2ra-1420/23 — constatarea incalcarii dreptului la judecare in termen rezonabil a cauzei penale si incasarea prejudiciului moral

2ra-1420/23 — constatarea incalcarii dreptului la judecare in termen rezonabil a cauzei penale si incasarea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la respingerea recursului declarat de avocatul Viorel Plopa

în interesele minorului P.I. și admiterea recursului declarat de Ministerul

Justiției al Republicii Moldova,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

P.I., prin reprezentantul legal Pașa Mihail împotriva Ministerului Justiției

al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la

judecare în termen rezonabil a cauzei penale și încasarea prejudiciului

moral,

împotriva deciziei din 11 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, s-a admis apelul declarat de Viorel Plopa în interesele minorului

P.I. și modificată hotărârea din 27 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, în partea încasării prejudiciului moral, prin majorarea

cuantumului prejudiciului moral,

(Dosarul nr. 2ra-1420/23

NR. PIGD 2-22082227-01-2ra-11092023)

Unificarea jurisprudenței Curții Supreme de Justiție în materia încasării prejudiciului

moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei

penale, ce a determinat examinarea excesiv de lungă a acțiunii civile depuse în cadrul

procedurii penale.

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: Gh. Stratulat)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: I. Secrieru, M. Anton, V. Cotorobai)

10 iulie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând, în lipsa părților, recursurile declarate de avocatul Viorel

Plopa, în interesele minorului P.I. și Ministerul Justiției al Republicii

Moldova,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte

Oxana Parfeni,

Ion Munteanu, Judecători

constată următoarele:

ÎN FAPT:

Pașa Mihail a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului

Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei penale și încasarea

prejudiciului moral cauzat prin această încălcare.

legal al reclamantului minor P.I., a indicat că pe rolul Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru se află spre examinare cauza penală nr.*****

(număr de referință *****), de acuzare a V.C. și M.V. de comiterea

infracțiunilor în privința minorului P.I. prevăzute de art.166 alin.(2) lit.c)

și d) și art.172 alin.(3) lit.a) din Codul penal.

din 08 decembrie 2017, adică mai mult de 4 ani de la momentul

recepționării dosarului, iar de la momentul comiterii infracțiunii au trecut

deja peste 5 ani.

judecarea cauzei penale este tergiversată neîntemeiat.

civilă, reprezentat de către reprezentantul legal (tata) Pașa Mihail și

apărătorul avocatul Viorel Plopa.

infracțiunilor prevăzute de art.166 alin.(2) lit.c) și d) și art.172 alin.(3)

lit.a) din Codul penal. Numai pentru comiterea infracțiunii prevăzute de

art.172 alin.(3) lit.a) din Codul penal este prevăzută pedeapsa cu

închisoare de la 10 la 20 de ani sau cu detenție pe viață. Potrivit art.16

alin.(2) din Codul penal, această infracțiune este calificată drept una

excepțional de gravă. Fiind, minor, P.I. este victimă a faptelor

1

infracționale prevăzute de normele de drept menționate supra, care la

momentul comiterii infracțiunii avea vârsta de ***** ani.

procedură penală, reprezentantul legal al reclamantului minor a remarcat

că urmărirea penală și judecarea cauzelor penale în care sunt persoane

aflate în arest, precum și minori, se fac de urgență și în mod prioritar.

reprezentant legal a depus cerere în interesele părții vătămate minore P.I.

pentru a fi recunoscut în calitate de parte civilă, solicitând încasarea din

contul V.M. și V.C. în beneficiul său a sumei de 902334,70 de lei cu titlu

de prejudiciu cauzat prin infracțiune.

minore, la etapa urmării penale, a înaintat față de învinuite o acțiune civilă

în cadrul procesului penal, solicitând încasarea prejudiciului cauzat,

ulterior și-a concretizat cerințele la etapa judecării cauzei penale. Organul

de urmărire penală a emis ordonanță de recunoașterea sa în calitate de

parte civilă.

acesteia, reprezentantul reclamantului a notat că judecarea cauzei este

efectuată în procedură generală, în ședință închisă, în privința a 2

inculpate. Învinuirea este înaintată pe două capete de acuzare. Una dintre

infracțiuni fiind excepțional de gravă. Cauza este examinată de un complet

format din trei judecători. În privința inculpatelor nu sunt aplicate măsuri

preventive. Una din inculpate este reprezentată în ședința de judecată de

către avocatul garantat de stat. În cadrul dosarului penal dânsul are calitate

de parte vătămată minoră și parte civilă, reprezentat de tatăl său. În cadrul

dosarului penal este înaintată o acțiune civilă. Au fost invocate cheltuieli

de judecată. Corpuri delicte lipsesc. Acuzarea este reprezentată de un grup

de procurori. Acuzarea a prezentat în ședință pentru audieri 4 martori.

Martorii minori și partea vătămată minoră au fost audiați la etapa urmăririi

penale în condiții speciale, prin intermediul judecătorului de instrucție, în

legătură cu ce nu sunt audiați la etapa de judecare. Apărarea a solicitat

audierea a 2 martori. Cauza penală are 2 volume.

în cauza penală figurează un minor, iar potrivit art.20 alin.(3) din Codul

de procedură penală, aceasta urmează să fie examinată de urgență și în

mod prioritar. Faptele penale împotriva sa au fost comise la 23 august

2016, când avea vârsta de ***** ani. La 24 august 2016, IP Botanica, mun.

Chișinău, în baza plângerii sale în calitate de reprezentat legal al părții

2

vătămate, a înregistrat procesul penal pe faptul acțiunilor ilicite ale V.C.

și V.M. față de minorul P.I. Rechizitoriul pe cauza penală a fost semnată

de procuror la 25 octombrie 2017, persoanele învinuite fiind acuzate de

comiterea infracțiunilor prevăzute de art.166 alin.(2) lit.c) și d) și art.172

alin.(3) lit.a) din Codul penal.

Chișinău la 08.11.2017 cu numărul de referință *****, nr. PIGD *****.

Cauza penală se examinează până în prezent de Judecătoria Chișinău,

sediul Centru, într-un complet format din 3 judecători. În cadrul

examinării cauzei au avut circa 53 de ședințe de judecată, dintre care circa

43 au fost nelucrative, amânate din motive care nu pot fi imputate

reprezentantului legal al părții vătămate minore. Judecarea cauzei este

tergiversată atât prin acțiunile întreprinse de inculpate, cât și se datorează

unei organizări slabe a procesului de judecare pe acest caz realizat de

Judecătoria Chișinău. Majoritatea cauzelor penale similare, potrivit

Portalului Național al Instanțelor de Judecată, au fost examinare de

instanța de fond într-un termen ce nu a depășit 2 ani.

motivele tergiversării judecării cauzei sunt: neprezentarea nemotivată a

unei inculpate sau a ambelor inculpate la cel puțin 13 ședințe de judecată:

23.05.2019, 06 decembrie 2019, 27 decembrie 2019, 09 martie 2020, 15

iulie 2020, 18 iunie 021, 30 iulie 2021, 08 octombrie 2021, 22 decembrie

2021, 28 februarie 2022, 14 martie 2022, 20 aprilie 2022 și 01 iunie 2022;

lipsa aplicării de către instanța de judecată a măsurilor preventive în

privința inculpatelor pentru sustragerea de la judecarea cauzei și aducerii

silite sau aplicării amenzii judiciare fapt ce a generat drept consecință

părăsirea de către inculpata M.V. a teritoriului țării, fiind anunțată în

căutare la ședința din 14 martie 2022; neprezentarea la 2 ședințe de

judecată din 21 februarie 2020 și 18 iunie 2021 a reprezentantului legal al

inculpatei C.V. care este asigurat de către o autoritate a statului;

neprezentarea judecătorilor la 6 ședințe de judecată din 30 ianuarie 2018,

13 mai 2019, 20 mai 2019, 27 septembrie 2019, 08 octombrie 2019 și 27

mai 2022, drept motiv fiind invocat aflarea în concediu, examinarea unor

alte cauze, participarea la unele activități, în contextul în care ședințele de

judecată sunt fixate de către însuși judecătorii după consultarea părților,

reieșind din activitățile incluse în agendele acestora, iar concediile anulare

de odihnă ale judecătorilor nu trebuie să fie o circumstanță neplanificată,

ca și ședințele de judecată în alte dosare, pentru amânarea ședințelor

stabilite din timp; numirea ședințelor la intervale mari de timp de peste 11

3

lună (12 ședințe de judecată: 21 decembrie 2017 – 30 ianuarie 2017; 01

martie 2018 – 19 aprilie 2018; 08 februarie 2019 – 29 martie 2019; 14

august 2019 – 27 septembrie 2019; 08 octombrie 2019 – 27 noiembrie

2019; 27 decembrie 2019 – 31 ianuarie 2020; 15 decembrie 2020 – 19

ianuarie 2021; 18 iunie 2021 – 30 iulie 2021; 08 octombrie 2021 – 29

noiembrie 2021; 14 martie 2022 – 20 aprilie 2022; 20 aprilie 2022 – 27

mai 2022; 01 iunie 2022 – 04 iulie 2022), peste 2 luni (7 ședințe de

judecată: 18 mai 2018 – 06 august 2018; 16 noiembrie 2018 – 08 februarie

2019; 23 mai 2019 – 01 august 2019; 06 august 2020 – 04 noiembrie 2020;

12 martie 2021 – 07 iunie 2021; 30 iulie 2021 – 08 octombrie 2021; 22

decembrie 2021 – 28 februarie 2022), peste 3 luni (1 ședință: 02 aprilie

2022 – 15 iulie 2020); nepracticarea de către instanța de judecată a numirii

unui număr mai mare de ședințe de judecată, separate de intervale scurte

de timp între ele pentru urgentarea examinării cauzei penale.

indicat ce măsuri a întreprins în calitate de reprezentant legal al părții

vătămate minore pentru urgentarea judecării cauzei, și anume: la 27 mai

2019, Pașa Mihail s-a adresat cu cerere Președintelui Judecătoriei

Chișinău, R.Ț. pentru ca să ia atitudine față de neprezentarea judecătorilor

la examinarea dosarului penal la data de 13 mai 2019 și 20 mai 2019 și să

contribuie la organizarea instanței în așa fel încât să nu se amâne repetat

ședințele de judecată, drept răspuns cauza a fost numită pentru 01 august

2019, 05 august 2019 și 06 august 2019, care nu a mai avut loc. La 03 iulie

2019 la Judecătoria Chișinău, sediul Centru avocatul reprezentantului

părții vătămate minore a depus cerere privind accelerarea judecării cauzei,

care însă a fost respinsă prin încheierea din 10 iulie 2019 din motiv că

instanța nu poate fixa un alt termen mai restrâns decât cel stabilit anterior

- 01 august 2019, deoarece judecătorul P.P. se afla în concediul anual de

odihnă în perioada 15 iulie 2019 – 13 august 2019, adică în perioada

numirii ședințelor de judecată, despre care conducerea instanței de

judecată cunoștea. Din cauza că ședințele de judecată preconizate pentru

01 august 2019, 05 august 2019 și 06 august 2019 nu au avut loc

următoarea ședință de judecată a fost fixată pentru 27 septembrie 2019. La

06 decembrie 2019, reprezentantul legal al părții vătămate, Pașa Mihail,

în legătură cu tergiversarea examinării cauzei penale, s-a adresat cu cerere

completului de judecată prin care a solicitat informații despre numărul

total de ședințe de judecată care au avut loc până în prezent pe dosarul

penal și câte din acestea au fost amânate și din care motiv, câte din acestea

au fost lucrative și câte nu au fost lucrative, să-i fie eliberată copia

4

ordinelor de concediu a judecătorilor care fac parte din completul de

judecată pe acest caz pentru anii 2017-2019, să-i elibereze datele despre

programarea acordării concediilor anuale de odihnă pentru judecătorii

respectivi pentru anii 2017 – 2019, însă i s-a refuzat. La 09 februarie 2021,

reprezentantul legal al părții vătămate, Pașa Mihail a depus cerere prin

care a solicitat să i se furnizeze informație care sunt motivele neprezentării

inculpatelor la ședințele de judecată și în cazul lipsei unor motive

justificative să fie aplicate față de acestea măsurile preventive, însă

respectiva solicitare nu a fost examinată, iar inculpatele în continuare

absentau de la ședințele de judecată, ce a favorizat părăsirea de către

inculpata M.V. a teritoriului țării, fiind anunțată în căutare la ședința din

14 martie 2022. De asemenea, reprezentantul legal al părții vătămate, Pașa

Mihail a depus mai multe cereri la Procuratura Generală, ultima fiind din

21 aprilie 2022, pentru a contesta rolul pasiv al procurorului în cadrul

reprezentării acuzării de stat prin nesolicitarea aplicării măsurilor

preventive față de inculpate, care nu se prezintă la ședințe.

reprezentantul legal al reclamantului minor a menționat că în cadrul

ședinței din 14 martie 2022, instanța de judecată, în urma examinării

informației despre părăsirea teritoriului țării de către inculpata M.V., a

decis anunțarea în căutare a acesteia, însă din motive necunoscute, fără

aplicarea măsurii preventive cu arest, fapt ce favorizează în continuare ca

ultima să se sustragă de la judecarea cauzei. Timpul care se scurge de la

momentul comiterii infracțiunii, care este o tragedie enormă pentru

familie, până la adoptarea soluției de către instanța de judecată, pune o

amprentă profundă psihologică. Pregătirile de ședințele de judecată și

deplasările în instanța de judecată tur-retur, devenind o rutină. Lipsa de

reacție a instanței de judecată asupra solicitărilor de accelerare a judecării

cauzei provoacă reclamantului o suferință continuă. Fiecare amânare

nemotivată a ședinței de judecată și lipsa de reacție în privința

comportamentului inculpatelor știrbește din încrederea într-o justiție

echitabilă. Discuțiile continue în familie despre judecata tergiversată sunt

însoțite de emoții negative, provocând revictimizare, neîncredere și

deznădejde a părții vătămate minore, care pe lângă toate a avut de suferit

enorm în rezultatul acțiunilor ilegale abuzive ale inculpatelor aplicate față

de el, urmând drept consecință un tratament costisitor și îndelungat.

Circumstanțele nominalizate afectează perceperea părții vătămate minore

ceea ce înseamnă justiție și răspunderea pentru comiterea unei infracțiuni

împotriva unui copil.

5

acestuia a invocat că tergiversarea examinării cauzei penale

revictimizează victima minoră P.I., cauzând-i suferințe psihice,

manifestate prin lipsa de proiecție din partea instituțiilor de justiție ale

statului în înfăptuirea justiției. Toate circumstanțele descrise se întâmplă

în perioada în care victima făcea tratament și încerca să-și revină de pe

urma infracțiunii comise împotriva sa. O parte din informații despre

medicamente și tratamentul urmat de partea vătămată minoră, au fost

indicate și în acțiunea civilă. Soluționarea acțiunii civile în beneficiul

victimei minore, cu ulterioara încasare a sumelor pretinse, i-ar asigura

accesul la serviciul de reabilitare cu mult mai eficient decât cel pe care și-

l permit părinții săi. Mai mult ca atât, în acțiunea civilă a solicitat aplicarea

măsurii de asigurare prin aplicarea sechestrului pe bunurile inculpatelor,

însă instanța de judecată a respins solicitarea, cu toate că au fost prezentate

suficiente probe care confirmă intenția ultimelor de a înstrăina bunul

imobil și alte bunuri ce le aparțin. Tergiversarea examinării cauzei penale

îngreunează soluționarea acțiunii civile în cadrul procesului penal

înaintată de reprezentantul legal în interesul părții vătămate minore, care

include repararea prejudiciului material în mărime de 8520,19 lei și a

prejudiciului moral în mărime de 900 000 de lei, precum și a cheltuielilor

de judecată în mărime de 194,50 de lei și pentru cheltuieli pentru asistență

juridică în mărime de 14500 de lei.

reclamantului minor a menționat că accesul la justiție și dreptul la

satisfacție efectivă din partea instanței de judecată este garantat părții

vătămate minore la art.20 din Constituție și art.6 CEDO. La fel, în

supunerea argumentului reiterat, reprezentantul legal al reclamantului a

făcut trimitere la art.19 alin.(1) și (2) din Convenția nr.52 din 20 noiembrie

1989 cu privire la drepturile copilului, art.53 alin.(1) din Constituție, art.2

alin.(1), (3), (4), (7) din Legea nr.87 din 21 aprilie 2011 privind repararea

de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea

în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești, art.20 alin.(3) din Codul de procedură

penală.

subliniat că examinarea cauzei penale a depășit termenul de 5 ani din

momentul sesizării organului de urmărire penală, dintre care mai mult de

4 ani cauza penală se află la etapa de judecare în instanța de fond.

Neexaminarea cauzei în termen rezonabil nu poate fi imputată părții

6

vătămate minore și reprezentantului legal al acesteia, care a manifestat un

comportament de bună-credință, prezentându-se regulat la ședințele de

judecată, informându-se permanent despre derularea procesului și

întreprinzând măsuri legale de accelerare.

durata excesiv de mare de neexaminare a cauzei penale încalcă dreptul

părții vătămate la examinarea în termen rezonabil a cauzei penale, în

particular a acțiunii civile înaintate în cadrul acesteia, iar legislația asigură

dreptul de a cere despăgubiri pentru suferințele suportate în legătură cu

întârzierea nejustificată a actului de justiție.

legal al reclamantului a indicat că prejudiciul moral pentru suferințele

părții vătămate minore P.I., în legătură cu tergiversarea examinării cauzei

penale și soluționarea acțiunii civile în cadrul procesului penal, pentru o

infracțiune care urma să fie examinată cu prioritate, depășind termenul de

5 ani, reieșind din realitățile economice actuale, îl estimează în mărime de

500 000 de lei.

reprezentatului legal Pașa Mihail a solicitat admiterea acțiunii, constatarea

încălcării dreptului său la judecarea în termen a cauzei penale de acuzare

a inculpatelor C.V. și M.V. de comiterea infracțiunilor prevăzute de

art.166 alin.(2) lit.c) și d) și art.172 alin.(3) lit.a) din Codul penal și

încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în

beneficiul său a sumei de 500 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat

prin încălcarea dreptului la judecare a în termen rezonabil a cauzei penale.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE:

sediul Centru a fost admisă parțial acțiunea depusă de P.I., prin

reprezentantul legal Pașa Mihail. S-a constatat încălcarea dreptului lui P.I.

la judecarea în termen rezonabil a cauzei penale de învinuire a V.C. și

M.V. de comiterea infracțiunii prevăzute de art.166 alin.(2) lit.c) și d) și

art.172 alin.(3) lit.a) din Codul penal. S-a încasat din bugetul de stat prin

intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui I.P. suma de 50 000 de

lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat pentru încălcarea dreptului la

judecare în termen rezonabil a cauzei. În rest, acțiunea civilă, în partea

încasării prejudiciului moral, ce depășește suma de 50 000 de lei, a fost

respinsă ca neîntemeiată.

7

alin.(2), art.4 din Legea privind repararea de către stat a prejudiciului

cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei

sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești

nr.87 din 21.04.2011, a motivat soluția de admitere parțială a acțiunii,

constatând că la data de 23 septembrie 2022 și respectiv la 26 septembrie

2022, în adresa Ministerului Justiției au parvenit raporturile motivate

întocmite de către Procuratura mun. Chișinău și Judecătoria Chișinău,

sediul Centru privind modul de respectare a termenului rezonabil de

examinare a cauzei penale de acuzare a cet. V.C. și M.V. de comiterea

infracțiunilor prevăzute la art.166 alin.(2) lit.c), d) și art.172 alin.(3) lit.a)

din Codul penal.

cauză, P.I., prin reprezentantul legal Pașa Mihail a invocat încălcarea

dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei penale.

aprilie 2011, constituie crearea în Republica Moldova a unui remediu

intern eficient de apărare a dreptului la judecarea în termen rezonabil și a

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.

Acesta este unul din principalele mecanisme interne prin care se tinde la

respectarea termenului optim și previzibil de soluționare al procesului.

judecarea cauzelor privitoare la un drept civil sau o acuzație penală, așa

după cum aceste noțiuni au fost definite în jurisprudența CtEDO, urmează

să fie efectuată în termen rezonabil. Mecanismul aplicat prin lege, este în

a asigura persoanei interesate posibilitatea de a solicita atât urgentarea

procedurilor în cursul procedurii judiciare, cât și de a încasa compensația

pentru prejudiciul cauzat prin încălcarea termenului rezonabil în procesul

de examinare a cauzelor sau de executare a hotărârilor instanțelor

judecătorești.

special în cauza Stogmuller c. Austriei, examinarea într-un termen

rezonabil a fiecărei cauze reprezintă o garanție procesuală, scopul căreia

este de a proteja toți justițiabilii împotriva duratei excesive a procedurii.

Asemenea dispoziție subliniază că justiția nu trebuie să fie înfăptuită cu o

întârziere care ar putea compromite eficiența și credibilitatea sa.

constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei

penale se va lua în calcul criteriile de apreciere a tergiversării judecării

8

cauzei și anume complexitatea cauzei, comportamentul părților, conduita

organului de urmărire penală și importanța procesului pentru cel interesat.

penală, prima instanță a notat că urmărirea penală și judecarea cauzelor

penale se face în termen rezonabil. Criteriile de apreciere a termenului

rezonabil de soluționare a cauzei penale sunt: complexitatea cazului;

comportamentul participanților la proces; conduita organului de urmărire

penală și a instanței de judecată; importanța procesului pentru cel

interesat; vârsta de până la 18 ani a victimei.

prima instanță a stabilit că în cauza penală C.V. și M.V. au statut de

inculpate în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.166 alin.(2) lit.c) și

d) și art.172 alin.3) lit.a), care potrivit art.16 alin.(2) din Codul penal, sunt

calificate drept infracțiuni grave și excepțional de grave.

sub aspectul determinării complexității, prima instanță a concluzionat că,

cauza penală în care se pretinde încălcarea, prezintă o complexitate

semnificativă, și anume 9 puncte din 10 pentru instrumentarea cauzelor

privind aplicarea art.172 din Cod penal și 8 puncte pentru instrumentarea

cauzelor privind aplicarea art.166 din Codul penal stabilite potrivit

Nomenclatorului gradelor de complexitate, însă cu toate acestea nu poate

să determine o justificare a duratei de examinare de mai mult de 5 ani.

judecată a reținut că din raportul prezentat de Ministerul Justiției rezultă

că acesta a avut un comportament activ în cadrul procesului, prezentându-

se regulat la ședințele de judecată. Cât privește comportamentul

inculpatelor, prima instanță a reținut că un număr semnificativ de ședințe

nu au fost lucrative din cauza neprezentării inculpatelor cât și apărătorilor

acestora.

în termen rezonabil a cauzei este miza (interesul) pentru cel interesat în

obținerea unei soluții de la instanța de judecată pe marginea cauzei

investigate.

partea vătămată este un minor, iar periclitarea desfășurării procedurilor

judiciare cu implicarea acestuia, este în măsură să determine

revictimizarea acestuia și crearea unei afecțiuni morale perpetuate pe un

termen îndelungat. Or, conform art.20 alin.(3) Codul de procedură penală,

9

urmărirea penală și judecarea cauzelor penale în care sunt persoane aflate

în arest, precum și minori, se fac de urgență și în mod preferențial.

derularea procedurilor judiciare pe un termen de peste 5 ani, determină

concluzia unei încălcări a dreptului la judecare în termen rezonabil.

21 aprilie 2011, prima instanță a menționat că prejudiciul cauzat prin

încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, se

repară indiferent de vinovăția instanței de judecată, a organului de

urmărire penală, a organului responsabil de executarea hotărârilor

judecătorești sau a instituției de stat debitoare. Prejudiciul cauzat de o

autoritate publică sau de o autoritate căreia statul i-a delegat atribuții de

autoritate publică prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești se repară de stat. Repararea prejudiciului se face de

la bugetul de stat.

din Legea nr.87/2011, mărimea reparației prejudiciului cauzat prin

încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se

stabilește de instanța de judecată în fiecare caz în parte, în funcție de

circumstanțele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea, precum și

de pretențiile invocate de reclamant, de complexitatea cauzei, de

comportamentul reclamantului, de conduita organului de urmărire penală,

a instanței de judecată și a autorităților relevante, de durata încălcării și de

importanța procesului pentru reclamant.

argumentele reclamantului precum că minorul P.I. a avut parte de o justiție

ineficientă, fiindu-i încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a

cauzei penale care la moment se află la faza de judecare a cauzei.

instanță a concluzionat ca fiind parțial întemeiată pretenția reclamantului

în interesele minorului P.I. cu privire la repararea prejudiciului moral

cauzat în urma încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei

penale. Or, suma prejudiciului moral solicitat de reclamant în sumă de

500000 de lei este vădit disproporțională și excesivă ca mărime în raport

cu criteriile stabilite și principiul general al echității.

10

orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul

echității, care exprimă că indemnizația trebuie să prezinte o justă și

integrală despăgubire. În temeiul Convenției Europene pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, acest criteriu se

traduce prin necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacție

echitabilă pentru prejudiciul moral suferit. Cuantumul despăgubirilor

trebuie astfel stabilit, încât acesta să aibă efect compensatoriu și nu trebuie

să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor și nici venituri

nejustificative pentru victimele daunelor.

instanță a conchis că suma de 50 000 (cinci zeci de mii) de lei cu titlu de

prejudiciu moral poate fi considerată ca o compensare ce ar aduce

satisfacție echitabilă persoanei vătămate P.I., care corespunde practici

judiciare pe cauze analogice.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL:

apel împotriva hotărârii prime instanțe, iar la 29 martie 2023 a prezentat

motivarea apelului, solicitând casarea hotărârii din 27 octombrie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei hotărâri noi de

respingere integrală a acțiunii depuse de P.I. prin reprezentantul legal Pașa

Mihail.

Mihail, reprezentat de avocatul Plopa Viorel a declarat apel împotriva

hotărârii primei instanțe, iar la 27 martie 2023 a prezentat apelul motivat,

solicitând casarea parțială a hotărârii din 27 octombrie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, în partea stabilirii cuantumului prejudiciului

moral în mărime de 50 000 de lei, cu emiterea în această parte a unei

hotărâri noi, prin care să se încaseze din bugetul de stat prin intermediul

Ministerului Justiției în beneficiul lui P.I. suma de 500 000 de lei cu titlu

de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecare în termen

rezonabil a cauzei penale de învinuire a V.C. și V.M. de comiterea

infracțiunii prevăzute de art.166 alin.(2) lit.c) și d) și art.172 alin.(3) lit.a)

din Codul penal și respingerea apelului declarat de Ministerul Justiției.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL:

11

respins apelul declarat de Ministerul Justiției, s-a admis apelul declarat de

P.I., prin reprezentatul legal Pașa Mihail, reprezentat de avocatul Plopa

Viorel și modificată hotărârea din 27 octombrie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, prin majorarea cuantumului prejudiciului moral

încasat de la 50 000 de lei până la 150 000 de lei.

de fond corect a stabilit starea de fapt, corect a identificat și a aplicat cadrul

legal litigiului dedus judecății, precum și corect a constatat existența

criteriilor ce impun survenirea răspunderii Statului pentru încălcarea

termenului rezonabil de examinare a procesului penal nr.*****. Or, după

cum s-a constatat, examinarea cauzei penale, în care minorul P.I. are statut

de parte vătămată, a depășit termenul de 5 ani de la momentul sesizării

organului de urmărire penală, din care mai mult de 4 ani cauza penală se

află la etapa de judecare în instanța de fond, iar în circumstanțele descrise,

impune implicit răspunderea statului pentru lezarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale acestuia la un proces echitabil derulat într-un

termen rezonabil.

de apel a concluzionat că în situația descrisă, P.I. prin prezenta acțiune

poate pretinde la recunoașterea încălcării dreptului său la examinarea

procesului penal în termen rezonabil.

că respectarea întocmai a procedurii din partea instanțelor naționale de

judecată cu asigurarea respectării drepturilor participanților la proces, nu

poate fi interpretată drept o tergiversare al examinării cauzei, or, la caz s-

a constatat cu certitudine faptul că neexaminarea cauzei în termen

rezonabil nu poate fi imputată reclamantului P.I., care a manifestat un

comportament de bună-credință, prezentându-se regulat la ședințele de

judecată, informându-se inclusiv despre derularea procesului de pe

portalul instanțelor de judecată.

examinării cauzei în instanța de judecată au fost fixate un număr

impunător de ședințe de judecată, potrivit raportului prezentat de instanța

de judecată care judecă respectiva cauză penală, însă acestea, în mare

parte, au fost amânate din cauza neprezentării unor participanți la proces,

sau nu au avut loc din motive neimputabile părților.

respectarea termenului rezonabil de examinare a cauzei și de a lua

12

măsurile în privința persoanelor care nemotivat nu se prezentau în ședință,

instanța de judecată a tolerat comportamentului abuziv al acestora,

nemotivând motivele amânării ședințelor, iar ca efect a contribuit la

încălcarea dreptului reclamantului la examinarea cauzei în termen

rezonabil.

unei inculpate sau ambelor inculpate la cel puțin 13 ședințe de judecată

din: 23.05.2019, 06.12.2019, 27.12.2019, 09.03.2020, 15.07.2020,

18.06.2021, 08.10.2021, 22.12.2021, 28.02.2022, 14.03.2022,

20.04.2022, 01.06.2022, ca în consecință să favorizeze părăsirea de către

inculpata M.V. a teritoriului țării, aceasta fiind anunțată în căutare la

ședința din 14.03.2022.

și 18.06.2021 a reprezentantului legal al inculpatei C.V., care este asigurat

de o autoritate a statului.

judecată în cazul a 6 ședințe de judecată, din data de 30.01.2018,

13.05.2019, 27.09.2019, 08.10.2019 și 27.05.2022 din motivul

imposibilității de a forma complet, deși motivele au fost obiective, însă în

cumul cu modul general de derulare a procesului, la fel a contribuit la

încălcarea termenului rezonabil de examinare a procesului penal, or, drept

motiv fiind invocat aflarea în concediu, examinarea unor alte cauze, sau

participarea la unele activități.

aflării judecătorului în concediu de odihnă anual, instanța urmează să

organizeze activitatea și să gestioneze stabilirea ședințelor de judecată în

așa manieră, ca acestea să nu se contrapună cu concediul, or, acest

eveniment poate fi prevăzut și controlat de instanță. Aici, instanța de apel

a remarcat că și în celelalte cazuri de imposibilitate de formare a

completului, cu excepția concediului de boală.

de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea

în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești, este crearea în Republica Moldova a

unui remediu intern eficient, de apărare a dreptului la examinarea în

termeni rezonabil a procedurilor judiciare, în situația în care acest drept se

constată ca fiind încălcat exclusiv din vina exponenților Statului, situație

indubitabil constatată în actuala cauză.

13

instanța de apel a făcut trimitere la jurisprudența CtEDO în cauza

„Deservire” S.R.L. contra Moldovei, unde Curtea a concluzionat că

administrației companiei reclamante urma să i se cauzeze un anumit nivel

de stres și frustrare în rezultatul duratei excesive a procedurilor […] și,

apreciind durata totală a procedurilor, hotărând în baza principiilor

echitabile, Curtea a acordat companiei reclamante 600 euro pentru

prejudiciul moral cauzat.

materie de constatare a încălcării art.6§1 CEDO manifestat prin termenele

excesive de judecare a pricinilor, raportat la actuala speță, la condițiile și

situațiile constatate de instanță, obiectul litigiului, durata acestuia, a

concluzionat că suma de 50000 de lei dispusă spre încasare de către prima

instanță cu titlu de despăgubire moral reprezintă o sumă insuficientă, care

nu acoperă integral prejudiciul moral cauzat părții vătămate minore,

aceasta urmând a fi majorată până la suma de 150 000 de lei, fiind luat în

calcul modul de derulare a procesului, termenul acestuia, personalitatea

victimei (reclamantului), care este minor, așteptările și scopul urmărit la

finalizarea procedurilor judiciare și pronunțarea sentinței.

(una sută cincizeci de mii) de lei ca mărime este rezonabilă și echitabilă,

compensatoare pagubelor de ordin moral cauzat lui P.I., această

despăgubire corespunde criteriilor de despăgubire stabilite de CtEDO prin

jurisprudența sa, iar suma cerută de partea reclamantă de 500 000 de lei

este una exagerată și excesivă ca mărime, nefiind justificată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS:

minorului P.I. a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând casarea parțială a deciziei din 11 mai 2023 a Curții de Apel

Chișinău, în partea stabilirii mărimii prejudiciului moral de 150 000 de

lei, cu emiterea în această parte a unei hotărâri noi de admitere integrală

a pretenției respective, cu încasarea din bugetul de stat prin intermediul

Ministerului Justiției în beneficiului minorului P.I. prejudiciul moral în

mărime de 500 000 de lei cauzat prin încălcarea dreptului la judecare în

termen rezonabil a cauzei penale de învinuire a V.C. și V.M. în comiterea

infracțiunilor prevăzute de art.166 alin.(2) lit.c) și d) și art.172 alin.(3)

lit.a) din Codul penal, în rest, decizia instanței de apel să fie menținută.

14

Moldova a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

casarea deciziei din 11 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii

din 27 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea

admiterii parțiale a acțiunii depuse de P.I., prin reprezentantul legal Pașa

Mihail, cu emiterea în această parte a unei hotărâri noi de respingere

integrală a acțiunii depuse de P.I., prin reprezentantul legal Pașa Mihail,

ca neîntemeiată, sau, după caz, modificarea deciziei instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, în partea ce ține de încasarea din bugetul de

stat a prejudiciului moral în sensul diminuării sumei corespunzător

sumelor acordate în cauza similare de Curtea Europeană și instanțele

judecătorești naționale.

SOLICITĂRILE RECURENȚILOR:

minorului P.I. a invocat că instanța de apel a oferit o despăgubire

neproporțională. La stabilirea valorii prejudiciului care urmează a fi

recuperat de către stat pentru încălcarea dreptului minorului P.I. la

judecarea în termen rezonabil a cauzei penale, deși în motivarea hotărârii

a indicat circumstanțe importante ale cauzei, făcând o apreciere eronată

a importanței acestora și a valorii prejudiciului care urmează a fi acordat

părții vătămate minore.

au fost minore, instanțele de judecată au oferit despăgubiri în temeiul

Legii nr.87/2011, cu sume bănești similare.

vătămată la momentul depunerii cererii de chemare în judecată, era

examinată peste 5 ani în prima instanță. În cadrul acestei cauze a fost

înaintată o acțiune civilă în interesele părții vătămate minore în care sunt

invocate motive importante care necesită soluționarea acesteia în termeni

restrânși fiind vorba despre restituirea cheltuielilor pentru recuperarea și

reabilitarea minorului, inclusiv repararea prejudiciului moral cauzat

acestuia.

alin.(3) din Codul de procedură penală, totuși nu a dat importanță acestui

aspect, prin ce a diminuat neîntemeiat suma prejudiciului moral care

urmează să fie încasat de partea vătămată minoră P.I.

15

prezenta cauză este relevantă pentru consolidarea și uniformizarea

jurisprudenței Curții Supreme de Justiție. La stabilirea mărimii sumei

necesare pentru repararea prejudiciului cauzat minorului P.I. nu au fost

suficient motivate garanțiile legale, precum și practica instanțelor de

judecată care urmează a fi raportate la situația de fapt al economiei

naționale și necesitățile persoanei prejudiciate, reieșind de vârsta acesteia

și posibilitățile pe care le are.

februarie 2023, cu titlu „Evoluția prețurilor de consum în Republica

Moldova în luna ianuarie 2023”, este indicat „Prețurile medii de consum

în luna ianuarie 2023 comparativ cu luna ianuarie 2022 (ultimele 12 luni)

au crescut cu 27,3%, inclusiv la produse alimentare cu 28,6%, mărfuri

nealimentare cu 18,4% și servicii prestate populației cu 38,6%.

de apel la determinarea mărimii despăgubirii nu mai este actuală, ceea ce

denotă că instanța de apel nu a oferit o soluție echitabilă reclamantului

minor, or, accesul la justiție și dreptul la satisfacție efectivă din partea

instanței de judecată este garantat minorului P.I. prin prevederile art.20

din Constituție și art.6 CEDO.

art.2 alin.(1), (3), (4) și (7) din Legea nr.87/2011 privind repararea de

către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în

termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești, art.20 alin.(3) din Codul de procedură

penală, reprezentantul împuternicit al recurentului a indicat că mărimea

prejudiciului oferit de instanța de apel recurentului/reclamant minor P.I.

constituie o sumă insuficientă pentru recuperarea despăgubirii cauzate

prin încălcarea dreptului la judecare în termen a cauzei penale, din care

motiv deciziei instanței de apel urmează fi modificată parțial în partea

stabilirii sumei de 150000 de lei cu titlu de despăgubire cu majorarea

acesteia până la 500 000 de lei.

întemeiat recursul pe prevederile art.432 din Codul de procedură civilă,

în redacția legii în vigoare din 01 septembrie 2023, în special pe

prevederile alin.(1) lit.a), b) și e) potrivit cărora, recursul este admis

dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea

recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme

16

de Justiție; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

susține că instanța de apel a adoptat o decizie contrară jurisprudenței

CtEDO privind aplicarea art.6, contară interpretării Legii nr.87/2011

dată de către jurisprudența Curții Supreme de Justiție, întrucât în mod

eronat a fost admis dreptul părții vătămate de a solicita tergiversarea unei

cauze penale sub aspect penal, nefiind analizate circumstanțe ce vizează

aspectul civil al cauzei și anume, data recunoașterii părții vătămate în

calitate de parte civilă, data depunerii acțiunii civile și necesitatea

calculării termenului rezonabil de examinare a cauzei în privința

intimatului de la data depunerii acțiunii civile.

termenul rezonabil de examinare a cauzei față de partea vătămată I.P., de

la momentul sesizării organului de urmărire penală și doar sub aspect

penal, luând în considerare doar calitatea procesuală de parte vătămată a

intimatului în cadrul procesului penal și nu a determinat cu certitudine

perioada supusă controlului prin prisma Legii nr.87/2011, cu indicarea

momentului de început și sfârșit.

mai complicat moment este identificare a două aspecte, și anume, dacă

procedurile fac parte din sfera penalului în sensul art.6 CEDO și dacă

persoanei care pretinde violarea dreptului său la durata procedurilor i s-

a înaintat o acuzație în materie penală.

de persoana căreia i s-a înaintat o acuzație. Astfel, în materia pretinselor

violări a duratei procedurilor penale, victimele, persoanele care au

înaintat o sesizare, martorii, alte persoane participante în proces, înafară

de acuzat (bănuit, învinuit, inculpat) nu pot pretinde încălcarea dreptului

la durata nerezonabilă a procedurilor penale. Excepție fiind când victima

unei infracțiuni pretinde durata nerezonabilă a procedurilor penale în

legătură cu imposibilitatea soluționării aspectului civil. Cu toate acestea,

calculul duratei procedurilor urmează a fi apreciat începând cu momentul

înaintării acțiunii civile și doar luându-se în considerare criteriile

aplicabile procedurilor civile. Aici, instanța de apel trebuia să determine

dacă procedura a cărei tergiversare o invocă intimatul se referă la

aspectul civil sau penal.

constatarea încălcării termenului rezonabil de examinare a cauzei penale

17

de învinuire a V.C. și V.M. de comiterea infracțiunilor prevăzute de

art.166 alin.(2) lit.c), d) și art.172 alin.(3) lit.a) din Codul penal,

calificând perioada de peste 5 ani de examinare a prezentei cauze drept

tergiversare.

cauzei sub aspect penal, solicitare care nu cade sub incidența Legii

nr.87/2011 și art.6 CEDO, întrucât deține calitatea procesuală de parte

vătămată în cadrul procesului penal.

penale sub aspectul civil, identificând o circumstanță de fapt invocată de

către ultimul în acțiune, și anume faptul depunerii în cadrul procesului

penal la faza urmării penale la 05 mai 2017 a acțiunii civile de către

reprezentantul legal al minorului P.I., tatăl acestuia Pașa Mihail, prin care

a solicitat încasarea din contul învinuitelor C.V. și M.V. a sumei de

2334,73 de lei cu titlu de prejudiciu material și 900 000 de lei cu titlu de

prejudiciu moral.

penală a SCAUP a DP mun. Chișinău, M.P., ordonanța de recunoaștere

în calitate de parte civilă a reprezentantului legal al părții vătămate

minore P.I., pe tatăl Pașa Mihail. În cadrul ședinței din 31 iulie 2020,

instanța de judecată prin încheiere protocolară a anexat acțiunea civilă la

materialele dosarului penal.

invoce tergiversarea examinării cauzei penale doar sub aspect civil din

momentul depunerii acțiunii civile – 05 mai 2017 – până la data depunerii

prezentei cereri în temeiul Legii nr.87/2011. Prin urmare, termenul

matematico-calendaristic de examinare a cauzei este de 5 ani 1 lună și 2

zile.

judecată nu au avut loc din motive obiective: concediu (10 luni 18 zile);

starea epidemiologică (6 luni 21 de zile), efectuarea expertizei judiciare

(5 luni 5 zile), se obține în ansamblu a procedurilor aproximativ 3 ani,

ceea ce corespunde garanției procedurale privind examinarea cauzei în

termen rezonabil prevăzut de art.6 CEDO.

penale a luat toate măsurile legale, necesare în vederea contracarării

comportamentului abuziv al inculpatelor, exprimat prin neprezentarea la

mai multe ședințe de judecată, precum și aducerea forțată a acestora, iar

amânarea ședințelor a fost motivată de instanță.

18

ierarhic inferioare în mod eronat au constatat că a fost încălcat dreptul

părții vătămate I.P. Examinarea cauzei penale sub aspect civil în privința

părții vătămate/civile P.I. în termen rezonabil de circa 3 ani, raportat la

complexitatea cauzei, comportamentul inculpatelor și a altor participanți,

conduita instanței de judecata, sarcina de lucru a judecătorului , nu

constituie o încălcare în sensul Legii nr.87/2011 și art. CEDO.

judecată ierarhic inferioare eronat au apreciat mărimea prejudiciului

moral, fără a elucida pe deplin toate circumstanțele importante ale

cauzei.

privind stabilirea cuantumului prejudiciului moral în mărime de 150 000

de lei, care este una excesivă și disproporțională principiilor compensării

echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, nefiind stabilite suferințele

morale de o asemenea intensitate, precum și la stabilirea mărimii

despăgubirilor se impune necesitatea ca partea vătămată să primească o

satisfacție echitabilă pentru prejudiciul suferit să aibă un efect

compensatorii și nu trebuie să constituie venituri nejustificative.

prejudiciu moral dispusă spre încasare de către instanța de apel este

exorbitantă ca mărime în raport cu realitatea economică și socială din

țară.

prevederile art.432 din Codul de procedură civilă, în redacția legii în

vigoare din 01 septembrie 2023, în special pe prevederile alin.(1) lit.a),

b) și e) potrivit cărora, recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din

hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții

Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se

consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; e) hotărârea sau

decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor.

la 07 noiembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Ministerului Justiției, P.I., Pașa Mihail și avocatului Plopa Viorel copia

recursurilor, cu înștiințarea despre depunerea obligatorie a referințelor,

însă părțile nu și-au valorificat acest drept procedural și nu au prezentat

referințe.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ:

19

prevede că:

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau

a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții

Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură

civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023.

nr.246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție

până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza

temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări

procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina

recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în

vigoare a prezentei legi.

avocatul Plopa Viorel în interesele minorului P.I. și Ministerul Justiției

au fost depuse după data intrării în vigoare a Legii nr.246 din 31 iulie

2023, în vigoare din 01 septembrie 2023 și vor fi examinate în baza

temeiurilor de drept în vigoare la data depunerii recursurilor.

(în redacția Legii nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023)

statuează că:

„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată

este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea

recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv

un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care

nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost

compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

obligații noi, prin care se anulează sau care reduc drepturile procedurale

ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori

stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare, nu are putere

retroactivă recursul se va examina conform procedurii de judecare a

recursurilor în vigoare la data depunerii acestora (11 septembrie 2023),

deoarece după sensul său norma referitoare la temeiuri cuprinde și

20

procedura, or, temeiurile nu pot fi separate de procedura de examinare

și soluționare, ele constituind un tot întreg organic.

statuează că:

„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de

competența Curții Supreme de Justiție.

(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

(3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9

judecători ai Curții Supreme de Justiție.

(4) Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la

examinarea recursului în cauză.”

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea

participanților la proces.”

că:

„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța

verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma

temeiurilor prevăzute la art.432.”

civilă statuează că:

„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată

este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea

recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor.”

prevede că:

„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: f) să admită recursul, să

caseze decizia instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.”

reglementează că:

„(1) Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și

obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește

constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.

(2) În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile

juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite,

dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele

prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.”

învederează că:

„(1) Fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept

temei al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.”

„Hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își

întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe

probele cercetate în ședință de judecată.”

21

„(1) Orice persoană interesată este în drept să se adreseze în instanță

judecătorească, în modul stabilit de lege, pentru a-și apăra drepturile încălcate sau

contestate, libertățile și interesele legitime.”

„(2) Statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin

erorile săvârșite în procesele penale de către organele de anchetă și instanțele

judecătorești.”

privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești prevede că:

„(1) Scopul prezentei legi este crearea în Republica Moldova a unui remediu

intern eficient de apărare a dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și a

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.”

stipulează că:

„(1) Orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul

la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești poate adresa în instanță de judecată o cerere de

chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări și repararea

prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condițiile stabilite de prezenta lege și

de legislația procesuală civilă.

(2) Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în

termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot

fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului

(denumită în continuare reclamant).

(3) Prejudiciul cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil

a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se

repară indiferent de vinovăția instanței de judecată, a organului de urmărire penală,

a organului responsabil de executarea hotărârilor judecătorești sau a instituției de stat

debitoare.

(4) Prejudiciul cauzat de o autoritate publică sau de o autoritate căreia statul i-

a delegat atribuții de autoritate publică prin încălcarea dreptului la judecarea în

termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești se repară de către stat. Reparația prejudiciului se face de la bugetul de

stat.

(6) Mărimea reparației prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești se stabilește de instanța de judecată în fiecare caz

în parte, în funcție de circumstanțele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea,

precum și de pretențiile invocate de reclamant, de complexitatea cauzei, de

comportamentul reclamantului, de conduita organului de urmărire penală, a instanței

de judecată și a autorităților relevante, de durata încălcării și de importanța

procesului pentru reclamant.

(7) Organul care reprezintă statul în instanță de judecată pe această categorie

de cauze este Ministerul Justiției.”

22

„(2) În cauzele în care se pretinde încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei, cererea de chemare în judecată poate fi depusă în cadrul

examinării cauzei în fond sau în decursul a 6 luni de la intrarea în vigoare a

ordonanței procurorului de încetare a urmăririi penale sau de scoatere de sub

urmărire penală ori a actului judecătoresc de dispoziție.”

„(1) Sarcina probațiunii lipsei de încălcare a dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești și a lipsei suportării unui prejudiciu moral îi revine Ministerului

Justiției, iar sarcina de a dovedi suportarea prejudiciului material cauzat prin această

încălcare și suportarea costurilor și cheltuielilor de judecată îi revine reclamantului.”

„(1) În urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, instanța de judecată decide asupra acordării unei satisfacții echitabile

de la bugetul de stat în contul reparării prejudiciului moral, material, precum și a

costurilor și a cheltuielilor de judecată.”

statuează că:

„(1) Urmărirea penală și judecarea cauzelor penale se face în termene

rezonabile.

(2) Criteriile de apreciere a termenului rezonabil de soluționare a cauzei penale

sunt: 1) complexitatea cazului; 2) comportamentul participanților la proces; 3)

conduita organului de urmărire penală și a instanței de judecată; 31) importanța

procesului pentru cel interesat; 4) vârstă de până la 18 ani a victimei.

(3) Urmărirea penală și judecarea cauzelor penale privind infracțiunile de

corupție, cele conexe actelor de corupție, a cauzelor penale în care sunt persoane

aflate în arest, precum și minori se fac de urgență și în mod prioritar.

(4) Respectarea termenului rezonabil la urmărirea penală se asigură de către

procuror, iar la judecarea cazului – de către instanța respectivă.”

„(1) În condițiile legii, persoana lezată într-un drept al ei sau într-un interes

recunoscut de lege poate cere repararea integrală a prejudiciului patrimonial și

nepatrimonial cauzat astfel.

(5) Repararea prejudiciului presupune repunerea persoanei lezate în situația în

care s-ar fi aflat dacă prejudiciul nu se producea.”

„(1) În cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral prin fapte ce

atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute

de lege, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația

prejudiciului prin plata de despăgubiri.

(2) Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea

prejudiciului patrimonial.

(3) Reparația prejudiciului moral se face și în lipsa vinovăției autorului, faptei

ilicite în cazul în care prejudiciul este cauzat prin condamnare ilegală, atragere

ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a arestului preventiv sau a declarației

scrise de a nu părăsi localitatea, aplicarea ilegală în calitate de sancțiune

23

administrativă a arestului, muncii neremunerate în folosul comunității și în alte

cazuri prevăzute de lege.”

„(1) Mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral se determină de către

instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat

persoanei vătămate, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția

este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această despăgubire poate aduce

satisfacție echitabilă persoanei vătămate.

(2) Caracterul și gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de

judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul,

restrângerea posibilităților de viață familială și socială, precum și statutul social al

persoanei vătămate.

(3) La determinarea despăgubirii, instanța de judecată va tinde să acorde o

despăgubire care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată în mod

obișnuit în împrejurări similare și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile

cazului.”

MOTIVAREA INSTANȚEI DE RECURS:

de recurs menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat

dispozitivul deciziei, în ședință publică, la 11 mai 2023.

poștei electronice, Curtea de Apel Chișinău a expediat copia deciziei

motivate din 11 mai 2023, în adresa avocatului recurentului Plopa Viorel

și Ministerului Justiției, fapt ce rezultă din scrisoarea electronică anexată

la dosar (f.d.149).

Viorel Plopa în interesele minorului P.I. și Ministerul Justiției, se

consideră ca fiind depuse în interiorul termenului legal prevăzut la

art.434 CPC.

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu

temeiurile de drept prevăzute în art.432 din Codul de procedură civilă, în

redacția legii în vigoare la data declarării recursului.

participanților la proces, în acord cu procedura specificată la art.440 din

Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursurile declarate de avocatul Plopa Viorel în

interesele minorului P.I. și Ministerul Justiției, sunt admisibile și în

continuare vor fi examinate în același complet de judecată.

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul

Plopa Viorel în interesele minorului P.I., urmează a fi respins, iar

recursul declarat de Ministerul Justiției urmează a fi admis, casată decizia

24

instanței de apel, cu menținerea hotărârii primei instanțe, din motivele ce

succed.

minorului P.I. și Ministerul Justiției rezultă că drept temei de declarare a

recursurilor s-a invocat în esență prevederile art.432 din Codul de

procedură civilă, în redacția legii în vigoare din 01 septembrie 2023, în

special pe prevederile alin.(1) lit.a), b) și e), potrivit cărora, recursul este

admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea

recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme

de Justiție; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

reținând că recurenții Viorel Plopa în interesele minorului P.I. și

Ministerul Justiției au făcut trimitere la temeiurile de drept prevăzute de

art.432 alin.(1) lit.a), b) și e) din Codul de procedură civilă, a stabilit că

decizia contestată a Curții de Apel Chișinău este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție pe cauze similare.

Curții Supreme de Justiție constată că la 08 iunie 2022, P.I. prin

intermediul reprezentatului legal Pașa Mihail s-a adresat în judecată cu

prezenta acțiune împotriva Ministerului Justiției, solicitând prin prisma

Legii nr.87/2011 constatarea încălcării dreptului său la judecarea în

termen a cauzei penale nr.***** (număr de referință *****) de acuzare

a inculpatelor C.V. și M.V. de comiterea infracțiunilor prevăzute de

art.166 alin.(2) lit.c) și d) și art.172 alin.(3) lit.a) din Codul penal și

încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în

beneficiul său a sumei de 500 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral

cauzat prin încălcarea dreptului la judecare a în termen rezonabil a cauzei

penale.

judecarea cauzei în prima instanță, prin hotărârea din 27 octombrie 2022

a admis parțial acțiunea depusă de P.I., prin reprezentantul legal Pașa

Mihail. A constatat încălcarea dreptului lui P.I. la judecarea în termen

rezonabil a cauzei penale de învinuire a V.C. și M.V. de comiterea

infracțiunii prevăzute de art.166 alin.(2) lit.c) și d) și art.172 alin.(3) lit.a)

din Codul penal. A încasat din bugetul de stat prin intermediul

Ministerului Justiției în beneficiul lui I.P. suma de 50 000 de lei cu titlu

de prejudiciu moral cauzat pentru încălcarea dreptului la judecare în

termen rezonabil a cauzei. În rest, acțiunea în partea încasării

prejudiciului moral ce depășește suma de 50 000 de lei, a fost respinsă

ca neîntemeiată.

25

2022 și respectiv la 07 noiembrie 2022, Ministerul Justiției și P.I., prin

reprezentatul legal Pașa Mihail, reprezentat de avocatul Plopa Viorel au

declarat apeluri împotriva hotărârii primei instanțe.

decizia din 11 mai 2023 a respins apelul declarat de Ministerul Justiției,

a admis apelul declarat de Viorel Plopa în interesele minorului P.I. și a

modificat hotărârea din 27 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, prin majorarea cuantumului prejudiciului moral încasat de

la 50 000 de lei până la 150 000 de lei.

dispusă spre încasare de către prima instanță cu titlu de despăgubire

morală reprezintă o sumă insuficientă, care nu acoperă integral

prejudiciul moral cauzat părții vătămate minore, aceasta urmând a fi

majorată până la suma de 150 000 de lei, fiind luat în calcul modul de

derulare a procesului, termenul acestuia, personalitatea victimei

(reclamantului), care este minor, așteptările și scopul urmărit la

finalizarea procedurilor judiciare și pronunțarea sentinței.

mărime este rezonabilă și echitabilă, compensatoare pagubelor de ordin

moral cauzat persoanei vizate, această despăgubire corespunzând și

criteriilor de despăgubire stabilite de CtEDO prin jurisprudența sa, iar

suma cerută de partea reclamantă de 500 000 de lei fiind una exagerată

și excesivă ca mărime.

juridice pertinente la caz, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție constatată că atât prima instanță, cât și instanța de apel au stabilit

corect raportul juridic litigios, au identificat corect normele ce-l

guvernează și au stabilit corect natura drepturilor încălcate, însă, la

stabilirea cuantumului sumei ce urmează a fi încasată cu titlu de

prejudiciu moral cauzat reclamantului prin încălcarea dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei penale nr.***** (număr de

referință *****), instanța de apel nu a ținut cont de jurisprudența CEDO

și cea națională în litigii similare, stabilită în baza criteriilor de

determinare a mărimii compensației pentru prejudiciul moral cauzat, pe

când prima instanță a determinat corect mărimea prejudiciului moral

dispus spre încasare în beneficiul recurentului/reclamant P.I., fapt ce

atestă că hotărârea primei instanțe este una legală și întemeiată, din

motivele ce succed.

sarcina probațiunii lipsei de încălcare a dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei îi revine Ministerului Justiției, care prezintă în acest

26

sens un raport motivat privind modul de respectare a termenului

rezonabil.

Procuratura mun. Chișinău și de Judecătoria Chișinău (f.d.44-64) privind

modul de respectare a termenului rezonabil de examinare a cauzei penale

nr.***** (număr de referință *****) de acuzare a V.C. și M.V. de

comiterea infracțiunilor prevăzute la art.166 alin.(2) lit.c) și lit. d) și art.

72 alin.(3) lit.a) din Codul penal, rezultă că la 24 august 2016 în Registrul

de evidență a sesizărilor cu privire la infracțiuni al Inspectoratului de

Poliție Botanica al DP Chișinău a fost înregistrară cu nr.*****

înștiințarea depusă de Mihail Pașa cu privire la faptul comiterii

infracțiunii la 23 august 2016 de către V.M. și V.C. în privința fiului său

minor P.I.

Chișinău, D.B. a dispus pornirea urmăririi penale nr.***** în temeiul

unei bănuieli rezonabile de comitere a infracțiunii prevăzute la art.174

alin.(1) din Codul penal de către C.V. și M.V. în privința minorului P.I.,

cu caracter *****.

penală Pașa Mihail a fost recunoscut în calitate de reprezentant legal al

victimei.

penală, minorul P.I. a fost recunoscut în calitate de parte vătămată în

cauza penală.

minore P.I., Pașa Mihail a depus în cadrul urmării penale nr.*****

cerere, prin care în temeiul art.61 alin.(1) din Codul de procedură penală,

a solicitat să fie recunoscut în calitate de parte civilă atât personal, cât și

în numele părții vătămate minore P.I. (f.d.12).

reprezentantul legală al părții vătămate Pașa Mihail, în temeiul art.219

alin.(1) și alin.(2) pct.4), alin.(3) pct.1), alin.(4) și art.221 din Codul de

procedură penală, a depus acțiune civilă, solicitând încasarea din contul

inculpatelor C.V. și M.V. în beneficiul părții vătămate minore P.I. a

sumei de 2334,73 de lei cu titlu de prejudiciu material și 900 000 de lei

cu titlu de prejudiciu moral (f.d.11).

procuratura mun. Chișinău, oficiul principal, D.B, au fost puse sub

învinuire C.V. și M.V. în baza art.172 alin.(3) lit.a), art.166 alin.(2) lit.c),

d) din Codul penal și aplicate față de acestea măsurii preventive sub

formă de a nu părăsi țara.

27

C.V. și M.V. a măsurilor preventive de obligației de nepărăsire a

localității, cu luare obligațiilor în scris.

dată fiind înmânat învinuitelor.

inculpatelor C.V. și M.V. de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de

art.166 alin.(2) lit.c), d) și art.172 alin.(3) lit.a) din Codul penal a fost

expediată la Judecătoria Chișinău, sediul Central.

Chișinău, sediul Centru la 08 noiembrie 2017, fiind dispusă numirea

ședinței preliminare la 23 noiembrie 2017.

prezentat apărătorii Ț.E. și T.S., astfel ședința de judecată s-a amânat

pentru data de 21 decembrie 2017.

că președintele completului D.C. s-a aflat în concediu, astfel următoarea

ședință fiind stabilită pentru 30 ianuarie 2018.

cauza că judecătorul S.T. se afla în concediu medical, astfel ședința de

judecată a fost amânată pentru data de 01 martie 2018, ora 14:30.

amânată, din motivul lipsei raportului de expertiză psihiatrică, care se

efectuează de către medicii psihiatri, fiind stabilită următoarea ședință

pentru data de 19 aprilie 2018, ora 10:00.

prezentat apărătorul părții vătămate, Plopa Viorel, apărătorul inculpatei,

M.V., avocatul G.O., cât și nefinalizarea expertizei medico – psihiatrică,

astfel procesul a fost amânat pentru data de 18 mai 2018, ora 12:00.

prezentat procurorul P.G., care a informat instanța că se află într-o altă

ședință de judecată, iar din cauza lipsei raportului de expertiză

psihiatrică, ședința a fost amânată pentru 6 august 2018.

întrerupere până pe data de 07.08.2018.

întrerupere până pe data de 05.09.2018.

pe motiv că cauza penală se află la Curtea de Apel Chișinău, pentru

examinarea recursului depus reprezentantul legal pârții vătămate, Pașa

Mihail, apărătorul părții vătămate, Plopa Viorel, împotriva încheierii

Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 07.08.2018, prin care s-a

28

respins cererea cu privire la asigurarea acțiunii depusă de reprezentantul

legal al părții vătămate, Plopa Viorel.

procurorul, P.G. și reprezentantul legal al inculpatei, C.M., fiind admis

demersul apărătorului H.O., în interesele inculpatei C.V. cu privire la

desemnarea din oficiu a unui reprezentant legal, ședința de judecată, fiind

întreruptă, până la 02.10.2018.

amânată pentru data de 02.11.2018, din motivul lipsei apărătorului G.O.,

care a solicitat amânarea ședinței de judecată, pe motiv că se află peste

hotarele țării.

reprezentantul legal al inculpatei C.V., iar procurorul P.G. a solicitat

desemnarea unui reprezentant legal din cadrul Preturii sectorului

Botanica, astfel instanța a considerat imposibil a petrece ședința de

judecată, fiind stabilită următoarea ședință de judecată pentru

09.11.2018, ședința fiind contramandată, din cauza că judecătorul B.A.

se află în concediu neplătit, fiind stabilită următoarele ședință de judecată

pentru 16 noiembrie 2018.

că președintele completului D.C. și judecătorul S.T. s-au aflat în

concediu medical, fiind stabilită ședința pentru data de 22.11.2018, care

la fel nu a avut loc din motivul că judecătorul S.T. s-a aflat în concediu

medical, fiind stabilită următoarea ședință de judecată pentru

08.02.2019.

următoarea ședință de judecată pentru data de 08 februarie 2019, însă,

judecătorul raportor B.A. la data de 06 februarie 2019 s-a adresat cu

solicitare către Președintele Judecătoriei Chișinău, Ț.R. de a modifica

încheierea vicepreședintelui Judecătorie Chișinău, sediul Central din 09

noiembrie 2017 prin înlocuirea judecătorului S.T. care se află în

concediu medical pe un termen nedeterminat, cu un alt judecător din

cadrul Judecătoriei Chișinău, în calitate de membru al completului,

pentru examinarea cauzei penale de învinuire a lui C.V. și M.V. de

comitere a infracțiunilor prevăzute la art. 172 alin. (3) lit. a) și art. 166

alin. (2) lit. c) și d) Cod Penal al R.M.

că, membrul completului, judecătorul S.T., s-a aflat în concediu medical.

Judecătoriei Chișinău, s-a dispus modificarea completului de judecată,

format din D.C. – președintele completului, B.A. - judecător raportor și

judecătorul S.T., și anume, judecătorul S.T. s-a înlocuit cu judecătorul

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, P.P. Prin încheierea din 25

29

februarie 2019 s-a stabilit următoarea ședință de judecată pentru data de

29 martie 2019.

prezentat procurorul L.V., inculpatele C.V., M.V., apărătorii, H.O., G.O.,

reprezentantul legal al părții vătămate, Pașa Mihail, apărătorul părții

vătămate, Plopa Viorel, reprezentantul legal al inculpatei C.V., P.C.. S-a

dispus începerea examinării cauzei în fond. Instanța a admis demersul

procurorului, L.V., cu privire la anunțarea unei întreruperi pentru ca

reprezentantul legal al părții vătămate, Pașa Mihail să se pregătească

pentru a fi audiat.

următoarea ședință de judecată pentru data de 22 aprilie 2019, ora 10:00

sau 22 aprilie 2019, ora 14:00, însă apărătorul H.O. a menționat că se

află în imposibilitate de a se prezenta având deja fixate mai multe ședințe

de judecată. A fost propusă data de 23 aprilie 2019, însă apărătorii H.O.

și G.O., au menționat că, se află în imposibilitate de a se prezenta, având

fixate ședință de judecată. Instanța de comun acord cu participanții la

proces, a întrerupt ședința de judecată pentru data de 24 aprilie 2019, ora

14:30. Totodată instanța, ținând cont că în ședință de judecată erau

prezenți toți participanții la proces, a stabilit de comun acord cu aceștia,

datele ulterioarelor ședințe de judecată, și anume: 13 mai 2019, ora

16:00; 20.05.2019, ora 15:30; 23.05.2019, ora 14:30.

procurorul L.V., inculpatele C.V., M.V., apărătorii H.O., G.O.,

reprezentantul legal al părții vătămate, Plopa Viorel, reprezentantul legal

al inculpatei C.V., P.C., cât și martorului P.N. S-a audiat reprezentantul

părții vătămate, Pașa Mihail și martorul P.N..

că, timpul preconizat pentru ședința de judecată a expirat, pentru data

stabilită anterior, și anume pentru 13 mai 2019.

aflat în imposibilitate de a se prezenta din motiv că era antrenat în alte

ședințe de judecată, astfel s-a anunțat întreruperea ședinței de judecată

pentru data de 20 mai 2019.

procurorul L.V., inculpatele C.V., M.V., apărătorii H.O., G.O.,

reprezentantul legal al părții vătămate Pașa Mihail, apărătorul părții

vătămate Plopa Viorel, reprezentantul legal al inculpatei C.V., P.C.

Instanța a constatat că, judecătorul P.P. s-a aflat în imposibilitate de a se

prezenta din motiv că era antrenat în alte ședințe de judecată, astfel s-a

anunțat întreruperea ședinței de judecată pentru data de 23 mai 2019.

procurorul L.V., apărătorii H.O., G.O., apărătorul părții vătămate Plopa

30

Viorel, reprezentantul legal al inculpatei C.V., P.C., martorii C.G. și

O.A. În ședința de judecată nu s-au prezentat inculpatele C.V., M.V., cât

și reprezentantul legal al părții vătămate Pașa Mihail. Instanța

soluționând chestiunea cu privire la posibilitatea continuării ședinței de

judecată în lipsa inculpatelor, a propus participanților la proces anunțarea

unei întreruperi până la data de 14 august 2019, însă apărătorul H.O. a

menționat că la data de 14 august 2019, se va afla în concediu anual de

odihnă. Instanța a propus participanților la proces anunțarea unei

întreruperi pentru data de 01 august 2019, ora 09:30, însă apărătorul G.O.

a precizat că în prima parte a zilei are fixate deja ședințe de judecată. S-

a propus participanților la proces anunțarea unei întreruperi pentru data

de 01 august 2019, ora 14:30, astfel de comun acord cu participanții la

proces, s-a dispus anunțarea unei întreruperi până la data de 01 august

și anume: 05 august 2019, ora 14:30 și 06 august 2019, ora 09:30.

procurorul, L.V., apărătorii H.O., G.O., apărătorul părții vătămate Plopa

Viorel, reprezentantul legal al inculpatei C.V., P.C., inculpatele M.V.,

C.V., cât și reprezentantul legal al părții vătămate, Pașa Mihail. În ședință

de judecată nu s-au prezentat martorii C.G. și O.A.. Instanța a constatat

că, la data de 10.07.2019 a fost examinată cererea de accelerare depusă

de reprezentantului părții vătămate, avocatul Plopa Viorel, prin care a

fost respinsă. Potrivit cuprinsului încheierii nominalizate mai sus s-a

constatat că judecătorul D.C., prin ordinul nr. 36 din 15 mai 2019 se află

în concediu anual de odihnă pentru perioada 03 iunie 2019-19 iulie 2019,

iar judecătorul P.P., prin ordinul nr. 118 din 18 iunie 2019 se află în

concediu anual de odihnă pentru perioada 15 iulie 2019- 13 august 2019,

astfel instanța a adus la cunoștință despre imposibilitatea întrunirii

completului de judecată. Astfel, a propus participanților la proces de a

anunța o întrerupere până la data de 15 august 2019, ora 10:00, însă

apărătorul H.O. a precizat că în perioada 15 august 2019-15 septembrie

2019 se va afla în concediu anual de odihnă.

pentru data de 14 august 2019, ora 10:00. Apărătorul, G.O., a menționat

că în luna august va pleca în concediu anual de odihnă, însă nu cunoaște

la moment data concretă. S-au contramandat ședințele de judecată fixate

pentru data de 05 august 2019 și 06 august 2019, ținând cont că membrul

completului, judecătorul P.P. se află concediu anual de odihnă. Instanța

a comunicat participanților la proces că, judecătorul raportor B.A. din

data de 19 august 2019 va pleca în concediu anual de odihnă, propunând

acestora stabilirea ulterioarelor ședințe de judecată. De comun acord cu

participanții la proces s-au stabilit următoarele ședințe de judecată pentru

31

data de 27 septembrie 2019, instanța întrerupând ședința de judecată până

la data de 14 august 2019.

procurorul L.A., apărătorul părții vătămate Plopa Viorel, reprezentantul

legal al părții vătămate, Pașa Mihail, reprezentantul legal al inculpatei

C.V., P.C., inculpatele M.V. și C.V. În ședința de judecată nu s-au

prezentat apărătorii H.O., G.O., cât și martorii C.G. și O.A. Instanța a

întrerupt ședința pentru data de 27 septembrie 2019.

procurorul L.A., apărătorul părții vătămate Plopa Viorel, reprezentantul

legal al părții vătămate, Pașa Mihail, reprezentantul legal al inculpatei

C.V., P.C., inculpatele M.V., C.V., apărătorii H.O. și G.O. În ședința de

judecată nu s-au prezentat inculpatele M.V. și C.V. Instanța de judecată

a adus la cunoștința participanților la proces că, președintele ședinței,

judecătorul D.C. se află în imposibilitate de a se prezenta în ședința de

judecată, din motiv că, se află la Adunarea Generală a Judecătorilor. S-a

întrerupt ședința de judecată până la data de 08 octombrie 2019.

deoarece președintele completului, judecătorul D.C. s-a aflat în

imposibilitate de a se prezenta în ședință de judecată. S-a stabilit

următoarea ședință de judecată pentru data de 27 noiembrie 2019.

procurorul B.V., inculpatele M.V., C.V., apărătorul părții vătămate,

Plopa Viorel, reprezentantul legal al părții vătămate, Pașa Mihail,

reprezentantul legal al inculpatei, C.V., P.C., inculpatele M.V., C.V,

apărătorii H.O, G.O., cât și martorii C.G., O.A. Instanța ținând cont că,

termenul stabilit pentru ședință de judecată s-a scurs, de comun acord cu

participanții la proces, a întrerupt ședința de judecată până la 06

decembrie 2019.

procurorul L.V., apărătorul părții vătămate Viorel Plopa, reprezentantul

legal al părții vătămate, Pașa Mihail și apărătorul H.O. La ședință de

judecată nu s-au prezentat inculpatele M.V., C.V., reprezentantul legal al

inculpatei, C.V., P.C. și apărătorul G.O. Ședința s-a întrerupt de comun

acord cu participanții prezenți la proces pentru data de 12 decembrie

2019.

procurorul L.V., inculpatele M.V., C.V., apărătorul părții vătămate

Viorel Plopa, reprezentantul legal al părții vătămate, Pașa Mihail,

reprezentantul legal al inculpatei C.V., P.C., apărătorii H.O., G.O.

Procurorul L.V. a solicitat anunțarea unei întreruperi pentru a prezenta

mijloace tehnice speciale în ședința de judecată, în scopul vizualizării

32

înregistrărilor video. De comun acord cu participanții la proces, ședința

de judecată s-a întrerupt pentru data de 27 decembrie 2019.

procurorul L.A., inculpata M.V., apărătorul părții vătămate Viorel Plopa,

reprezentantul legal al părții vătămate, Pașa Mihail, reprezentantul legal

al inculpatei C.V., P.C., apărătorii H.O., G.O. În ședința de judecată nu

s-a prezentat inculpata C.V. Instanța a dispus prin încheiere protocolară,

constatarea imposibilității examinării cauzei penale în lipsa inculpatei,

C.V. Prin încheiere separată a examinat demersul procurorului L.A. cu

privire la aducerea forțată a inculpatei, admițând demersul. Instanța a

propus participanților la proces anunțarea unei întreruperi, pentru data de

24 ianuarie 2020, însă apărătorul H.O. a menționat că are deja altă ședință

fixată la ora respectivă. Instanța a propus participanților la proces

anunțarea unei întreruperi, pentru data de 31 ianuarie 2020, însă

apărătorul G.O. a menționat că are deja altă ședință fixată la ora

respectivă. De comun acord cu participanții la proces s-a întrerupt ședința

de judecată pentru data de 31 ianuarie 2020.

inculpatele M.V., C.V., reprezentantul legal al părții vătămate, Pașa

Mihail, reprezentantul legal al inculpatei C.V., P.C., inculpata M.V.,

apărătorii H.O. și G.O. În ședință de judecată nu s-au prezentat

procurorul L.A., cât și membrul completului, judecătorul P.P., care se

afla în concediu medical. Instanța a constatat lipsa procurorului L.A, cât

și a membrului completului, judecătorul P.P., care a informat instanța de

dimineață că se află în concediu medical. Instanța a propus participanților

la proces anunțarea unei întreruperi, pentru data de 14 februarie 2020,

însă apărătorul H.O. a menționat că la data respectivă nu va fi în țară.

Instanța a propus participanților la proces anunțarea unei întreruperi

pentru data de 7 februarie 2020, ora 15:00, după care ora 14:00 însă

apărătorul G.O. a menționat că la ora 15:00 are ședință de judecată fixată

la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana. Instanța a propus participanților

la proces anunțarea unei întreruperi, pentru data de 07 februarie 2020,

ora 12:00, după însă apărătorul H.O. a menționat că are altă ședință de

judecată fixată la ora respectivă. De comun acord cu participanții la

proces s-a întrerupt ședința de judecată pentru data de 7 februarie 2020,

orele 16:00.

cauza că membrul completului, P.P., se afla în concediu medical. Ședința

de judecată a fost amânată pentru data de 21 februarie 2020.

procurorul L.A., inculpatele M.V., C.V., reprezentantul legal al părții

vătămate, Pașa Mihail, apărătorii H.O. și G.O. În ședința de judecată nu

s-a prezentat reprezentantul legal al inculpatei C.V., P.C. Instanța a

33

propus participanților la proces anunțarea unei întreruperi pentru data de

28 februarie 2020, însă apărătorul G.O., a menționat că consideră

imposibil. Instanța a propus participanților la proces anunțarea unei

întreruperi pentru data de 26 februarie 2020, însă apărătorul G.O., a

menționat că consideră imposibil, deoarece are fixată ședință de judecată.

Instanța a propus participanților la proces anunțarea unei întreruperi

pentru data de 27 februarie 2020, însă apărătorul G.O., a menționat că

consideră imposibil, deoarece are fixată ședință de judecată. Instanța a

propus participanților la proces anunțarea unei întreruperi pentru data de

06 martie 2020, însă apărătorii G.O. și H.O. au menționat că, consideră

imposibil deoarece au fixate ședințe de judecată.

întreruperi pentru data de 06 martie 2020, însă apărătorul G.O. a

menționat că, consideră imposibil, deoarece are fixată ședință de

judecată. Instanța a propus participanților la proces întreruperea ședinței

de judecată pentru data de 9 martie 2020. Toți participanții prezenți la

proces au consemnat posibilitatea fixării ședinței pentru data indicată

mai sus. Ședința de judecată fiind întreruptă, din cauza lipsei

reprezentantului legal al inculpatei, C.V., P.C., pentru data de 9 martie

2020.

procurorul L.A., inculpata C.V., reprezentantul legal al părții vătămate

Pașa Mihail, reprezentantul legal al inculpatei C.V., P.C., apărătorii

H.O., G.O. În ședința de judecată nu s-a prezentat inculpata M.V.

Instanța a constatat imposibilitatea petrecerii ședinței de judecată în lipsa

inculpatei, M.V., obligând-o pe aceasta să prezinte dovada imposibilității

prezentării în ședință de judecată. Instanța a propus participanților la

proces anunțarea unei întreruperi până la 01 aprilie 2020, ora 09:30, după

care 10:00, însă apărătorul G.O. a menționat că consideră imposibil,

deoarece are fixată ședință de judecată. Instanța a propus participanților

la proces anunțarea unei întreruperi, până la 01 aprilie 2020, ora 11:30,

însă procurorul a precizat că este imposibil deoarece are o ședință deja

fixată pentru ora 11:00. Instanța de comun acord cu participanții prezenți

la proces, a anunțat întruparea ședinței de judecată până la 02 aprilie

2020.

Parlamentului nr.55 din 17 martie 2020, a fost declarată stare de urgență

pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie-15 mai

2020.

că judecătorul B.A., s-a aflat în concediu medical, până la data de 24 mai

2020, instanța a stabilit ședință de judecată pentru data de 15 iulie 2020.

34

procurorul L.A., H.O., G.O., reprezentantul legal al inculpatei C.V., S.I.

Apărătorii în ședință de judecată nu s-au prezentat: inculpata, C.V.,

inculpata, M.V., reprezentantul legal al părții vătămate, Pașa Mihail.

Instanța a dispus a considera imposibil petrecerea ședinței de judecată în

lipsa inculpatelor M.V. și V.C., totodată a admis demersul procurorului

cu privire la aducerea forțată a inculpatelor. Instanța de comun acord cu

participanții prezenți la anunțat întruparea ședinței de judecată până la 03

august 2020.

procurorul L.A., inculpatele M.V., C.V., reprezentantul legal al părții

vătămate, Pașa Mihail, reprezentantul inculpatei C.V., P.C., apărătorii

H.O. și G.O. Instanța a admis cererile cu privire la acordarea unui termen

apărătorilor, pentru a-și pregăti poziția de apărare. Instanța de comun

acord cu participanții la proces, a întrerupe ședința de judecată până la 6

august 2020.

procurorul L.A., inculpatele M.V., C.V., reprezentantul legal al părții

vătămate, Pașa Mihail, reprezentantul legal al inculpatei C.V., P.C.,

apărătorii H.O. și G.O., cât și martorii D.M. și M.G. Instanța a propus

participanților la proces anunțarea unei întreruperi, până la 30 octombrie

2020, însă apărătorul H.O. a menționat că are fixată altă ședință de

judecată la ora respectivă. Instanța de comun acord cu participanții la

proces, a întrerupt ședința de judecată până la 04 noiembrie 2020.

deoarece membrul completului de judecată, judecătorul P.P. s-a aflat în

autoizolare fiind suspect la virusul COVID - 19, fiind stabilită

următoarea ședință de judecată pentru data de 23 noiembrie 2020.

deoarece membrul completului de judecată, judecătorul P.P. s-a aflat în

concediu medical, fiind stabilită următoarea ședință de judecată pentru

data de 15 decembrie 2020.

deoarece în baza Dispoziției Președintelui Judecătoriei Chișinău nr.67

din 30.11.2020, în cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

instituit un regim special, limitat de activitate pentru perioada 01

decembrie 2020 - 15 ianuarie 2020. Potrivit pct.1 lit.b) indicat în

Dispoziția nr.67 din 30.11.2020, judecătorul va proceda la

preschimbarea din oficiu a termenelor de judecată, prin amânarea

ședințelor de judecată după data de 15.01.2021.

fixarea ședinței de examinare a cauzei penale pentru data de 19 ianuarie

2021.

35

procurorul L.A., inculpatele M.V., C.V., reprezentantul legal al părții

vătămate, Pașa Mihail, reprezentantul legal al inculpatei, C.V., P.C.,

apărătorii H.O., G.O. Instanța a admis demersul apărătorului H.O. cu

privire la aducerea forțată a martorului D.V., fiind emisă încheiere în

acest sens. Instanța de comun acord cu participanții la proces, a întrerupt

ședința de judecată pentru data de 05 februarie 2021.

procurorul L.A., inculpata C.V., reprezentantul legal al părții vătămate

Pașa Mihail, reprezentantul legal al inculpatului C.V., S.I., apărătorii

H.O. și E.S.. La ședință nu s-au prezentat inculpata M.V. și apărătorul

G.O., care a fost înlăturat ținând cont că, E.S. s-a prezentat în ședință de

judecată pentru a reprezenta interesele inculpatei M.V.

inculpatei M.V., E.S., nou admis în proces, care a solicitat acordarea unui

termen pentru a face cunoștință cu materialele cauzei, pentru data de 15

februarie 2021. Data ședinței a fost stabilită de comun acord cu toți

participanții prezenți la proces.

motiv că prin Hotărârea nr.45 din 15 februarie 2021 a Comisiei Naționale

Extraordinare pentru Sănătate Publică, s-a instituit stare de urgență în

sănătate publică.

judecată pentru data de 12 martie 2021.

motiv că prin Dispoziția Președintelui Judecătoriei Chișinău nr.4 din 05

martie 2021 s-a instituit un regim special de activitate. În pct.2 al

Dispoziției s-a dispus amânarea ședințelor de judecată după data de 15

martie 2021, cu posibilitatea ulterioarei schimbări a datei respective.

judecată pentru data de 07 iunie 2021. Ședința de judecată din 07 iunie

2021 nu a avut loc, din cauza că judecătorul raportor B.A., se afla în

concediu medical. Următoarea ședință de judecată a fost fixată pentru

data de 18 iunie 2021.

procurorul L.A., inculpata, reprezentantul legal al părții vătămate Pașa

Mihail și martorul D.V.

C.V., reprezentantul legal al inculpatei C.V., S.I., apărătorii H.O. și E.S.

Instanța de comun acord cu participanții prezenți la proces a întrerupt

ședința de judecată până la 30 iulie 2021.

că membrul completului P.P. se afla în concediu medical. Ședința de

36

judecată a fost stabilită pentru data de 08 octombrie 2021. În ședința de

judecată din 08 octombrie 2021 s-au prezentat procurorul L.A., inculpata

C.V., reprezentantul legal al părții vătămate, Pașa Mihail, reprezentantul

legal al inculpatei C.V., S.I., apărătorii H.O., S.A. și martorul D.V. În

ședință de judecată nu s-a prezentat inculpata M.V. Instanța a propus

participanților la proces întreruperea ședinței judecată până la 29

noiembrie 2021, însă procurorul a comunicat că are fixată deja o ședință

de judecată la ora respectivă. Instanța a propus participanților la proces

întreruperea ședinței de judecată până la 06 decembrie 2021, însă

apărătorul H.O. a menționat că posibil nu va fi în țară. Instanța de comun

acord cu participanții prezenți la proces a întrerupt ședința de judecată

până la 29 noiembrie 2021.

inculpata C.V., reprezentantul legal al părții vătămate, Pașa Mihail,

reprezentantul legal al inculpatei, C.V., C.D., apărătorul H.O. În ședința

de judecată nu s-au prezentat procurorul L.A., inculpata M.V. și

apărătorul S.A. Instanța a propus participanților la proces întreruperea

ședinței de judecată până la 21 decembrie 2021, ora 14:30, însă

apărătorul H.O. a comunicat că are altă ședință de judecată la Judecătoria

Cimișlia.

ședinței de judecată până la 21 decembrie 2021, ora 14:30, însă

apărătorul H.O. a comunicat că are altă ședință de judecată la Judecătoria

Cimișlia. Instanța a propus participanților la proces întreruperea ședinței

de judecată până la 22 decembrie 2021, ora 14:30, însă apărătorul, H.O.,

a precizat că posibil va întârzia, fiind fixată o ședință de judecată la ora

14:00. Instanța de comun acord cu participanții prezenți la proces, a

întrerupt ședința de judecată până la 22 decembrie 2021, ora 15:00.

reprezentantul legal al părții vătămate, Pașa Mihail, reprezentantul legal

al inculpatei, C.V., C.D., apărătorul S.A. În ședință de judecată nu s-au

prezentat inculpatele C.V. și M.V., apărătorul H.O. și procurorul L.A.

Instanța de comun acord cu participanții prezenți la proces a întrerupt

ședința de judecată până la 28 ianuarie 2022.

deoarece judecătorul raportor B.A., s-a aflat în concediu din cont propriu,

în scopul soluționării unor probleme familiale.

procurorul L.A., inculpata C.V., reprezentantul legal al părții vătămate,

Pașa Mihail, reprezentantul legal al inculpatei C.V., U.N, apărătorii H.O.

și S.A. La ședință nu s-a prezentat inculpata M.V. S-a propus

participanților la proces anunțarea unei întreruperi pentru data de 09

martie 2022, ora 10:30, însă apărătorul S.A și procurorul L.A. au

37

menționat că au deja mai multe ședințe de judecată pentru data

respectivă. S-a propus participanților la proces anunțarea unei întreruperi

pentru data de 18 martie 2022, ora 11:30, însă inculpata C.V. a menționat

că de la data de 17 martie 2022 va fi plecată la sanatoriu pentru

reabilitare. S-a propus participanților la proces anunțarea unei întreruperi

pentru data de 14 martie 2022, ora 11:00, însă apărătorul H.O. a

menționat că are fixată ședință de judecai ora 11:00 la Judecătoria Orhei.

Instanța de comun acord cu participanții prezenți la proces a întrerupt

ședința de judecată până la 14 martie 2022.

procurorul S.V., inculpata C.V., reprezentantul legal al părții vătămate,

Pașa Mihail, reprezentantul legal al inculpatei C.V., U.N., apărătorii

H.O. și S.A. La ședință nu s-a prezentat inculpata M.V.

procurorului S.V. cu privire la anunțarea în căutare a inculpatei M.V.,

care de la data de 30.01.2021 a părăsit Republica Moldova. Instanța a

comunicat participanților la proces că vor fi informați cu privire la

următoarea ședință de judecată, ținând cont că prin Hotărârea nr.41 din

24.02.2022 s-a instituit stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii

Moldova pentru perioada de 60 zile. Totodată Comisia pentru Situații

Excepționale a RM, prin Dispoziția nr.5 din 2 martie 2022, cauzele

penale aflate în curs pe rolul instanțelor de judecată, indiferent de etapa

de examinare, s-au suspendat de drept pe durata stării de urgență.

fixarea ședinței de examinare a cauzei pentru data de 20 aprilie 2022. În

ședința de judecată din 20 aprilie 2022 nu s-au prezentat procurorul L.A.,

inculpatele C.V., M.V., reprezentantul legal al părții vătămate, Pașa

Mihail, reprezentantul legal al inculpatei C.V., U.N., apărătorii H.O. și

S.A. Instanța a întrerupt ședința de judecată până la data de 27 mai 2022.

Ședința de judecată din 27 mai 2022 nu a avut loc din motiv că

președintele completului, D.C., s-a aflat în imposibilitate de a se

prezenta. Ulterioara ședință de judecată a fost fixată pentru data de 01

iunie 2022.

procurorul L.A., reprezentantul legal al părții vătămate, Pașa Mihail,

apărătorul H.O. La ședință nu s-a prezentat inculpata M.V, C.V,

reprezentantul legal al inculpatei C.V., U.N. și apărătorul S.A. De comun

acord cu participanții la proces, s-a întrerupt ședința de judecată pentru

data de 04 iulie 2022. În ședința de judecată din 04 iulie 2022 nu s-au

prezentat procurorul L.A., inculpatele C.V., M.V., reprezentantul legal

al părții vătămate, Pașa Mihail, reprezentantul legal al inculpatei C.V.,

U.N., apărătorii H.O. și S.A. Ședința de judecată a fost întreruptă pentru

data de 12 septembrie 2022. În ședința de judecată din 12 septembrie

38

2022 s-au prezentat procurorul L.A., inculpata C.V., reprezentantul legal

al părții vătămate, Pașa Mihail, reprezentantul legal al inculpatei C.V.,

U.N., apărătorii H.O. și S.A. La ședință nu s-a prezentat inculpata M.V.,

care a fost anunțată în căutare. S-a propus participanților la proces

anunțarea unei întreruperi pentru data de 17 octombrie 2022, însă

procurorul L.A. a menționat că nu este potrivită data respectivă, deoarece

va fi ocupat. S-a propus participanților la proces anunțarea unei

întreruperi pentru data de 17 octombrie 2022, ora 15:30, însă procurorul

L.A., a menționat nu este potrivită data respectivă, deoarece va fi ocupat.

a întrerupt ședința de judecată până la 31 octombrie 2022, ora 16:15.

civilă constatarea încălcării dreptului său la judecarea în termen

rezonabil a cauzei penale nr.***** (număr de referință *****) aflate pe

rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și repararea prejudiciului

moral cauzat prin această încălcare.

Legea nr.87/2011, pe lângă respectarea strictă a cadrului procedural

impus de dispozițiile CPC și a legii menționate, există și anumite

particularități de soluționare a unor asemenea litigii.

temeinicia hotărârii judecătorești în cadrul pricinilor respective, în

ansamblu depinde în mare parte de pregătirea acestora. Or, după cum s-

a mai menționat, aceste pretenții se caracterizează prin conținut specific,

în funcție de obiectul probațiunii, subiecții procesuali, termenul de

examinare, sarcina probațiunii (sarcina probațiunii de lipsă a încălcării

dreptului, sarcina de a dovedi suportarea prejudiciului material, etc.).

Urmează a se menționa că toate cauzele urmează să parcurgă trei etape

de apreciere: - identificarea în substanță a obiectului pretențiilor; -

identificarea perioadei de referință - aprecierea necesității și, dacă e

cazul, a cuantumului satisfacțiilor echitabile.

„termen rezonabil”, totuși ține de accentuat că prin obligarea respectării

unui astfel de termen pentru înfăptuirea actului justiției atât normele

naționale, cât și cele internaționale invocă administrarea justiției fără

întârzieri neconforme de natură a-i compromite eficacitatea și

responsabilitatea, statul fiind responsabil pentru activitatea autorităților

publice, inclusiv ale instanțelor judecătorești.

a termenului rezonabil, în acest sens de a se consulta (Josan, §18,

Mazepa, §42, Holomiov, §137 cu referințe), și anume:

- Complexitatea cauzei, se apreciază de asemenea după caz și

individual. Drept exemple pot constitui: complexitatea obiectului

39

acțiunii civile sau substanța acuzațiilor penale, necesitatea unui volum

probatoriu, expertize, numărul de martori sau părți în proces, ori

elemente de extraneitate, existenta altor proceduri paralele, etc;

-Comportamentul părților care include aprecierea

comportamentului reclamantului și autorităților. Se va aprecia bona/mala

fides a tuturor părților implicate în proces, inclusiv existența unor

întârzieri inexplicabile, amânări neîntemeiate, consecutivitatea

ședințelor, planificarea unei ordini a ședințelor cu pauze îndelungate, etc;

- Miza (interesul) pentru reclamant relevă importanța sau scopul

pentru persoana care pretinde violarea dreptului său la un termen

nerezonabil.

identificarea a două aspecte și anume dacă: (i) procedurile fac parte din

sfera penalului în sensul articolului 6 din Convenție, și (ii) dacă da, atunci

când persoanei care pretinde violarea dreptului său la durata procedurilor

i s-a înaintat o acuzație în materie penală.

victimele, persoanele care au înaintat o sesizare, martorii, alte persoane

participante în proces în afară de acuzat (bănuit, învinuit, inculpat) nu

pot pretinde încălcarea dreptului la durata nerezonabilă a procedurilor

penale. Cu alte cuvinte, articolul 6§1 CEDO sub aspectul său penal poate

fi invocat numai de persoana căreia i s-a înaintat o acuzație. O excepție

constituie situația când victima unei infracțiuni pretinde durata

nerezonabilă a procedurilor penale în legătură cu imposibilitatea

soluționării aspectului civil, și anume examinarea excesiv de lungă a

acțiunii sale civile în cadrul procedurilor penale. În această situație poate

fi apreciată și durata procedurilor penale dar începând cu momentul

înaintării acțiunii civile și doar luându-se în considerare criteriile

aplicabile procedurilor civile.

prin reprezentatul legal Pașa Mihail și avocatul Plopa Viorel, pretinde

constatarea încălcării dreptului său la judecarea în termen rezonabil a

cauzei penale nr.***** (număr de referință *****) și repararea prin

prisma Legii nr.87/2011 a prejudiciului moral cauzat prin această

încălcare.

calitatea procesuală de victimă/parte vătămată și parte civilă, având în

vedere faptul la 05 mai 2017, la faza urmăririi penale, reprezentantul

legal al părții vătămate, Pașa Mihail a depus în temeiul art.219 alin.(1) și

alin.(2) pct.4), alin.(3) pct.1), alin.(4) și art.221 din Codul de procedură

penală, acțiune civilă, solicitând încasarea din contul inculpatelor C.V.

și M.V. în beneficiul părții vătămate minore P.I. a sumei de 2334,73 de

40

lei cu titlu de prejudiciu material și 900 000 de lei cu titlu de prejudiciu

moral (f.d.11).

reclamantul/recurent P.I. cad sub incidența Legii nr.87/2011 privind

repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești, și respectiv este îndreptățit în

baza acestei legi la repararea prejudiciului cauzat ca urmare a examinării

excesiv de lungi a acțiunii sale civile în cadrul procedurii penale, din

momentul depunerii acțiunii civile (05.05.2017) până la data depunerii

prezentei acțiuni civile în temeiul Legii respective (08.06.2022), care

constituie în total 5 ani 1 lună și 2 zile.

nr.87/2011, repararea prejudiciului se face doar în măsura în care

încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei

care a depus cererea de reparare a prejudiciului.

următoarele criterii de apreciere: complexitatea cauzei, comportamentul

părților, care include comportamentul reclamantului și al autorităților, și

miza (interesul) pentru reclamant.

Potrivit Nomenclatorului gradelor de complexitate, parte a

Regulamentului privind stabilirea gradelor de complexitate unice

naționale a cauzelor civile, penale și contravenționale, aprobat prin

Hotărârea nr.165/6 din 18 februarie 2014 a Consiliului Superior al

Magistraturii, modificat și completat prin Hotărârea CSM nr.486/19 din

23 iunie 2015, pentru cauza penală supusă controlului, gradul de

complexitate este aproape maxim, evaluat la 9 puncte din 10, pentru

instrumentarea cauzelor privind aplicarea art.172 din Codul penal

„Acțiuni violente cu caracter *****” și 8 puncte pentru art.166 din Codul

penal „Privațiunea ilegală de libertate”. Mai mult, din raportul prezentat

de Ministerul Justiției rezultă că, în cauza penală în care se pretinde

încălcarea, persoanele C.V. și M.V. au statut de inculpate în comiterea

infracțiunilor prevăzute de art.166 alin.(2) lit.c) și d) și art.172 alin.(3)

lit.a), care potrivit art.16 alin.(2) din Codul penal sunt calificate drept

infracțiuni grave și respectiv excepțional de grave, ceea ce denotă că

cauză penală este destul de complexă. În pofida faptului că în perioada

de referință au fost instituite situații excepționale, în anii 2020 – 2021, în

legătură cu pandemia COVID-19, perioada cumulativă de 6 luni, cu toate

acestea, însă, nu poate fi justificată durata nerezonabilă de examinare a

cauzei penale mai mult de 5 ani în cadrul instanței de fond, din care motiv

s-a tergiversat pe toată această durată soluționarea aspectului civil, în

baza acțiunii civile a părții vătămate, depuse la faza urmării penale.

41

comportamentului reclamantului.

Din raportul prezentat de Ministerul Justiției reiese că reclamantul

minor P.I., prin reprezentantul legal Pașa Mihail a avut un comportament

activ, prezentându-se sistematic la ședințele de judecată, de asemenea, s-

a folosit de dreptul său procedural de a solicita urgentarea examinării

cauzei. Referitor la comportamentul inculpatelor C.V. și M.V., se atestă

că un număr semnificativ de ședințe nu au fost lucrative din cauza

neprezentării nemotivate a acestora, cât și apărătorilor acestora. Astfel, la

cel puțin 13 ședințe de judecată, și anume din: 23.05.2019, 06.12.2019,

27.12.2019, 09.03.2020, 15.07.2020, 18.06.2021, 08.10.2021,

22.12.2021, 28.02.2022, 14.03.2022, 20.04.2022, 01.06.2022, nu s-au

prezentat inculpatele menționate, ce a generat în consecință părăsirea de

către inculpata M.V. a teritoriului țării, fiind anunțată în căutare la ședința

din 14.03.2022. La fel, neprezentarea la 2 ședințe de judecată din

21.02.2020 și 18.06.2021 a reprezentantului legal al inculpatei C.V., care

a fost asigurat de autoritatea statului.

Contramandarea ședințelor de judecată în cazul a 6 ședințe de

judecată: 30.01.2018, 13.05.2019, 27.09.2019, 08.10.2019, 27.05.2022,

a fost din motivul imposibilității formării completului de judecată, și din

alte motive obiective, cum ar fi aflarea în concediu a judecătorilor,

examinarea altor cauze, sau participarea la unele activități, care însă în

cumul cu modul general de derulare a procesului, la fel au contribuit la

încălcarea nerezonabilă a duratei excesive de examinare a cauzei penale,

dintre care mai mult de 4 ani aceasta se află la etapa de judecare în

instanța de fond. Or, contrar obligației de asigurare a respectării

termenului rezonabil de examinare a cauzei și de întreprinde toate

măsurile necesare în privința persoanelor care nemotivat nu se prezentau

la ședință, instanța de judecată a tolerat comportamentul abuziv al

acestora, iar ca efect a contribuit la încălcarea dreptului reclamantului la

examinarea cauzei penale într-un termen rezonabil. Mai mult, stabilirea

dăților de examinare a cauzelor urmează să fi organizate în așa manieră

ca să nu se contrapună în aceiași perioadă cu concediul de odihnă,

examinarea altor cauze, sau implicarea în anumite activități prestabilite

din timp, care pot fi controlate și gestionate de judecător, cu excepția

împrejurărilor imprevizibile (stare de urgență, concediul de boală etc.),

iar în situația în care era evidentă tergiversarea intenționată a cauzei sau

inducerea eronată a mersului cauzei, instanța de judecată putea să pună

capăt oricărui abuz de drepturi.

ce ar fi dus la tergiversarea cauzei, în timp ce autoritatea judecătorească

42

într-o oarecare măsură a admis tergiversarea procesului prin pasivitatea

sa.

dânsul este cel interesat în obținerea unei soluții finale de la instanța de

judecată pe marginea cauzei penale investigate. De asemenea, este

important de accentuat că reclamantul în cauza penală în care se pretinde

încălcarea, are statut de victimă/parte vătămată, care este minor, și parte

civilă, iar periclitarea prin tergiversarea mai mult de 5 ani a desfășurării

procedurilor judiciare în cadrul instanției de fond, cu implicarea acestuia,

este în măsură să-l revictimizeze prin crearea unor afecțiuni morale

perpetue pe un termen îndelungat.

Supreme de Justiție deduce că atât prima instanță, cât și instanța de apel

just au concluzionat asupra constatării încălcării dreptului lui P.I. la

judecare în termen rezonabil a cauzei penale nr.***** (număr de referință

*****), stabilind corect starea de fapt raportată la criteriile ce impun

survenirea răspunderii statului pentru încălcarea termenului rezonabil de

judecare a cauzei penale, ce a generat drept consecință și tergiversarea

soluționării aspectului civil în cadrul procedurii penale, au identificat și au

aplicat corect cadrul legal aplicabil speței deduse judecății, or, cert s-a

stabilit că examinarea cauzei penale în care P.I. are statut de victimă/parte

vătămată și parte civilă, din momentul depunerii acțiunii civile la faza

urmării penale (05.05.2017), până la data depunerii prezentei acțiuni civile

în temeiul Legii nr.87/2011 (08.06.2022), care constituie în total 5 ani 1

lună și 2 zile, dintre care mai mult de 4 ani cauza penală s-a aflat la etapa

de judecare în instanța de fond, circumstanța ce impun implicit

răspunderea Statului pentru încălcarea dreptului lui P.I. la judecarea în

termen rezonabil a cauzei nominalizate.

Justiție consideră că instanța de apel eronat a apreciat mărimea

despăgubirii morale încasate în beneficiul reclamantului P.I. pentru

încălcarea dreptului acestuia la judecarea în termen rezonabil a cauzei

penale nr.***** (număr de referință *****) pentru o perioadă de 5 ani 1

lună și 2 zile, majorând-o până la 150 000 de lei care este exagerată ca

mărime, pe când prima instanță corect a apreciat suma despăgubirii morale

în mărime de 50 000 de lei, raportată la criteriile de apreciere stabilite de

Curtea Europeană în jurisprudența sa, precum și cea națională în cauze

similare.

nr.87/2011, în urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la

judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești, instanța de judecată decide

asupra acordării unei satisfacții echitabile de la bugetul de stat în contul

43

reparării prejudiciului moral, material, precum și a costurilor și a

cheltuielilor de judecată.

criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este

criteriul echității, care exprimă ca indemnizația să reprezinte o justă și

integrală desdăunare a părții vătămate.

acest criteriu se traduce prin necesitatea ca partea vătămată să primească

o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit. Acordarea unor

sume de bani sau pronunțarea hotărârii ce constatată încălcarea dreptului

subiectiv constituie modalități de transpunere practică a criteriului

menționat. Cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit încât acestea

să aibă efecte compensatorii. Sumele de bani acordate cu titlu de daune

„nu trebuie să constituie nici amenzi excesive pentru autorii daunelor și

nici venituri nejustificate pentru victimele daunelor.”

menționate mai sus (miza pentru reclamant, comportamentul părților,

bună sau reaua-credință; durata procedurilor, etc.). Se ia obligatoriu în

considerare principiul general al echității și suma nu trebuie să fie vădit

disproporționată cu sumele acordate de Curtea Europeană în spețele

similare. Sarcina probării prejudiciului moral nu poate fi pusă pe seama

reclamantului și se apreciază individual pentru fiecare caz, luându-se în

considerare argumentele ambelor părți în proces și excluzându-se

pretenții excesive și vădit exagerate.

moral, Curtea Europeană ia în considerare asemenea factori precum:

vârsta reclamantului, venitul său personal, perioada pe parcursul căreia

hotărârea nu a fost executată și alte aspecte relevante (Țîmbal, §34).

nerezonabile a procedurilor judiciare art.6§1 CțEDO, sumele acordate cu

titlu de prejudiciu moral variază între 1000 EURO și 2500 EURO, pentru

5 sau 10 ani. Cea mai mică sumă s-a acordat în „Deservire” SRL, 600

EURO, pentru 6 ani și cea mai mare în Cravcenco (+ art.13) 3000 EURO,

pentru 9 ani de examinare a unui litigiu de muncă. La calcularea daunei

morale se ia în considerare întreaga perioadă, inclusiv acel prim an de

durată excesivă a procedurii judiciare.

speței cauzele CtEDO, Cimpoeș vs. Republica Moldova, (cererea

nr.12030/13 din 14 decembrie 2021), unde Curtea a acordat

reclamantului 2 700 Euro pentru prejudiciul moral (deși reclamantul

pretinsese 15 000 de Euro) pentru o perioadă de examinare a cauzei de

peste 15 ani, sau 180 de Euro per an/15 Euro per lună.

44

nr.13012/02, 15 ianuarie 2008), pentru durata de 9 ani de examinare a

procedurilor într-un litigiu privind reintegrarea în serviciu, Curtea a

acordat reclamantului suma de 3 000 de Euro cu titlu de prejudiciu moral,

sau 333 de Euro per an/28 Euro per lună.

Moldova, (cererea nr. 17328/04, 6 octombrie 2009), a fost acordată o

sumă de 600 de Euro pentru o perioadă de examinare de 6 ani și 41 de

zile, sau 100 de Euro per an.

din 27 septembrie 2007), Curtea a acordat reclamantei suma de 3 000

Euro cu titlu de prejudiciu moral ca urmare a constatării încălcării

caracterului rezonabil al duratei urmăririi penale, ce s-a desfășurat 6 ani,

2 luni și 11 zile sau 500 de Euro per an/41 de Euro per lună.

nr.19246/03, hotărârea din 27 ianuarie 2010), pentru durata excesivă a

procedurilor, mai mult de 10 ani, Curtea a acordat fiecărui reclamant a

câte 2.000 de Euro cu titlu de prejudiciu moral sau 200 Euro per an/16

Euro per lună.

37190/19, decizia din 12 decembrie 2024), pentru durata excesivă a

procedurilor civile și lipsa unui remediu efectiv în această privință,

durată totală mai mult de 12 ani din momentul inițierii, suplimentar la

cei 30 000 de lei acordați de instanța națională, Guvernul s-a oferit să

achite reclamantei 1.500 de Euro pentru prejudiciul moral și 250 de Euro

pentru costuri și cheltuieli sau 250 Euro per an/20 Euro per lună.

nr.64990/16), hotărârea din 16 ianuarie 2025), pentru durata excesivă a

procesului de insolvabilitate și la lipsa unei căi de atac eficiente în dreptul

intern în acest sens, durata totală fiind de 12 ani și 8 zile, Curtea a acordat

reclamantului suma de 1.700 de Euro pentru prejudiciul moral și 250 de

euro pentru costuri și cheltuieli sau 141 Euro per an/12 Euro per lună.

satisfacția echitabilă acordată de către Curtea Europeană în situații

similare și să acorde despăgubiri comensurabile în acest sens pentru

prejudiciul cauzat prin încălcarea art.6§1 din Convenție.

jurisprudența uniformă a Curții Supreme de Justiție de încasare a

prejudiciului moral pentru durata nerezonabilă de judecare a cauzelor

penale, astfel:

- în cauza civilă nr.2ra-716/20, Plăcintă Mircea vs Ministerul

Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală, (decizia Curții

Supreme de Justiție din 12 august 2020), pentru încălcarea dreptului

45

reclamantului Mircea Plăcintă la judecarea în termen rezonabil a cauzei

penale de învinuire a acestuia timp de 9 ani și 11 luni, s-a încasat din

bugetul de stat în beneficiul reclamantului Plăcintă Mircea suma de 60

000 de lei cu titlu de prejudiciu moral;

- în cauza civilă nr.2ra-1788/22, Harti Lidia vs Ministerul Justiției,

(decizia din 10 noiembrie 2023 a Curții Supreme de Justiție), pentru

încălcarea termenului rezonabil de examinare a procesului penal de

învinuire a Lidiei Harti timp de 6 ani, s-a încasat în beneficiul

reclamantei suma de 40 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral;

- în cauza civilă nr.2ra-1008/22, Bobeica Ion vs Ministerul Justiției,

intervenient accesoriu Procuratura General, (decizia din 05 octombrie

2022 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-a menținut hotărârea din

25 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru), pentru

încălcarea dreptului lui Bobeica Ion la un termen rezonabil de realizare

a urmăririi penale în cadrul cauzei penale de învinuire a acestuia timp de

3 ani 11 luni și 9 zile, s-a încasat în beneficiul reclamantului suma de

35000 de lei cu titlu de prejudiciu moral;

- în cauza civilă nr.2ra-126/23, Bîrca Vadim vs Ministerul Justiției,

intervenient accesoriu Procuratura Generală, (decizia din 28 august

2024 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-a menținut decizia din 13

octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 29 noiembrie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru), unde pentru durata

nerezonabilă a derulării urmării penale și examinării cauzei penale de

învinuire a lui Bîrca Vadim timp de 6 ani și 9 luni, s-a acordat

reclamantului suma de 10 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral în baza

Legii nr.87/2011 și 40 000 de lei în baza Legii nr.1545/1998;

- în cauza civilă nr.2ra-131/23, Dimitrov Alexei vs Ministerul

Justiției, (decizia din 24 aprilie 2024 a Curții Supreme de Justiție), pentru

încălcarea termenului rezonabil de examinare a cauzei contravenționale

în privința lui Dimitrov Alexei peste 2 ani, s-a încasat în beneficiul

reclamantului suma de 3 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, etc.

subiectului a cărui drept a fost încălcat, fiind minor, calitatea de

victimă/parte vătămată și parte civilă în cauza penală, durata excesivă a

procesului de 5 ani 1 lună 2 zile, ce a provocat un anumit nivel de stres

și frustrare, cauzând riscul de revictimizare a reclamantului din motiv că

în percepția sa până la final nu va obține justiție, precum și ținând cont

că în această perioadă una din inculpate a părăsit țara, fiind data în

urmărire, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră

că suma prejudiciului moral acordată reclamantului P.I. de către prima

instanță în mărime de 50 000 de lei este rațională și echitabilă, care este

cu mult mai mare decât prejudiciul moral încasat în spețe similare atât la

nivel național, cât și conform jurisprudenței CtEDO, aproximativ 500 de

46

Euro per an, iar suma de 150 000 de lei stabilită de instanță de apel este

vădit exagerată în raport cu criteriile, circumstanțele și factorii

nominalizați supra la aprecierea prejudiciului moral, precum și luând în

considerare compensațiile acordate de CtEDO pentru violări similare în

jurisprudența sa versus Republica Moldova. Or, cuantumul despăgubirii

moral trebuie să aibă efect compensatoriu pentru partea vătămată, dar nu

venituri nejustificate.

determinarea cuantumului despăgubirilor urmează să se respecte criteriul

echității, care presupune că despăgubirile pentru prejudiciul moral

trebuie să fie juste, raționale și echitabile, adică trebuie stabilite în așa

fel încât să asigure efectiv o compensare suficientă a prejudiciului moral

cauzat, cu menținerea echilibrului între daunele efectiv pricinuite și suma

acordată.

trebuie astfel stabilit, încât acestea să aibă efect compensatoriu pentru

părțile vătămate și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru

autorii daunelor și nici venituri nejustificative pentru victimele acestora.

satisfacției echitabile este de a repara prejudiciul cauzat reclamantului ca

urmare a evenimentelor contrare Convenției (Scozzari și Giunta

împotriva Italiei, 13 iulie 2000, p. 248-250). Atunci când acordă

satisfacția echitabilă, Curtea aplică regula restitutio in integrum, aceasta

cere ca compensațiile cu titlu de prejudiciu moral acordate la nivel

național pentru violarea Convenției să fie comparabile cu cele acordate

de CtEDO în cauze similare (hotărârea Ciorap nr. 2 c. Moldovei, 2010).

jurisprudenței Curții Europene, mărimea daunei morale va fi stabilită în

funcție de nivelul de viață în statul respectiv (secțiunea I, hotărârea

Ernestina Zullo versus Italia, 10 noiembrie 2004, 64897/01).

avocatul Viorel Plopa privind evoluția prețurilor de consum în Republica

Moldova în anul 2023, Completul de judecată reține că determinarea

valorii prejudiciului în sensul Legii nr.87 din 21.04.2011 privind

repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești, nu se face în dependență de

inflație, dar de gradul de încălcare a drepturilor apărate de această lege.

prejudiciului moral nu poate fi pusă pe seama reclamantului și se

apreciază individual pentru fiecare caz, luându-se în considerare

argumentele ambelor părți în proces și excluzându-se pretenții excesive

și vădit exagerate.

47

compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, precum și

compensațiile acordate de CEDO pe categoria dată de litigii, Completul

de judecată consideră că suma de 50 000 (cinci zeci de mii) de lei stabilită

de prima instanță constituie o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul

moral cauzat reclamantului P.I., în raport cu criteriile apreciate supra

(vârsta, durata procedurii, miza, importanța procesului pentru reclamant,

comportamentul părților și a autorității, buna-credință, nivelul de viață

din statul respectiv (realitățile economice și sociale din țară) ș.a.), care

ca cuantum este proporțională suferințelor suportate pentru durata

excesivă de examinare a cauzei penale în care se pretinde încălcarea.

solicitat de către reclamant în suma de 500 000 de lei nu este justificată

ca mărime. Or, unul din criteriile principale de apreciere a mărimii

prejudiciului moral este criteriul echității, potrivit căruia echivalentul

bănesc trebuie să prezinte o justă despăgubire care să nu constituie o

sumă excesivă pentru autorul daunei, nici venituri nejustificate pentru

persoana lezată.

pentru soluționarea prezentei cauze, ceea ce este admisibil prin prisma

jurisprudenței CtEDO (a se vedea cauza García Ruiz vs Spania (Marea

Cameră), 21 ianuarie 1999, parag. 26; Moreira Ferreira vs Portugalia

(nr. 2) (Marea Cameră); 11 iulie 2017, §84).

judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a respinge

recursul declarat de avocatul Viorel Plopa în interesele minorului P.I., de

a admite recursul declarat de Ministerul Justiției, de a casa decizia

instanței de apel și de a menține hotărârea primei instanțe.

de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI:

Respinge recursul declarat de avocatul Viorel Plopa în interesele

minorului P.I.

Admite recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova.

Casează decizia din 11 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău și

menține hotărârea din 27 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, emisă în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de P.I., prin reprezentantul legal Pașa Mihail împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

48

încălcării dreptului la judecare în termen a cauzei penale și încasarea

prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Ion Munteanu

49