iulie 2015 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat. La data de 01

septembrie 2015, Ștefan Puiu a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 02 iulie

2015 a Curții de Apel Chișinău. Prin decizia din 09 decembrie 2015 a Curții Supreme

de Justiție s-a admis recursul declarat de Ștefan Puiu, s-a casat decizia din 02 iulie

2015 a Curții de Apel Chișinău și s-a restituit cauza, spre rejudecare, la Curtea de

Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Reclamantul, Ștefan Puiu a indicat că, prin decizia din 24 noiembrie 2016 a

Curții de Apel Chișinău s-a casat parțial hotărârea din 05 februarie 2015 a

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău și s-a emis o hotărâre nouă, prin care s-a admis

parțial acțiunea și s-au anulat ordinele cu privire la sancționarea lui, în rest s-a

menținut în vigoare hotărârea primei instanțe. Iar, prin încheierea din data de

05 aprilie 2017 a Curții Supreme de Justiție s-a declarat inadmisibil recursul declarat

de Ștefan Puiu.

Astfel, reclamantul a invocat că, judecarea litigiului individual de muncă a

durat 3 ani și 4 luni, adică termenul de 30 de zile, pentru examinarea unor asemenea

categorii de litigii a fost depășit de 52 de ori.

Totodată, reclamantul a menționat că, reieșind din jurisprudența CtEDO,

încălcarea termenului rezonabil la judecarea cauzei se stabilește prin prisma

următoarele criterii: complexitatea cauzei, comportamentul părților și importanța

cauzei pentru partea vătămată.

Reclamantul, Ștefan Puiu a indicat că, cauză civilă intentată la 15 ianuarie 2014,

nu este dificilă, din punct de vedere factologic sau juridic, deoarece nu a fost

necesară efectuarea unor acțiuni procedurale complexe.

Reclamantul, a invocat că, pe parcursul examinării cauzei, a manifestat un

comportament în strictă conformitate cu prevederile legislației în vigoare, iar

tergiversarea examinării cauzei se datorează exclusiv comportamentului instanței de

apel și instanței de recurs.

La fel, reclamantul a menționat că, examinarea cauzei în termenul prevăzut de

lege, a fost extrem de importantă, întru-cît era un litigiu cu privire la eliberarea din

funcție, fiind lipsit astfel de unica sursă financiară, salariu.

Reclamantul, Ștefan Puiu, a indicat că, mărimea prejudiciului moral cauzat îl

estimează la suma de 91 000 de lei. Prejudiciul moral i-a fost cauzat, prin

sentimentele de frustrare, cauzate de caracterul incorect al hotărârilor emise de

Curtea de Apel Chișinău și Curtea Supremă de Justiție, de refuzurile de a examina

cauza în termen rezonabil și incertitudinile create de instanța de apel și recurs.

Reclamantul a invocat că, prejudiciul moral se datorează acțiunilor

judecătorilor Curții de Apel Chișinău și Curții Supreme de Justiție, care au examinat

cauza civilă contrar prevederilor legislației și au dispus rejudecarea cauzei de către

instanța de apel, a unei cauze civile, care a fost intentată la 15 ianuarie 2014 și care

urma să fie examinată în mod prioritar.

Prin urmare, reclamantul Ștefan Puiu a solicitat constatarea faptului încălcării

dreptului lui la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile și încasarea, din contul

bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al RM a sumei de 91 000 de

lei, cu titlu de prejudiciu moral.

2

Prin hotărârea din 02 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Ștefan Puiu împotriva

Ministerului Justiției al RM cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea

în termen rezonabil a cauzei și încasarea prejudiciului moral. S-a constatat încălcarea

dreptului lui Ștefan Puiu la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile intentate la

cererea de chemare în judecată depusă de Ștefan Puiu împotriva ÎM „Regia

Transport Electric Chișinău” cu privire la anularea ordinelor, restabilirea la lucru,

încasarea salariului pentru absența forțată de la lucru, repararea prejudiciului moral.

S-a încasat din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al RM, în

beneficiul lui Ștefan Puiu suma de 10 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat

prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei. În rest, acțiunea

s-a respins, ca neîntemeiată.

Prin decizia din 27 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de Ministerul Justiției al RM, s-a casat integral hotărârea din 02 august 2017

a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

s-a respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată depusă de Ștefan Puiu

împotriva Ministerului Justiției al RM cu privire la constatarea încălcării dreptului

la judecarea în termen rezonabil a cauzei și încasarea prejudiciului moral.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni, de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din data de

27 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la proces,

la data de 31 mai 2018, conform informației anexate la materialele cauzei (f.d.143)

dar date despre recepționarea acesteia de către recurent, la materialele cauzei lipsesc.

În aceste circumstanțe, Completul precizează că, recursul a fost declarat de

Ștefan Puiu, prin intermediul oficiului poștal, la 25 iunie 2018, cu respectarea

termenului indicat la art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă.

Prin cererea de recurs, recurentul, Ștefan Puiu a solicitat admiterea recursului,

casarea deciziei din 27 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău și menținerea hotărârii

din 02 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

În motivarea cererii de recurs, suplimentar celor indicate în cererea de chemare

în judecată, recurentul, Ștefan Puiu a indicat că, instanța de apel nu a aplicat legea

care trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea, și anume eronat a

constatat că, termenul rezonabil de examinare a cauzei se calculează doar pentru

perioada examinării cauzei în prima instanță, deoarece legislația în vigoare,

reglementează calcularea termenului de la data depunerii cererii de chemare în

judecată și pînă la decizia irevocabilă a Curții Supreme de Justiție.

Recurentul, Ștefan Puiu a menționat că, prima instanță a aplicat corect

recomandările CtEDO indicate în hotărârea din 13 februarie 2012, Bălan c.

Moldova, nr. 44746/08, precum și dispoziția nr. 70 din 14 iulie 2011 a Curții

Supreme de Justiție, dispoziția din 21 martie 2013 a Președintelui Curții Supreme de

Justiție, recomandarea nr. 6 din 13 iulie 2012 și constatările făcute în hotărârile

judecătorești emise în cazuri similare.

3

La data de 24 iulie 2018, în adresa intimatului, Ministerul Justiției al RM a fost

expediată copia recursului declarat de către Ștefan Puiu, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței, dar pînă la examinarea recursului, intimatul

Ministerul Justiției al RM nu a depus referință, prin care să-și expună opinia asupra

recursului declarat de Ștefan Puiu.

Prin încheierea din 17 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de Ștefan Puiu împotriva deciziei din data de 27 martie 2018 a Curții de

Apel Chișinău, a fost considerat admisibil.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de

Ștefan Puiu, urmează a fi admis, decizia din 27 martie 2018 a Curții de Apel

Chișinău casată și menținută hotărârea din 02 august 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ștefan

Puiu împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și încasarea

prejudiciului moral, din următoarele motivele.

În conformitate art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii

atacate, fără a administra noi dovezi.

Articolul 444 din Codul de procedură civilă consemnează că, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia

instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) și alin. (2) lit. c) Cod de procedură civilă,

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost

încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească a interpretat în

mod eronat legea.

Din materialele cauzei, Colegiul reține că, la 15 ianuarie 2014 Ștefan Puiu a

depus la Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău, cerere de chemare în judecată

împotriva ÎM „Regia Transport Electric Chișinău” cu privire la anularea ordinelor,

restabilirea în funcție și repararea prejudiciului cauzat (f.d.18-21).

Prin hotărârea din 05 februarie 2015 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău,

s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Ștefan Puiu împotriva ÎM

„Regia Transport Electric Chișinău” cu privire la anularea ordinelor, restabilirea în

funcție și repararea prejudiciului cauzat (f.d.22-25). Prin decizia din 02 iulie 2015 a

Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de Ștefan Puiu și s-a menținut

hotărârea din 05 februarie 2015 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău (f.d.26-28).

Prin decizia din 09 decembrie 2015 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

recursul declarat de Ștefan Puiu, s-a casat integral decizia din 02 iulie 2015 a Curții

de Apel Chișinău și s-a restituit cauza, spre rejudecare, la Curtea de Apel Chișinău,

în alt complet de judecată (f.d.29-31). Prin decizia din 24 noiembrie 2016 a Curții

4

de Apel Chișinău s-a casat parțial hotărârea din 05 februarie 2015 a Judecătoriei

Buiucani, în partea respingerii pretențiilor privind anularea ordinelor ÎM „Regia

Transport Electric Chișinău” nr. 230-S din 24 decembrie 2013, nr. 2-S din

02 ianuarie 2014 și nr. 32-S din 22 ianuarie 2014, și în această parte s-a emis o

hotărâre nouă, prin care s-au admis pretențiile privind anularea ordinelor ÎM „Regia

Transport Electric Chișinău” nr. 230-S din 24 decembrie 2013, nr. 2-S din data de

02 ianuarie 2014 și nr. 32-S din 22 ianuarie 2014, s-au anulat ordinele cu privire la

sancționarea lui Ștefan Puiu, emise de ÎM „Regia Transport Electric Chișinău” cu

nr. 230-S din 24 decembrie 2013, nr. 2-S din 02 ianuarie 2014 și nr. 32-S din data

de 22 ianuarie 2014. În rest, s-a menținut hotărârea din 05 februarie 2015 a

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău (f.d.32-35).

Prin încheierea din 05 aprilie 2017 a Curții Supreme de Justiție s-a declarat

inadmisibil recursul declarat de Ștefan Puiu și reprezentantul acestuia, avocatul

Iaroslav Istrati (f.d.36-38).

Instanța de recurs reține că, articolul 6 paragraful 1 CEDO prevede că, orice

persoană are dreptul de a-i fi examinată cauza în mod echitabil, public și într-un

termen rezonabil, de către un tribunal independent și imparțial, stabilit prin lege, care

va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor cu caracter civil, fie asupra

temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptată împotriva sa.

Conform art. 2 alin. (1) al Legii privind repararea de către stat a prejudiciului

cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești nr. 87 din data

de 21 aprilie 2011, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat

dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești poate adresa în instanță de judecată o cerere de

chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări și repararea

prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condițiile stabilite de prezenta lege și

de legislația procesuală civilă.

În conformitate cu art. 192 alin. (1) Cod de procedură civilă, cauzele civile se

judecă în primă instanță în termen rezonabil. Criteriile de determinare a termenului

rezonabil sunt: complexitatea cauzei, comportamentul participanților la proces,

conduita instanței judecătorești și a autorităților relevante, importanța procesului

pentru cel interesat. Respectarea termenului rezonabil de judecare a cauzei se asigură

de către instanță.

La fel, Colegiul relevă că, CtEDO a reiterat cu titlu de principiu general că,

rezonabilitatea duratei procedurilor trebuie evaluată în lumina circumstanțelor

cauzei, cu referire la criteriile stabilite în jurisprudența sa, în special cu referire la

complexitatea cauzei, la comportamentul reclamantului și al autorităților

relevante, și la importanța cauzei pentru reclamant.

Conform art. 4 alin. (4) al Legii privind repararea de către stat a prejudiciului

cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești nr. 87 din data

de 21 aprilie 2011, instanța de judecată care examinează în fond cauza, organul de

urmărire penală, autoritatea implicată în proces sau, după caz, executorul

judecătoresc ori autoritatea responsabilă de executarea hotărârii judecătorești

5

prezintă Ministerului Justiției un raport motivat privind modul de respectare a

termenului rezonabil și, după caz, dosarul sau o copie de pe dosar.

Colegiul indică că, instanța care a examinat cauza civilă, la cererea de chemare

în judecată depusă de Ștefan Puiu împotriva ÎM „Regia Transport Electric Chișinău”

cu privire la anularea ordinelor, restabilirea în funcție și repararea prejudiciului

cauzat, și anume Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău a prezentat raportul privind

modul de respectare a termenului rezonabil la examinarea cauzei nominalizate

(f.d.55-61).

Cu referire la complexitatea cauzei, Colegiul relevă că, CtEDO în jurisprudența

sa a indicat că, complexitatea cauzei se apreciază după caz și individual, ținîndu-se

cont de natura obiectului litigiului, precum și faptul dacă acțiunea a cuprins doar un

singur obiect sau au fost conexate mai multe obiecte și/sau cereri, inclusiv ale unor

persoane terțe.

Astfel, în litigiul dedus judecății, cauza civilă, la cererea de chemare în judecată

depusă de Ștefan Puiu împotriva ÎM „Regia Transport Electric Chișinău” cu privire

la anularea ordinelor, restabilirea în funcție și repararea prejudiciului cauzat, a avut

o pretenție principală și cîteva pretenții subsecvente, care nu influențează

complexitatea cauzei, iar în cadrul litigiul au fost implicate 2 părți: reclamantul

Ștefan Puiu și pîrîtul ÎM „Regia Transport Electric Chișinău”. Respectiv, cauza

civilă menționată nu este dificilă, din punct de vedere factologic sau juridic, deoarece

nu a fost necesară efectuarea unor acțiuni procedurale complexe.

Cu referire la comportamentul părților, care include aprecierea

comportamentului reclamantului precum și cu referire la comportamentul

autorităților, instanța de recurs indică că, se va aprecia bona/mala fides a tuturor

părților implicate în proces, inclusiv existența unor întârzieri inexplicabile, amînări

neîntemeiate, consecutivitatea ședințelor, planificarea unei ordini a ședințelor cu

pauze îndelungate etc.

Conform raportului privind modul de respectare a termenului rezonabil din data

de 28 iunie 2017 (f.d.55-61), prin încheierea din data de 18 ianuarie 2014 s-a dispus

intentarea procesului civil, la cererea de chemare în judecată depusă de Ștefan Puiu

împotriva ÎM „Regia Transport Electric Chișinău” cu privire la anularea ordinelor,

restabilirea în funcție și repararea prejudiciului cauzat, fiind dat curs cererii de

chemare în judecată, cu fixarea pricinii spre examinare pentru 27 ianuarie 2014, ora

09.30.

În ședința de judecată din 27 februarie 2014, s-au prezentat reprezentantul

reclamantului, avocatul Ion Briceag și reprezentantul pîrîtului Andrei Postica, care

a solicitat acordarea unui termen de 3 săptămâni pentru a face cunoștință cu cererea

și actele anexate. La ședința de judecată din 20 februarie 2014, reprezentantul

reclamantului a prezentat o cerere de completare a pretențiilor, fiind acordat termen

reprezentantului pîrîtului pentru a face cunoștință cu aceasta.

Instanța de recurs reține că, la ședința de judecată din 18 martie 2014 nu s-a

prezentat reprezentantul reclamantului, iar reclamantul, Ștefan Puiu a depus cerere

de completare a cerințelor și a solicitat amânarea examinării cauzei, în legătură cu

neprezentarea avocatului. La data de 15 aprilie 2014, prin intermediul cancelariei, a

fost depusă cererea de recuzare, înaintată de către reprezentantul pîrîtului,

6

judecătorului Ghenadie Plămădeală, admisă prin încheierea din 17 aprilie 2014 a

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău. Respectiv, prin încheierea președintelui

Judecătoriei Buiucani din data de 24 aprilie 2014, s-a dispus redistribuirea aleatorie

a cauzei respective prin intermediul PIGD, cauza fiind repartizată repetat

judecătorului Silvia Gîrbu.

La ședința de judecată din 09 iulie 2014, a început examinarea cauzei în fond,

fiind ascultate explicațiile participanților la proces, iar ședința de judecată din data

de 16 iulie 2014, nu a avut loc din motiv că, judecătorul Silvia Gîrbu, se afla la o

investigație medicală. La ședința de judecată din 18 iulie 2014, reprezentanții

pîrîtului au prezentat acte și reprezentantul reclamantului a solicitat acordarea unui

termen pentru a face cunoștință cu actele prezentate, iar deși instanța de judecată a

propus de a anunța întrerupere pînă la data de 19 august 2014, părțile au solicitat

stabilirea unei alte date, invocînd aflarea în concediul anual de odihnă.

Colegiul menționează că, conform raportului privind modul de respectare a

termenului rezonabil din 28 iunie 2017, în ședința de judecată din data de

04 septembrie 2014, reprezentantul reclamantului, avocatul Andrei Briceag a

înaintat un demers, prin care a solicitat reclamarea unor probe, iar în ședința de

judecată din data de 09 septembrie 2014 reprezentantul pîrîtului a prezentat unele

acte, însă n-au fost prezentate toate actele solicitate de către reprezentantul

reclamantului. În ședința de judecată din 23 octombrie 2014, au fost cercetate

materialele cauze și vizionat CD-ul anexat, iar la ședința de judecată din data de

03 noiembrie 2014 nu s-a prezentat reprezentantul reclamantului, avocatul Andrei

Briceag.

În ședința de judecată din 10 noiembrie 2014 a fost finalizată examinarea

cauzei în fond, ascultate pledoariile, iar la ședința de judecată din 20 noiembrie 2014

a fost reluată cercetarea judecătorească, din motiv că, nu a fost audiat reprezentantul

comitetului sindical al ÎM „Regia Transport Electric Chișinău” și în cadrul ședinței

de judecată din 11 decembrie 2014 a fost audiat martorul. Ședința de judecată din

23 decembrie 2014 nu a avut loc, în legătură cu faptul că, judecătorul Silvia Gîrbu

se afla la ședința Consiliului Superior al Magistraturii, iar ședința de judecată din

data de 24 decembrie 2014 nu a avut loc în legătură cu faptul că, judecătorul Silvia

Gîrbu s-a aflat la o investigație medicală. La fel, ședința de judecată din data de

12 ianuarie 2015 nu a avut loc în legătură cu faptul că, judecătorul Silvia Gîrbu se

afla în concediu medical.

Instanța de recurs indică că, aprecierea și repararea prejudiciului cauzat prin

încălcarea termenului rezonabil, se face luînd în considerare doar încălcările comise

din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare

a prejudiciului.

În esență, aceasta presupune că, chiar dacă, pe parcursul judecării cauzei, unele

întîrzieri au fost generate de către reclamant, dar raportîndu-le la întîrzierile admise

de către autoritățile respective, ele nu sunt substanțiale, reclamantul poate beneficia

de recuperarea prejudiciului cauzat prin încălcarea termenului rezonabil. În acest

mod, așa cum a subliniat Curtea, doar întîrzierile imputabile autorităților judiciare

competente pot avea ca și consecință eventuala constatare a depășirii unui termen

rezonabil în care trebuia să fie judecată cauza.

7

Cu toate acestea, este necesar de a atenționa că, repararea prejudiciului pentru

încălcarea termenului rezonabil se face indiferent de vinovăția instanței de judecată,

organului de urmărire penală sau a autorității competente să execute hotărîrea

judecătorească, care a admis încălcarea termenului rezonabil.

Astfel, Colegiul relevă că, instanța de apel eronat a constat că, nu a existat

încălcarea termenului rezonabil de examinare a cauzei, din motiv că, un număr

majoritar de amânări a fost admis de instanța de judecată, la cererile înaintate de

însăși reclamantul Ștefan Puiu și reprezentantul acestuia. Or, conform raportului

menționat supra, 4 ședințe de judecată au fost amânate din cauza reclamantului

Ștefan Puiu și a reprezentantului acestuia, avocatul Andrei Briceag și anume

ședințele din 18 martie 2014, 18 iulie 2014, 04 septembrie 2014 și 03 noiembrie

anume, ședințele din 16 iulie 2017, 23 decembrie 2017, 24 decembrie 2014 și data

de 12 ianuarie 2015.

Totodată, Colegiul menționează că, instanța de apel eronat a indicat că,

perioada cuprinsă între 15 ianuarie 2014, data depunerii cererii de chemare în

judecată de către reclamantul Ștefan Puiu și 05 aprilie 2017, cînd a fost pronunțată

hotărîrea de către prima instanță, nu depășește limita rezonabilității, avînd în vedere

că, însăși perioada de examinare a cauzei a durat pînă la 05 februarie 2015, ulterior

dosarul fiind expediat în instanțele superioare întru examinarea apelurilor și

recursurilor înaintate de însăși reclamantul Ștefan Puiu.

Or, conform jurisprudenței CtEDO, trimiterea cauzelor spre reexaminare este

dispusă de obicei ca urmare a erorilor comise de către instanțele judecătorești

inferioare și repetarea unor astfel de procedee în cadrul unui set de proceduri,

dezvăluie existența unei deficiențe serioase în sistemul judiciar, fapt imputabil

autorităților și nicidecum părților (cauza Gușovschi contra Republicii Moldova).

Cu referire la miza pentru reclamant, instanța de recurs indică că aceasta relevă

importanța sau scopul pentru persoana care pretinde violarea dreptului său la un

termen nerezonabil.

Instanța de recurs menționează că, în litigiu dedus judecății, reclamantul Ștefan

Puiu a invocat examinarea unui litigiu de muncă cu încălcarea termenului rezonabil

de examinare a cauzei.

Colegiul indică că, CtEDO a constatat în mod repetat că, procedurile privind

reintegrarea în serviciu sunt de o importanță crucială pentru reclamanți și că, de fapt,

ele trebuie examinate cu promptitudine (Guzicka c. Poloniei, § 30). La fel, Curtea a

reiterat faptul că, angajatul, care consideră că a fost suspendat sau concediat de către

angajatorul său în mod greșit, are un interes personal deosebit în pronunțarea unei

hotărâri judecătorești prompte privind legalitatea acestei măsuri, deoarece litigiile

privind angajarea necesită, prin natura lor, o decizie emisă prompt, având în vedere

importanța lor pentru persoana vizată, care își pierde prin concediere, sursa sa de

existență (cauza Gușovschi contra Republicii Moldova).

Mai mult, instanța de recurs conchide că, legislatorul a confirmat importanța

deosebită a unor astfel de proceduri pentru angajați, prin indicare expresă în

legislație despre examinarea prioritară a litigiilor de muncă.

8

În conformitate cu art. 192 alin. (2) Cod de procedură civilă, cauzele privind

încasarea pensiei de întreținere, apărarea drepturilor și intereselor minorului,

repararea prejudiciului cauzat prin vătămare a integrității corporale sau prin altă

vătămare a sănătății ori prin deces, litigiile de muncă, contestarea actelor normative,

a hotărîrilor, acțiunilor sau inacțiunilor autorităților publice, ale altor organe și

organizații, ale persoanelor oficiale și funcționarilor publici se judecă de urgență și

în mod prioritar.

Iar, conform art. 350 lit. d) Codul muncii, unul din principiile jurisdicției

muncii este operativitatea în examinarea litigiilor individuale de muncă și a

conflictelor colective de muncă.

Conform art. 355 alin. (4) Codul muncii, instanța de judecată va examina

cererea de soluționare a litigiului individual de muncă în termen de cel mult 30 de

zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia și va emite o hotărîre cu drept de atac

conform Codului de procedură civilă.

Respectiv, Colegiul relevă că, prima instanță corect a constatat încălcarea

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile intentate la cererea de

chemare în judecată depusă de Ștefan Puiu împotriva ÎM „Regia Transport Electric

Chișinău” cu privire la anularea ordinelor, restabilirea la lucru, încasarea salariului

pentru absența forțată de la lucru, repararea prejudiciului moral, din motivele

reținute supra.

Conform art. 2 alin. (3) al Legii privind repararea de către stat a prejudiciului

cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești nr. 87 din data

de 21 aprilie 2011, prejudiciul cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii

judecătorești se repară indiferent de vinovăția instanței de judecată, a organului de

urmărire penală, a organului responsabil de executarea hotărîrilor judecătorești sau

a instituției de stat debitoare.

Conform art. 2 alin. (6) al Legii privind repararea de către stat a prejudiciului

cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești nr. 87 din data

de 21 aprilie 2011, mărimea reparației prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului

la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești se stabilește de instanța de judecată în fiecare caz

în parte, în funcție de circumstanțele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea,

precum și de pretențiile invocate de reclamant, de complexitatea cauzei, de

comportamentul reclamantului, de conduita organului de urmărire penală, a instanței

de judecată și a autorităților relevante, de durata încălcării și de importanța

procesului pentru reclamant.

Art. 5 alin. (1) al legii citate supra, prevede că în urma constatării faptului că a

fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, instanța de judecată decide

asupra acordării unei satisfacții echitabile de la bugetul de stat în contul reparării

prejudiciului moral, material, precum și a costurilor și a cheltuielilor de judecată.

9

Art. 5 alin. (2) al Legii privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin

încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești nr. 87 din 21 aprilie 2011,

stabilește că, la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești,

instanța de judecată poate decide că simpla constatare a încălcării dreptului

reprezintă prin sine o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral.

Instanța de recurs indică că, reclamantul, Ștefan Puiu, a solicitat încasarea

prejudiciului moral în sumă de 91 000 de lei, iar prin hotărârea din 02 august 2017

a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani s-a încasat din bugetul de stat, prin

intermediul Ministerului Justiției al RM, în beneficiul lui Ștefan Puiu suma în

mărime de 10 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea dreptului

la judecarea în termen rezonabil a cauzei.

Respectiv, Colegiul relevă că, prima instanță corect a dispus încasarea sumei

de 10 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, or această sumă poate fi considerată

ca o compensare ce ar aduce la o satisfacție echitabilă a reclamantului Ștefan Puiu,

fiind una corelativă cu practica judiciară în cazuri similare, ținîndu-se cont de

interesul sporit pe care l-a avut reclamantul la examinarea în termen rezonabil a

cauzei la cererea de chemare în judecată depusă de Ștefan Puiu împotriva ÎM „Regia

Transport Electric Chișinău” cu privire la anularea ordinelor, restabilirea în funcție

și repararea prejudiciului cauzat precum și de durata examinării acestei cauze.

Mai mult, prin cererea de recurs, recurentul, Ștefan Puiu a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei din 27 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău și

menținerea hotărârii din 02 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Conform art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecînd recursul declarat

împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în

baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra

noi dovezi.

Totodată, instanța de recurs relevă că, CtEDO în jurisprudența sa, a acordat

suma de 3 500 euro, cu titlu de prejudiciu moral, cauzat prin examinarea unui litigiu

de muncă pe o durată de 4 ani și 9 luni (Guzicka c. Poloniei).

Ca urmare a celor reținute supra, în sensul art. 6 alin. (1) al CEDO, instanța de

recurs ține să menționeze că, instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă

claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul

determinant al concluziilor sale, să prezinte noțiunile, ce implică o apreciere a

faptelor supuse aprecierii. De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca

instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze

efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse aprecierii și să nu să se rezume doar

la probarea concluziilor unei părți.

Reiterând, motivele de fapt și de drept, expuse mai sus, statuând că, instanța de

apel a soluționat eronat litigiul în cauză, iar prima instanță corect a soluționat

prezenta cauză civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție, concluzionează de a admite recursul declarat de Ștefan

Puiu, de a casa decizia din 27 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău și de a menține

hotărârea din 02 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în cauza

10

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ștefan Puiu împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și încasarea prejudiciului moral.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f), art. 445 alin. (2)-(3) din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Ștefan Puiu.

Se casează decizia din 27 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău și se menține

hotărârea din 02 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ștefan Puiu împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și încasarea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Svetlana Filincova

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Nina Vascan

11