2ra-2526/16 — Constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei penale

Dosarul nr. 2ra-2526/16 Prima instanță: Jud. Buiucani, mun. Chișinău, R. Pascari Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău: M. Guzun, A. Nogai, Vl. Brașoveanu Republica Moldova Curtea Supremă de Justiție Î N C H E I E R E 09 noiembrie 2016 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte, judecătorul: Ala Cobăneanu judecătorii: Ion Druță, Nicolae Craiu examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Mițcul Alexandru, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 iulie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de Mițcul Alexandru, menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 15 aprilie 2016, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mițcul Alexandru împotriva Ministerului Justiției al RM, intervenienți accesorii Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei penale, existența acțiunilor ilicite a organului de urmărire penală în efectuarea urmăririi penale și repararea prejudiciului moral și material, c o n s t a t ă: La 10 septembrie 2015, Mițcul Alexandru s-a adresat în instanța de judecată cu o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Procuratura mun. Chișinău, Procuratura Botanica mun.

Chișinău, Judecătoria Râșcani mun. Chișinău, Judecătoria Botanica mun. Chișinău. În motivarea acțiunii a indicat, că în cadrul desfășurării urmăririi penale din 04.08.2004 colaboratorii CP Centru mun. Chișinău și CP Botanica mun. Chișinău au comis mai multe infracțiuni în cauza penală nr. 2004421197, 2004421198, 2004421964. 1 Menționează că, la 27 ianuarie 2006 Procuratura mun. Chișinău a pornit cauza penală nr.2006428009 pe care a transmis-o la Procuratura Botanica mun. Chișinău. Iar Procuratura Botanica mun. Chișinău intenționat, cu rea - credință a încălcat termenul rezonabil de desfășurare a urmăririi penale. Explică că, prin ordonanța Procuraturii Generale cauza penală a fost transmisă către Procuratura mun.

Chișinău. O mare parte din actele procedurale au fost transmise Procuraturii cu încălcarea termenelor de atac. Toate plângerile depuse judecătorului de instrucție din Judecătoriile Botanica și Râșcani a mun. Chișinău au fost examinate fără participarea avocatului, fapt prin care i s-a încălcat dreptul la apărare. Consideră că, Ministerul Justiției este obligat să dovedească prin cumul de probe faptul că Procuraturile Botanica mun. Chișinău, Judecătoria Botanica, Judecătoria Râșcani nu au încălcat termenul rezonabil de desfășurare a urmăririi penale și termenul rezonabil de judecare a plângerilor asupra actelor procedurale prevăzute de art. 313 Cod de Procedură Penală, precum și suportarea prejudiciului moral.

Comunică că, în cadrul desfășurării urmăririi penale prin procesul verbal din 12.11.2004 CP Centru mun. Chișinău a fost ridicată de la el suma de 2280 lei și 100 dolari SUA, care nu i-au fost întoarse până în prezent, în așa mod fiindu-i cauzat un prejudiciu material. Specifică că, prin încheierea judecătorului de instrucție din 14.04.2010 s IP Botanica mun. Chișinău a fost obligat să-i restituie bunurile sale ridicate în calitate de corpuri delicte, însă ultimul refuză. Solicită încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției venitul ratat în mărime de 56496 lei și 380688 lei, dobânzi de refinanțare în sumă de 28 248 lei și 190344 lei și dobândă de întârziere în cuantum de 28 248 lei și 190 344 lei, în total suma de 907488 lei, prejudiciului moral în sumă de 5 000 000 lei.

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani din 28 septembrie 2015 (vol.I; f.d.7-8) cererea depusă de Mițcul Alexandru către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Procuratura mun. Chișinău, Procuratura Botanica mun. Chișinău, Judecătoria Râșcani mun. Chișinău, Judecătoria Botanica mun. Chișinău cu privire la repararea prejudiciului material și moral a fost restituită, în legătură cu neîndeplinirea cerințelor instanței expuse în încheierea din 14 septembrie 2015 (vol. I; f.d.4). Prin Decizia Curții de Apel Chișinău din 27 noiembrie 2015 recursul depus de Mițcul Alexandru a fost admis, fiind casate încheierile Judecătoriei Buiucani din 14 septembrie 2015 și 28 septembrie 2015, fiind remisă cauza la rejudecare în același complet de judecată (vol. I; f.d.22-25).

2 Prin încheierea Judecătoriei Buiucani din 29 decembrie 2015 a fost dispusă pregătirea pricinii pentru dezbateri judiciare (vol. I; f.d.60). La 29 decembrie 2015 Mițcul Alexandru și-a concretizat cerințele fiind indicați în calitate de pârâți Ministerul Justiției, Procuratura Generală și Ministerul Afacerilor Interne (vol.I; f.d.31-35). Tot prin această cerere a solicitat și stabilirea legalității procesului verbal și a ordonanței din 11.08.2004 cu privire la ridicarea bunurilor. La 27 ianuarie 2016 și-a concretizat cerințele, solicitând recunoașterea faptului că Procuratura mun. Chișinău și Procuratura Centru mun. Chișinău au încălcat termenele de examinare a plângerilor depuse de partea vătămată din 18.11.2004 și din 24.04.2005 (vol.I; f.d.83).

Mai indică că, în timpul desfășurării urmăririi penale pe cauzele penale nr.2004421198 și nr.2004421698, conexate cu unicul număr 2004421197, a fost supus acțiunilor de maltratare și tortură în perioada tratamentului la IMSP "Sfânta Treime". Aceste acțiuni au fost prelungite în camera de pedepse de la CPS Centru mun. Chișinău, după ce a fost supus arestului preventiv. Toate acțiunile ilicite ale colaboratorilor CPS Centru mun. Chișinău le-a contestat Procurorului mun. Chișinău, dar plângerea a fost declarată inadmisibilă la 13.12.2004, fără ca acest fapt să-i fie adus la cunoștință. Menționează că ulterior s-a adresat judecătorului de instrucție, care prin încheierea din 20.11.2005 a declarat plângerea ca inadmisibilă.

La 01 martie 2016 a comunicat instanței că toate cerințele cererii sale de chemare în judecată se referă la cauza penală nr.2006428009 și urmează a fi examinate prin prisma legii nr.87 din 21.04.2011 și legii nr.1545 din 25.02.1998, solicitând un termen în vederea depunerii unei cereri de concretizare în formă scrisă (vol. II; f.d. l) La 04 martie 2016 a fost depusă o nouă cerere de concretizare a cerințelor pe cauza nominalizată, semnată de avocatul reclamantului (vol.II; f.d.3). Dar în ședința de judecată din aceeași dată Mițcul Alexandru nu a susținut cererea în cauză, solicitând un nou termen pentru concretizarea cerințelor (vol. II; f.d.4). La 14 martie 2016 a fost depusă o altă cerere prin care și-a concretizat și majorat pretențiile față de pârâți, a lărgit cercul persoanelor antrenate în proces solicitând următoarele: - recunoașterea faptului că Procuratura sect.

Botanica cu rea credință a încălcat termenele de desfășurare a urmăririi penale nr. 2006428009, pornită la 27.01.2006 și până la finele anului 2010, așa și nu au stabilit cine a însușit 2280 lei și 100 dolari SUA de la el, ridicați de CP Centru prin procesul-verbal de perchiziție corporală din 12.11.2004, întocmit între orele 18:00-18:20; 3 - recunoașterea faptului că la materialele dosarului nr. 2006428009 este anexat al doilea proces-verbal de perchiziție corporală tot din 12.11.2004, pe care 1-a semnat sub presiuni fizice la 13.11.2004, prin care se dovedește că la CP Centru au fost ridicați numai 2280 lei, 5 ruble transnistrene și lucrurile personale; - recunoașterea faptului că la 12.11.2004 petrecerea unui tratamentul medical la staționarul IMSP Sfânta Treime, fapt dovedit prin certificatul nr.28, fișa medicală din 12.11.2004 ora 13:09, demersul directorului IMSP Sfânta Treime - și că, la 12.11.2004 a fost arestat preventiv ilegal; - recunoașterea faptului că, în contradicție cu Regulamentul Ministerului Afacerilor Interne colaboratorii de la CP Centru a transmis și ofițerul de urmărire penală Bujor Renata a primit banii și lucrurile personale legal ridicate la 12.11.2004 la CP Centru printr-un "pachet de peliculă legat", fără ca acestea să fie identificate cu întocmirea unui proces verbal de predare-primire a banilor și lucrurilor personale;

- recunoașterea faptului că banii și lucrurile personale ridicate nu au fost păstrate în camera de păstrare de la CP s. Botanica așa cum prevede Regulamentul Ministerului Afacerilor Interne; - recunoașterea faptului - colaboratorii de la CP Botanica la 01.12.2004, când l- au escortat de la CP Botanica la Penitenciarul nr. 13 erau obligați să transmită banii și lucrurile personale, ridicate în baza procesului-verbal de perchiziție corporală din 12.11.2004, întocmit între orele 18:00-18:20; - recunoașterea faptului că la 24.12.2004 ofițerul Renata Bujor a eliberat fiului reclamantului - Mițcul Timofei lucrurile personale și numai 5 ruble transnistrene și vreo 8 lei MDL, fapte dovedite prin recipisa din 24.12.2004 și explicațiile date de fiul său; - recunoașterea faptului că Iurcișin Boris a fost angajat la CP Botanica numai la 03.12.2004 și nu putea să ridice „pachetul din peliculă legat" în care erau 2280 lei, 100 dolari SUA, 5 ruble transnistrene și 8 lei MDL, pe care colaboratorii de la CP Centru i-au transmis ofițerului de urmărire penală Bujor Renata, prin ce se dovedește că banii într-adevăr au fost însușiți de Bujor Renata sau de colaboratorii CP Centru, care contrar Regulamentului Ministerului Afacerilor Interne nu au întocmit proces- verbal de transmitere a banilor și lucrurilor personale descrise în procesul-verbal din 12.11.2004 întocmit între orele 18:00-18:20;

- recunoașterea faptului că Procuratura mun. Chișinău în cadrul desfășurării urmăririi penale, ne cătând la faptul că a fost recunoscut parte vătămată și parte civilă, fapte dovedite prin procesele-verbale anexate la nota informativă de la Procuratura mun. Chișinău, nu au dorit să se dispună cine trebuie să-i repare prejudiciul material banii ridicați, dobânda de refinanțare, dobânda de întârziere, și prejudiciul moral 4 pentru arestul preventiv ilegal când trecea tratament medical la staționarul IMSP Sfânta Treime; - recunoașterea faptului că Judecătoria Botanica, judecătorul de instrucție, prin încheieri de mai multe ori a recunoscut ca inadmisibile plângerile depuse și menținute ordonanțele Procuraturii Botanica cu privire la încetarea urmăririi penale, suspendarea ilegală, care anterior au fost anulate prin Ordonanțele Procuraturii Generale, ordonanțele anexate la nota informativă întocmită de Procuratura mun.

Chișinău; - recunoașterea faptului că prin ordonanța din 18.01.2006 Procurorul Ion Verdis a anulat rezoluția sa din 13.12.2004; ordonanța din 18.01.2006 a fost probă în baza cărei a fost pornită cauza penală nr. 2006428009. Dar prin ordonanțele procurorului adjunct Lupu Vladimir din Procuratura mun. Chișinău și ordonanța procurorului din Procuratura Generală ilegal au anulat ordonanța din 18.01.2006 numai în 2011 și ianuarie 2014; aceste ordonanțe sunt acte procedurale ilegale și tardive.

Indică că, este foarte critică poziția procurorului adjunct Lupu Vladimir, care a aprobat ordonanța din 18.01.2006 și rezoluția din 27.01.2006 dar după opt ani de zile - opt ani de „muncă" a zeci de procurori, judecători de instrucție, a anulat ordonanța din 18.01.2006, în baza căreia a fost pornită urmărirea penală nr. 2006428009; - recunoașterea faptului că încheierile judecătorilor de instrucție de la Judecătoria Botanica și încheierile Judecătoriei Râșcani, prin care au fost dispuse ca inadmisibile plângerile depuse de partea vătămată și partea civilă în cadrul desfășurării urmăririi penale, cauza penală nr.2006428009, au fost pronunțate - plângerile au fost examinate, cu încălcarea termenelor prevăzute de art. 313 CPP și prin toate aceste încheieri a fost încălcat termenul rezonabil de examinare a acțiunilor; - recunoașterea faptului că Procuratura s. Botanica, Procuratura mun.

Chișinău au încălcat termenul rezonabil de desfășurare a urmăririi penale, nu au cercetat cauza civilă în cauza penală nr.2006428009 pornită la 27.01.2006, încetată prin ordonanțele procurorului adjunct V. Lupu din 23.11.2013 și procurorului N. Zanevici - acțiunile colaboratorilor de poliție ilicite calificate pe art. 327 CP, au fost cercetate în cadrul cauzei penale peste opt ani de zile, ce contravine prevederilor CPP.

Prin aceste acțiuni au încălcat grav drepturile sale ca parte vătămată și parte civilă, ne cătând la faptul că în cadrul cauzei penale a fost recunoscut ca parte civilă; cerințele cu privire la repararea prejudiciului material nu au fost supuse cercetării în cadrul desfășurării urmăririi penale, cauza penală nr.2006428009, prin ce au fost încălcate și drepturile persoanei civile; - încasarea de la Bugetul de Stat prin intermediul Ministerului Justiției - expres Ministerului Finanțelor prejudiciul material cauzat în suma de 2 500 000 (două 5 milioane cinci sute mii) lei MDL, prejudiciului moral cauzat 5 000 0000 (cinci milioane) lei MDL, în baza Legii nr. 87/2011 și Legii nr. 1545/1998; - recunoașterea faptului că, colaboratorii de la CP Centru la 12.11.2004 ilegal l- au arestat, când el trecea tratament medical la staționarul IMSP Sfânta Treime; că la 13.11.2004 colaboratorii de la CP Centru au falsificat procesul verbal de percheziție corporală din 12.11.2004; că ofițerul de urmărire penală Bujor Renata nu a transmis banii și lucrurile personale a lui Mițcul Alexandru pentru păstrarea acestora în camera de păstrare a CP Botanica;

- obligarea Ministerului Afacerilor Interne să depună un raport cu privire la acțiunile colaboratorilor CP Centru și CP Botanica în cadrul desfășurării urmăririi penale pe cauzele penale nr. 2004421197 si nr.2004421198: acțiuni în baza căror a fost pornită cauza penală nr.2006428009; - obligarea Procuraturii Botanica să depună un raport cu privire la încălcarea termenului rezonabil de desfășurarea urmăririi penale, cauza penală nr.2006428009 din 27.01.2006 până la finele anului 2010 - în cinci ani de zile nu a fost recunoscut bănuitul și învinuitul de însușirea banilor 2280 lei și 100 dolari SUA; - recunoașterea faptului că toate ordonanțele emise în cadrul desfășurării urmăririi penale au fost anulate de Procuratura Generală, ce fiind dovedite ca ilegale; - obligarea Procuraturii Generale să recunoască că nu a efectuat supravegherea legală a acțiunilor procurorilor din Procuratura s. Botanica si Procuratura mun.

Chișinău, - recunoașterea faptului că ordonanța emisă de procurorul cu privire la anularea ordonanței din 18.01.2006 a fost tardivă și ilegală; după 7 ani nu a avut dreptul nici Procuratura mun. Chișinău, nici Procuratura Generală să anuleze ordonanța din 18.01.2006. Prin încheierea din 18 martie 2016 instanța de judecată a dispus acordarea reclamantului Alexandru Mițcul un termen de 5 zile pentru înlăturarea neajunsurilor depistate în cererea sa. În cadrul ședinței de judecată din 25 martie 2016, avocatul Negru Olesea a depus o cerere prin care solicită acordarea unui termen suplimentar, invocând imposibilitatea conformării încheierii din 18 martie 2016 din motivul volumului de lucru și imposibilitatea conlucrării cu reclamantul Alexandru Mițcul.

Prin încheierea din 25 martie 2016 instanța de judecată a dispus prelungirea termenului de procedură într-u conformarea cu încheierea instanței din 18 martie 2016, acordând reclamantului un nou termen până la data de 30 martie 2015. Prin intermediul poștei electronice, la data de 30 martie 2016 a parvenit o cerere, fără a fi semnată de reclamantul Mițcul Alexandru sau de reprezentantul acestuia. 6 Prin cererea menționată, a reiterat atât motivele de fapt, cât și de drept întru susținerea cerinței privind constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei penale nr.2006428009 și încasarea din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Finanțelor, în beneficiul său a sumei de 5000000 lei cu titlu de prejudiciu moral și 2500000 lei cu titlu de prejudiciu material.

Totodată, prin cererea menționată a susținut cererea de majorare a pretențiilor privind constatarea acțiunilor ilicite a organului de urmărire penală în efectuarea urmăririi penale în cauzele penale nr. 2004421197, 2004421198 manifestate prin reținerea ilegală, atragerea ilegală la răspundere penală, efectuarea ilegală a percheziției, efectuarea ilegală a ridicării ridicarea ilegală a banilor. În ședința de judecată din 01 aprilie 2016 reclamantul Mițcul Alexandru a susținut doar cerințele sale din cererea de concretizare, înaintată la 30 martie 2016, solicitând retragerea celorlalte cerințe, fapt confirmat prin procesul verbal al ședinței de judecată (vol.II; f.d.72).

Prin încheierea din 01 aprilie 2016 instanța de judecată a dispus restituirea cererii în partea cerințelor care nu au fost susținute de reclamant și reprezentantul acestuia în cererea concretizată din 30 martie 2016, pe motiv că reclamantul și-a retras cerințele înainte de emiterea încheierii privind primirea cererii de majorare a pretențiilor (vol.II; f.d.71 verso).

Reieșind din prevederile art. 60 alin.(2) Cod Procedură Civilă, coroborat cu art. 240 alin.(3) al aceleași norme și ținând cont de solicitările reclamantului reflectate în ultima cerere de concretizare depusă la 30 martie 2016, instanța de fond a examinat pretențiile înaintate de reclamant în cererea de chemare în judecată concretizată, și anume: - constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei penale nr.2006428009 ; - constatarea existenței acțiunilor ilicite a organului de urmărire penală în efectuarea urmăririi penale în cauzele penale nr.2004421197, 2004421198 manifestate prin reținerea ilegală, atragerea ilegală la răspundere penală, efectuarea ilegală a percheziției, efectuarea ilegală a ridicării, ridicarea ilegală a banilor; - încasarea din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Finanțelor, în beneficiul său a sumei de 5 000 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și 2 500 000 cu titlu de prejudiciu material; - încasarea de la pârât a cheltuielilor legate de această cauză.

Prin hotărârea judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 15 aprilie 2016, a fost respinsă acțiunea, ca fiind neîntemeiată. 7 Ca motiv de respingere a acțiunii, instanța de fond a indicat că, afirmațiile reclamantului precum că prin acțiunile ilicite a organului de urmărire penală i-au fost cauzat un prejudiciu material și moral, sunt neîntemeiate, deoarece instanței nu i-a fost prezentat nici un înscris ce ar demonstra că cauzele penale la care face trimitere reclamantul au avut loc. Ca urmare argumentele reclamantului privind cauzarea prejudiciului material și moral, nu au fost probate, purtând un caracter pur declarativ (f.d. 93-105). La 29 aprilie 2016, Mițcul Alexandru a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 15 aprilie 2016 (f.d.108), completat la 12 iulie 2016 (f.d. 125-137). Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 19 iulie 2016 a respins apelul declarat de Mițcul Alexandru. A menținut hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 15 aprilie 2016 (f.d.138-149). În motivarea soluției sale instanța de apel a indicat că, instanța de fond corect a dat apreciere la materialele cauzei și întemeiat a aplicat legislația în vigoare reieșind din circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul material și moral. Ca urmare, argumentele apelantului nu și-au găsit confirmare, motiv din care a și fost menținută hotărârea instanței de fond.

La 06 septembrie 2016 Mițcul Alexandru a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 iulie 2016 solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii instanței de fond cu pronunțarea unei noi decizii prin care să fie admisă cererea de chemare în judecată (f. d. 152). În motivarea cererii de recurs a indicat că, aprecierea instanței de apel și instanței de fond privind respingerea încasării prejudiciului material este subiectivă, deoarece criteriile care stau la baza emiterii acestora trebuie să fie obiective și imparțiale. Menționează că, instanța de apel și instanța de fond în mod arbitrar au apreciat circumstanțele speței, or, poziția lor este subiectivă și constituie o derogare de la exigențele prescrise a principiului contradictorialității în condițiile egalității armelor.

Relatează că, instanța de apel, în motivarea deciziei, nu își justifică soluția, or, cerințele acțiunii sunt întemeiate și urmează a fi admise integral. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

8 În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Verificând argumentele invocate de Mițcul Alexandru în cererea de recurs pe baza materialelor din dosar, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale. Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa părților copia deciziei din 19 iulie 2016 la 15 august 2016 (f. d. 150). La materialele pricinii lipsesc careva probe ce confirmă recepționarea copiei deciziei instanței de apel de către Mițcul Alexandru.

Prin urmare, recursul declarat Mițcul Alexandru se consideră depus în termen. Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în 9 care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Mițcul Alexandru nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Potrivit art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes.” (cauza Rebait și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din motivele menționate și având în vedere că prima instanță și instanța de apel au examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural și apreciind corect probele administrate au emis hotărâri legale, iar argumentele invocate de Mițcul Alexandru în cererea de recurs poartă caracter declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) 10 Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de Mițcul Alexandru se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, Judecătorul: Ala Cobăneanu Judecătorii: Ion Druță Nicolae Craiu 11