2ra-2231/16 — constatarea incalcarii dreptului la examinarea cauzei in termen rezonabil si repararea prejudiciului

Prima instanță: V. Chisilița 2ra– 2231/16

Instanța de apel: V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavrilița

Î N C H E I E R E

26 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, – Svetlana Filincova

Judecători – Galina Stratulat, Maria Ghervas

examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Mițcul Alexandru,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Mițcul

Alexandru către Ministerul Justiției privind constatarea încălcării dreptului la

examinarea cauzei în termen rezonabil și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 22 iunie 2016, prin care a fost

respins apelul declarat de Mițcul Alexandru și menținută hotărârea Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău din 31.03.2016,

c o n s t a t ă:

La 13.01.2016, Mițcul Alexandru, a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției cu privire la contestarea încălcării dreptului la

examinarea cauzei în termen rezonabil și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, la 07.07.2015, a depus cerere

de chemare în judecată, în temeiul Legii nr. 87, cu privire la încălcarea termenului

irevocabil de executare a încheierii din 10.03.2015, emisă de către Judecătoria

Râșcani, mun. Chișinău, care a devenit definitivă la 25.03.2015.

Judecătorul, Olga Cernei, având scopul, cu rea-credință, să încalce drepturile

lui la acces la justiție, la un proces echitabil, să încalce termenul de 3 luni de

judecare a acțiunii, prin încheierea din 07.07.2015, a restituit ilegal cererea de

chemare în judecată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20.10.2015, încheierea în cauză a

fost casată cu restituirea cauzei la etapa de primire a cererii pe rol.

Însă judecătorul, Olga Cernei, din nou, la 11.01.2016, a restituit cererea de

chemare în judecată.

Astfel, Mițcul Alexandru, solicită contestarea încălcării dreptului la

examinarea cauzei în termen rezonabil și repararea prejudiciului moral în mărime

de 150000 de lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 31.03.2016 acțiunea

a fost respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 22.06.2016 a fost respins apelul

declarat de Mițcul Alexandru și menținută hotărârea primei instanțe din

31.03.2016.

La 16.08.2016, Mițcul Alexandru, a declarat recurs împotriva deciziei Curții

de Apel Chișinău din 22.06.2016 și hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău

din 31.03.2016, prin care a solicitat casarea acestora cu pronunțarea unei hotărâri

noi de admitere a acțiunii.

Studiind materialele dosarului în raport cu cele indicate în cererea de recurs,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Mițcul Alexandru nu se

încadrează în rigorile art. 437 alin. (1) lit. f) CPC, astfel, fiind depus în afara

temeiurilor prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, care să justifice afirmația

de ilegalitate a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Alineatele (2) și (3) ale articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în

care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau

procedural, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în

care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Verificând prin prisma normele de drept citate, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că

recursul declarat de Mițcul Alexandru nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, deoarece recurentul nu a invocat nici un temei

care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe.

Prin urmare, recursul declarat nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către

instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de casare a

actelor recurate.

Recursul exercitat, conform secțiunii a II-a, are caracter devolutiv doar asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Față de cele indicate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura

admisibilității constă în cercetarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Sub acest aspect, completul ține să menționeze că, conform jurisprudenței

CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea

situației prezentate în cerere, la fel, recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta

în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă

motivele recursului invocate în speță sunt similare celor invocate în cadrul

judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

către Mițcul Alexandru, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin.

(1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Mițcul Alexandru.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Svetlana Filincova

Judecători Galina Stratulat

Maria Ghervas