2ra-763/24 — constatarea incalcarii dreptului la judecarea in termen rezonabil a cauzeri si repararea prejudiciului moral

2ra-763/24 — constatarea incalcarii dreptului la judecarea in termen rezonabil a cauzeri si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2026)

D E C I Z I E

cu privire la respingerea recursului declarat de Gîrbu Boris și admiterea

recursului declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Gîrbu

Boris împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la

constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei penale și

repararea prejudiciului moral cauzat prin această încălcare,

împotriva deciziei din 16 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr.2ra-763/24

NR.PIGD 2-23123846-01-2ra-21062024)

Determinarea limitelor controlului instanței de recurs asupra cuantumului satisfacției

echitabile acordate în temeiul Legii nr.87/2011 pentru încălcarea dreptului la judecarea

cauzei într-un termen rezonabil și verificarea dacă majorarea despăgubirilor realizată de

instanța de apel respectă criteriile legale de individualizare și principiul proporționalității.

Consolidarea practicii.

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: V. Jomiru-Niculiță)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: R. Pulbere, D. Dulghieru, A. Malîi)

04 martie 2026

Textul corespunde originalului

Examinând, în lipsa părților, recursurile declarate de către Gîrbu Boris și

Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

Curtea Supremă de Justiție, în completul de judecată compus din:

Stela Procopciuc, Președinte

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, Judecători

constată următoarele:

ÎN FAPT

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei penale și repararea

prejudiciului moral cauzat prin această încălcare.

2016 a Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău (dosarul nr.1-20/2014) au fost

achitați Bîzgu Anatolie, Starîș Anatol și Gîrbu Boris, învinuiți de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.179 alin.(2) din Codul penal și art.352 alin.(3) lit.d)

din Codul penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

recursurile ordinare declarate de procurorul delegat în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Plîngău Alexandru, de către avocatul Șchiopu Arcadie

în numele inculpatului Starîș Anatolie, de către inculpatul Gîrbu Boris, de către

inculpatul Bîzgu Anatolie și de către avocatul Goncear Vasile, în numele

inculpatului Gîrbu Boris, casată integral decizia din 13 iulie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare, în instanța de apel, în alt complet

de judecată.

ședința de judecată la Curtea de Apel Chișinău a fost fixată spre examinare pentru

data de 15 septembrie 2023, cauza penală nefiind soluționată și finalizată cu

emiterea unei hotărâri definitive și irevocabile, până în prezent, fiind evident

încălcat termenul de judecare a cauzei penale, procesul penal durând peste 13 ani.

supus stresului și umilințelor, a suportat încordare psihică, retrăiri, stare de stres,

suferințe morale, psihice și fizice.

21.04.2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea

în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, precum și în temeiul art.14 alin.(3),

1

art.1405 alin.(1), art.1416 alin.(1), art.1422 alin.(1), art.1423 alin.(1) din Codul

civil (în redacția legii în vigoare până la 01.03.2019), precum și art.1998 alin.(1),

art.2021 alin.(1), art.2025 alin.(4), art.2029 alin.(1)-(3), art.2036 alin.(1) și (2),

art.2037 alin.(1)-(3), art.2038 alin.(1) din Codul civil (în redacția legii în vigoare

din 01.03.2019), este îndreptățit la repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea

termenul rezonabil de judecare a cauzei penale (dosarul nr.1-20/2014; nr.1a-

765/16, nr.22-1-332-17012012) mai mult de 13 ani, care nici până în prezent nu

este finalizată.

faptului încălcării dreptului său la judecarea în termen rezonabil a cauzei penale

(dosarul nr.1-20/2014; nr.1a-765/16, nr.22-1-332-17012012), constatarea violării

dreptului său prevăzut de art.6 CEDO și art.1 din Protocolul adițional nr.1 la

Convenția europeană, constatarea faptului încălcării dreptului la prezumția

nevinovăției și aplicarea torturii psihice, încasarea din bugetul de stat, prin

intermediul Ministerului Justiției al RM, în beneficiul său a sumei de 5 000000 lei

cu titlu de prejudiciu moral pentru încălcarea dreptului la judecare în termen

rezonabil a cauzei penale menționate, compensarea cheltuielilor de judecată în

mărime de 6000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică și 422 de lei

cheltuieli pentru xerox.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Centru a fost admisă parțial acțiunea civilă depusă de Gîrbu Boris. S-a constatat

încălcarea dreptului lui Gîrbu Boris la judecarea în termen rezonabil a cauzei

penale nr.22-1-332-17012011. S-a încasat din bugetul de stat, prin intermediul

Ministerului Justiției al RM, în beneficiul lui Gîrbu Boris, suma de 60 000 de lei

cu titlu de prejudiciu moral, 422 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată și 3000 de

lei cheltuieli de asistență juridică. În rest, acțiunea civilă depusă de Gîrbu Boris,

a fost respinsă ca neîntemeiată.

cauzei, că cauza penală nr.22-1-332-17012012 este una complexă, ținând cont de

volumul de probe, numărul inculpaților și problemele juridice complexe care au

dus la casările repetate de instanța superioară. Referitor la durata încălcării,

instanța a reținut că reclamantul solicită constatarea încălcării dreptului său la

examinarea în termen rezonabil a cauzei penale nr. 22-1-332-17012012, care

durează mai mult de 13 ani și nu există la moment o finalitate a acestei cauze. De

asemenea, instanța de fond a notat că cauza penală a fost judecată în prima instanță

de la 03.05.2012, iar în prezent nu este emis un act judecătoresc irevocabil, care

2

ar concretiza situația pentru reclamant (f.d.19-68). Deși este o cauză complexă,

acest fapt nu este justificat și termenul îndelungat nu poate fi apreciat ca rezonabil.

Cu referire la comportamentul reclamantului, instanța de fond a dedus că la caz

nu se atestă faptul că reclamantul Gîrbu Boris ar fi contribuit la tergiversarea

examinării cauzei penale nr.22-1-332-17012012, dimpotrivă acesta are interesul

ca procesul penal să fie finalizat cu o hotărâre irevocabilă, având în vedere că

deține calitatea procesuală de inculpat, iar întârzierea poate afecta drepturile

constituționale ale dânsului la un proces echitabil și la o judecată în termen

rezonabil. Instanța de fond a notat că miza procesului este importantă pentru

reclamant din motivul că în timpul procesului prelungit, opinia publică poate fi

afectată, iar reputația acestuia poate suferi chiar dacă ulterior va fi găsit nevinovat.

Procesul îndelungat în sine poate crea impresia că inculpatul este vinovat.

prezentei acțiuni, instanța de fond a concluzionat că prin prisma Legii nr.87/2011,

urmează a fi admisă pretenția reclamantului privind constatarea încălcării

dreptului acestuia la judecare în termen rezonabil a cauzei penale nr.22-1-332-

examinarea în termen rezonabil a cauzei penale nr.22-1-332-17012012.

lipsei de încălcare a dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei revine

pârâtului, la caz Ministerului Justiției, însă acesta nu a probat că procesul

îndelungat al examinării cauzei penale nr.22-1-332-17012012, ar fi imputabilă

reclamatului pentru perioada relevantă speței.

a hotărât de a acorda lui Gîrbu Boris satisfacție echitabilă ultimului prin prisma

prevederilor art.5 din Legea nr.87 din 21.04.2011, or, potrivit normei date de drept

prejudiciul cauzat prin încălcarea dreptului la examinarea în termen rezonabil a

cauzei se repară indiferent de vinovăția autorității competente, la caz a instanței

de judecată (art.2 alin.(3) Legea nr.87 indicat mai sus).

Gîrbu Boris de 5000000 (cinci milioane) de lei este o sumă exagerată și

nejustificată, reieșind din caracterul și gravitatea suferințelor de ordin moral

suportate de către ultimul, deoarece această sumă este în contradicție cu principiul

compensării echitabile potrivit căruia despăgubirea nu trebuie să constituie

venituri nejustificate pentru persoana lezată, nici sume excesive pentru autorul

daunei.

acordate și ținând cont de practica Curții Europene, instanța de fond a considerat

că prejudiciul moral în mărime de 60000 de lei reprezintă în speță o satisfacție

3

echitabilă suficientă pentru reclamant, raportată la perioada încălcării, în rest,

suma pretinsă de reclamant cu titlu de prejudiciu moral, instanța de fond a

considerat că urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

remarcat că potrivit bonului fiscal nr.00355845 eliberat la 24 august 2023, se

confirmă faptul executării serviciilor de fotocopiere în sumă de 422 lei (f.d. 89).

Totodată, în prezentul litigiu, reclamantul Gîrbu Boris a fost reprezentat de către

avocatul Lupea Georgeta, fapt confirmat prin mandatul avocațial nr.1981304 din

24 octombrie 2023, anexat la materialele cauzei (f.d.101, vol.I).

confirmă faptul că Gîrbu Boris a achitat avocatului Lupea Georgeta suma de 6000

de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică (f.d.105, vol.I). Deși partea

reclamantă invocă faptul că suma de 6000 de lei pentru asistență juridică este una

reală, necesară și rezonabilă, reclamantul fiind nevoit să le suporte din cauza

acțiunilor ilegale ale pârâtului, instanța de judecată nu a regăsit la materialele

cauzei motivarea suportării cheltuielilor respective decât ordinul de plată din 15

noiembrie 2023.

instanța de judecată a considerat neseser de a admite parțial și pretenția cu privire

la încasarea cheltuielilor de asistență juridică, urmând a fi încasată din bugetul de

stat al Republicii Moldova, prin intermediul Ministerului Justiției al RM, în

beneficiul lui Gîrbu Boris suma de 3000 de lei

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

(nemotivat), iar la 22 martie 2024 a prezentat motivarea apelului, solicitând

casarea integrală a hotărârii din 04 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere integrală a acțiunii

civile depuse de Gîrbu Boris.

casarea parțială a hotărârii din 04 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, în partea încasării prejudiciului moral și a cheltuielilor de asistență

juridică, cu pronunțarea în această parte a unei decizii noi de admitere integrală

a acțiunii în sensul formulat.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

declarat de Ministerul Justiției, s-a admis apelul declarat de Gîrbu Boris și

4

modificată hotărârea din 04 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, prin majorarea cuantumului prejudiciului moral de la 60000 de lei la

100000 de lei, și a cheltuielilor de judecată, de la 3000 de lei la 6000 de lei, în

rest, hotărârea primei instanțe s-a menținut.

a stabilit că a fost încălcat dreptul reclamantului Gîrbu Boris la examinarea în

termen rezonabil a cauzei penale nr.22-1-332-17012012. Or, din lucrările

dosarului cert reiese faptul că cauza penală a fost judecată în prima instanță de

la 03.05.2012, iar la momentul nu este emis un act judecătoresc definitiv și

irevocabil.

stabilit mărimea prejudiciului moral, și la acest aspect cu trimitere la prevederile

art.2 alin.(6) din Legea nr.87/2011, instanța de apel a concluzionat de a modifica

cuantumul prejudiciului moral încasat de către prima instanță din bugetul de stat,

prin intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul lui Gîrbu Boris prin majorarea

acestuia de la 60 000 de lei la suma de 100 000 de lei, care în viziunea Curții de

Apel Chișinău este echitabilă și rezonabilă ca mărime.

art.96 alin.(1) și (11) CPC, pct.15, 16 din Recomandările privind cuantumul

onorariilor avocaților și compensarea de către instanțele de judecată a cheltuielilor

de asistență juridică, aprobat prin Decizia Consiliului Uniunii Avocaților din

Republica Moldova, prevederilor Hotărârii Consiliul Uniunii Avocaților nr.19-

02/27.05.2022 din 27 mai 2022 privind recomandările cuantumului onorariilor

avocaților și compensarea de către instanțele de judecată a cheltuielilor de

asistență juridică nr.2 din 30.03.2012, art.63 alin.(1), (2) și (4) din Legea nr.1260

din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură, instanța de apel a menționat că din

materialele cauzei reiese cu certitudine faptul că pe parcursul examinării cauzei

nominalizate Gîrbu Boris a beneficiat de asistență juridică acordată de către

avocatul Lupea Georgeta, care a participat în ședințele de judecată, a întocmit

actele de rigoare și a reprezentat interesele reclamantului/apelant Gîrbu Boris.

lucru, apreciind necesitatea cheltuielilor de asistență juridică, instanța de apel a

concluzionat de a majora în beneficiul apelantului Gîrbu Boris cuantumul sumei

cheltuielilor de asistență juridică de la 3000 de lei la 6000 de lei cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

acestuia, casarea parțială a deciziei din 16 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău,

5

în partea aprecierii de către instanța de apel a cuantumului prejudiciului moral,

cu emiterea în această parte a unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie integral

admisă.

recurs, solicitând casarea deciziei din 16 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău și

a hotărârii din 04 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu

emiterea unei hotărâri noi de respingere integrală a acțiunii civile depuse de

Gîrbu Boris, ca neîntemeiată.

SOLICITĂRILE RECURENȚILOR

aplicarea eronată a normelor de drept material și a normelor de drept procedural.

termen rezonabil a cauzei penale, a fost supus stresului și umilințelor. Pe

parcursul perioadei destul de îndelungate de judecare a cauzei penale, a suportat

încordare psihică, retrăiri, stare de stres, circumstanțe desigur legate de suferințe

morale, atât psihice, cât și fizice. Instanța de apel nu a ținut cont de faptul că

cauza penală nu este finalizată nici până în prezent. La fel, instanțele de judecată

ierarhic inferioare au subapreciat considerabil și neîntemeiat compensarea

prejudiciului moral pentru încălcarea termenului rezonabil de examinare a

cauzei penale, care nu este conformă jurisprudenței Curții Supreme de Justiție a

Republicii Moldova și jurisprudenței CEDO, în cauze similare.

ținut cont de importanța cauzei, care este una de importanță deosebită, crucială

pentru dânsul, deoarece i s-a perturbat viața, activitatea și sănătatea. De

asemenea, la aprecierea prejudiciului moral nu s-a ținut cont de caracterul

individual al cauzei, în raport cu criteriile de apreciere, cum este complexitatea

cauzei, durata neexecutării, comportamentul părților etc.

art.432 CPC, fără a specifica temeiul de drept al recursului prevăzută de această

normă de drept.

prezentat instanței de judecată cert reiese că multe ședințe de judecată au fost

amânate din motivul neprezentării inculpatului (Gîrbu Boris) sau a avocatului

acestuia, și anume la: 14.02.2012, 20.03.2012, 24.01.2013, 21.02.2013,

04.03.2013, 05.06.2013, 10.06.2013, 24.06.2013, 27.06.2013, 11.2013,

02.12.2013, 18.12.2013, 27.02.2014, 03.03.2014, 11.03.2014, 28.05.2014,

04.2015, 21.05.2015, 23.11.2015, 11.12.2015, 07.03.2017, 25.04.2018,

6

23.05.2018, 17.12.2018, 25.05.2020, 30.06.2023, cât și a circumstanțelor ce nu

pot fi imputabile instanței. Totodată, nu a fost înaintată vreo cerere de accelerare

a procedurii din partea acestuia, or, dispozițiile art.3311 din Codul de procedură

penală expres prevăd că, cererea privind accelerarea procedurii de judecare a

cauzei, în situația când la judecarea unei cauze concrete, există pericolul

încălcării termenului rezonabil, participanții la proces pot adresa instanței care

judecă în fond cauza o cerere privind accelerarea a procedurii de judecare a

cauzei.

Boris a influențat în mod negativ fluiditatea judecării cauzei pe care o invocă că

a fost tergiversată.

procedural de către instanța de judecată, cât și o evaluare eronată din partea

instanțelor inferioare, a cuantumului prejudiciului moral acordat, determină un

efect nociv, atât pentru societate, cât și pentru cadrul legal, din motiv că se

creează un precedent care cu trecerea timpului este tot mai greu de remediat.

alin.(1) lit.b) și e) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora, recursul este

admis dacă: b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează

jurisprudența Curții Supreme de Justiție; e) hotărârea sau decizia este arbitrară

ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

părților la un proces echitabil, a expediat în adresa Ministerului Justiției și a lui

Boris Gîrbu copiile recursurilor, cu informarea, în corespundere cu prevederile

art.439 și 186 din Codul de procedură civilă, despre necesitatea prezentării

obligatorii a referințelor timp de o lună, iar la depășirea acestui termen va fi

decăzuți din dreptul de a le prezenta, cauza urmând a fi examinată în baza

materialelor anexate la dosar, cu toate acestea, părțile nu și-au valorificat acest

drept procedural în termenul stabilit de instanța de recurs, și nu au depus

referințe (f.d.33-35, vol.II).

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost

7

operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare de la 01

septembrie 2023.

2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în

vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului.

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă

de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

la 21 iunie 2024 și respectiv la 25 iulie 2024, adică după intrarea în vigoare a

modificărilor operate în Codul de procedură civilă, acestea vor fi examinate în

baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor.

redacția Legii nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023):

„(1) Recursul este admis dacă: b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează

jurisprudența Curții Supreme de Justiție.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

prin care se anulează sau care reduc drepturile procedurale ale participanților la

proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi

sau suplimentare, nu are putere retroactivă, recursurile se vor examina conform

procedurii de judecare în vigoare la data depunerii acestora (21 iunie 2024 și

respectiv la 25 iulie 2024), deoarece după sensul său norma referitoare la temeiuri

cuprinde și procedura, or, temeiurile nu pot fi separate de procedura de examinare

și soluționare, ele constituind un tot întreg.

„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența Curții

Supreme de Justiție.

(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

(4) Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la examinarea

recursului în cauză.”

„(3) Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”

„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la art.432.”

8

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la

proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.432 alin.(1) lit.e). Completul poate

decide și în alte cazuri invitarea participantelor în ședință pentru a se pronunța cu privire la

recursul considerat admisibil.”

„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: e) să admită recursul și să modifice

decizia instanței de apel și/sau hotărârea primei instanțe.

(3) În urma examinării recursului, instanța de recurs emite o decizie care rămâne irevocabilă

din momentul emiterii. Decizia se consideră a fi emisă din momentul plasării acesteia pe pagina

web a Curții Supreme de Justiție.”

„Hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază

hotărârea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în

ședință de judecată.”

„(1) Instanței judecătorești îi revine un rol diriguitor în organizarea și desfășurarea

procesului, ale cărui limite și al cărui conținut sunt stabilite de prezentul cod și de alte legi.”

„(1) Orice persoană are dreptul la examinarea și soluționarea cauzei sale în mod echitabil, în

termen rezonabil, de către o instanță independentă, imparțială, legal constituită, care va acționa

în conformitate cu prezentul cod.”

„(1) Urmărirea penală și judecarea cauzelor penale se face în termene rezonabile.

(2) Criteriile de apreciere a termenului rezonabil de soluționare a cauzei penale sunt: 1)

complexitatea cazului; 2) comportamentul participantelor la proces; 3) conduita organului de

urmărire penală și a instanței de judecată; 31) importanța procesului pentru cel interesat; 4)

vârsta de până la 18 ani a victimei.”

Libertăților fundamentale:

„Orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public și în

termen rezonabil, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî

fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei

oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa.”

„(2) Statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile

săvârșite în procesele penale de către organele de anchetă și instanțele judecătorești.”

către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești:

„(1) Scopul prezentei legi este crearea în Republica Moldova a unui remediu intern eficient

de apărare a dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și a dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești.”

9

„(1) Orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea

în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești poate adresa în instanță de judecată o cerere de chemare în judecată privind

constatarea unei astfel de încălcări și repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în

condițiile stabilite de prezenta lege și de legislația procesuală civilă.

(2) Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil

a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se face doar

în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei care

a depus cererea de reparare a prejudiciului (denumită în continuare reclamant).

(3) Prejudiciul cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau

a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se repară indiferent de

vinovăția instanței de judecată, a organului de urmărire penală, a organului responsabil de

executarea hotărârilor judecătorești sau a instituției de stat debitoare.

(4) Prejudiciul cauzat de o autoritate publică sau de o autoritate căreia statul i-a delegat

atribuții de autoritate publică prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei

sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se repară de către stat.

Reparația prejudiciului se face de la bugetul de stat.

(6) Mărimea reparației prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se

stabilește de instanța de judecată în fiecare caz în parte, în funcție de circumstanțele cauzei în

cadrul căreia a fost comisă încălcarea, precum și de pretențiile invocate de reclamant, de

complexitatea cauzei, de comportamentul reclamantului, de conduita organului de urmărire

penală, a instanței de judecată și a autorităților relevante, de durata încălcării și de importanța

procesului pentru reclamant.

(7) Organul care reprezintă statul în instanță de judecată pe această categorie de cauze este

Ministerul Justiției.”

„(2) În cauzele în care se pretinde încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei, cererea de chemare în judecată poate fi depusă în cadrul examinării cauzei în fond sau

în decursul a 6 luni de la intrarea în vigoare a ordonanței procurorului de încetare a urmăririi

penale sau de scoatere de sub urmărire penală ori a actului judecătoresc de dispoziție.”

„(1) Sarcina probațiunii lipsei de încălcare a dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și a lipsei

suportării unui prejudiciu moral îi revine Ministerului Justiției, iar sarcina de a dovedi

suportarea prejudiciului material cauzat prin această încălcare și suportarea costurilor și

cheltuielilor de judecată îi revine reclamantului.

(2) Instanța de judecată care examinează în fond cauza, organul de urmărire penală,

autoritatea implicată în proces sau, după caz, executorul judecătoresc ori autoritatea

responsabilă de executarea hotărârii judecătorești prezintă Ministerului Justiției un raport

motivat privind modul de respectare a termenului rezonabil și, după caz, dosarul sau o copie de

pe dosar.

(3) Raportul privind modul de respectare a termenului rezonabil se prezintă în scris și va

conține: numele și prenumele judecătorului, ale reprezentantului autorității implicate în proces,

ale executorului judecătoresc sau ale reprezentantului autorității responsabile de executarea

10

hotărârii judecătorești; date despre acțiunile procesuale întreprinse, termenele de realizare și

motivarea acestora; date despre acțiunile procesuale întreprinse în vederea accelerării

procedurii de judecare, după caz; alte date relevante privind respectarea termenului rezonabil.”

„(1) În urma constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a

cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, instanța de

judecată decide asupra acordării unei satisfacții echitabile de la bugetul de stat în contul

reparării prejudiciului moral, material, precum și a costurilor și a cheltuielilor de judecată.

(2) La constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, instanța de judecată poate

decide că simpla constatare a încălcării dreptului reprezintă prin sine o satisfacție echitabilă

pentru prejudiciul moral.”

„(1) În condițiile legii, persoana lezată într-un drept al ei sau într-un interes recunoscut de

lege poate cere repararea integrală a prejudiciului patrimonial și nepatrimonial cauzat astfel.

(2) Se consideră prejudiciu patrimonial cheltuielile pe care persoana lezată le-a suportat sau

urmează să le suporte la restabilirea dreptului sau interesului recunoscut de lege încălcat,

distrugerea sau deteriorarea bunurilor sale (daună reală), precum și profitul ratat ca urmare a

încălcării dreptului sau interesului recunoscut de lege (profit ratat).

(3) Se consideră prejudiciu nepatrimonial (prejudiciu moral) suferințele fizice și psihice,

precum și diminuarea calității vieții. În cazul vătămării sănătății, prejudiciul nepatrimonial

cuprinde, de asemenea, pierderea sau diminuarea unei capacități a corpului uman (prejudiciu

biologic).

(5) Repararea prejudiciului presupune repunerea persoanei lezate în situația în care s-ar fi

aflat dacă prejudiciul nu se producea.”

„(1) În cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral prin fapte ce atentează la

drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de lege, instanța de

judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin plata de

despăgubiri.

(2) Prejudiciul moral se repară indiferent de existența și întinderea prejudiciului patrimonial.

(3) Reparația prejudiciului moral se face și în lipsa vinovăției autorului, faptei ilicite în cazul

în care prejudiciul este cauzat prin condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere penală,

aplicare ilegală a arestului preventiv sau a declarației scrise de a nu părăsi localitatea, aplicarea

ilegală în calitate de sancțiune administrativă a arestului , muncii neremunerate în folosul

comunității și în alte cazuri prevăzute de lege.”

„(1) Mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată

în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate, de gradul

de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura

în care această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă persoanei vătămate.

(3) La determinarea despăgubirii, instanța de judecată va tinde să acorde o despăgubire care,

pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată în mod obișnuit în împrejurări similare

și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile cazului.”

11

MOTIVAREA INSTANȚEI

a pronunțat decizia la 04 decembrie 2023, în ședință publică.

de apel a fost expediată la 18 iulie 2024, la adresa electronică a Ministerului

Justiției al RM, și la adresa de domiciliu a lui Boris Gîrbu, fapt ce rezultă din

scrisoarea de expediere a actului judecătoresc anexată la dosar (f.d. 215, vol.I).

Totodată, la actele cauzei nu se atestă date când Boris Gîrbu a recepționat decizia

motivată.

de către Gîrbu Boris și Ministerul Justiției al RM, au fost depuse în interiorul

termenului prevăzut de art.434 alin.(1) CPC.

anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează

exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare,

nu are putere retroactivă recursurile vor fi examinate conform procedurii de

judecare a recursului în vigoare la data depunerii acestora, deoarece după sens,

norma referitoare la temeiuri de drept, cuprinde și procedura, or, temeiurile nu pot

fi separate de procedura de examinare și soluționare, ele fiind un tot întreg

organic.

recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența Curții

Supreme de Justiție. Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3

judecători. Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa

inclusiv și la examinarea recursului în cauză.

participanților la proces, întrucât criticele recurenților au fost expuse în recursuri

cu suficientă claritate, în acord cu procedura specificată la art.440 din Codul de

procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră

recursurile declarate de Gîrbu Boris și Ministerul Justiției admisibile și în

continuare vor fi examinate în același complet de judecată.

verificarea conformității temeiurilor invocate în recurs cu temeiurile de drept

prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă, în redacția legii în vigoare la

data declarării acestuia.

criticile pe prevederile art.432, în special pe prevederile alin.(1) lit.b) și e) din

CPC, potrivit cărora recursul este admis dacă: b) prin admiterea recursului, se

12

schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; e) hotărârea

sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor.

de judecată inferioare a prevederilor Legii nr.87/2011, în mod special ignorarea

jurisprudenței naționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului pe cauze

similare, la aprecierea cuantumului satisfacției echitabile.

instanței supreme de asigurare a aplicării uniforme a legii, Completul de judecată

al Curții Supreme de Justiție constată că examinarea prezentei cauze impune

intervenția instanței de recurs în temeiul art.432 alin.(1) lit.b) din Codul de

procedură civilă, întrucât soluționarea litigiului oferă prilejul consolidării

jurisprudenței Curții Supreme de Justiție în materia stabilirii cuantumului

satisfacției echitabile acordate în temeiul Legii nr.87/2011.

constatarea încălcării dreptului reclamantului Gîrbu Boris la judecarea într-un

termen rezonabil a cauzei penale nr.1-20/2014 (nr. PIGD 22-1-332-17012012) și

acordarea satisfacției echitabile pentru durata procedurilor penale în condițiile

Legii nr.87 din 21 aprilie 2011.

crearea unui remediu intern eficient de apărare a dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei, iar conform art.2 alin.(6) din aceeași lege, mărimea reparației

prejudiciului se stabilește în fiecare caz în parte, în funcție de circumstanțele

concrete ale cauzei, durata încălcării, conduita autorităților și importanța

procesului pentru reclamant.

repararea prejudiciului moral să fie individualizată și să conducă la acordarea unei

despăgubiri comparabile cu cele stabilite în împrejurări similare, astfel încât să fie

asigurate principiile echității și uniformității practicii judiciare.

Justiție consideră că recursul declarat de Gîrbu Boris urmează a fi respins, iar

recursul declarat de Ministerul Justiției urmează a fi admis, cu modificarea

deciziei instanței de apel, în partea cuantumului prejudiciului moral, prin

reducerea acestuia, din motivele ce succed.

de încălcare a dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, îi revine

nemijlocit Ministerului Justiției al Republicii Moldova, care prezintă în acest sens

un raport motivat privind modul de respectare a termenului rezonabil.

13

Justiției Raportul motivat nr.4-35/12-3133 privind modul de respectare a

termenului rezonabil la examinarea cauzei penale nr.1-20/2014 (nr. PIGD 22-1-

332-17012012) de acuzare a lui Bîzgu Anatolie, Starîș Anatolie și Gîrbu Boris,

învinuiți de comiterea infracțiunilor prevăzute de art.179 alin.(2) și art.352 alin.(3)

lit.d) din Codul penal, și a lui Guțu Boris, Racu Simion, Burduniuc Pavel, Tîrsina

Anatolie, Vereaghin Anatolie și Chirița Valeriu în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.179 alin.(2) din Codul penal.

17012012), în care se pretinde încălcarea duratei procedurilor penale, vizează per

total 9 inculpați, însă instanța de recurs se va expune doar în privința lui Gîrbu

Boris, care s-a adresat în judecată cu prezenta acțiune civilă în baza Legii nr.87

din 21.04.2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin

încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.

rezonabil la examinarea cauzei penale nr.1-20/2014 (nr. PIGD 22-1-332-

17012012) rezultă că în procedura instanței de fond – Judecătoria Ciocana, mun.

Chișinău, respectiva cauză penală s-a aflat de la 17 octombrie 2012 – până la 09

martie 2016 (data pronunțării sentinței de achitare, în special, cel vizează pe Gîrbu

Boris, învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art.179 alin.(2) și art.352

alin.(3) lit.d) din Codul penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele

infracțiunii), adică aproximativ timp de 4 ani.

26.04.2012, 07.05.2012, 21.06.2012, 12.07.2012, 27.09.2012, 04.10.2012,

19.11.2012, 22.11.2012, 24.01.2013, 21.02.2013, 04.03.2013, 06.03.2013,

23.04.2013, 29.04.2013, 05.06.2013, 10.06.2013, 24.06.2013, 27.06.2013,

23.09.2013, 30.09.2013, 03.10.2013, 15.10.2013, 18.11.2013, 21.11.2013,

27.11.2013, 02.12.2013, 12.12.2013, 18.12.2013, 10.02.2014, 24.02.2014,

27.02.2014, 03.03.2014, 11.03.2014, 22.04.2014, 22.05.2014, 28.05.2014,

24.06.2014, 25.06.2014, 01.07.2014, 22.07.2014, 28.07.2014, 20.11.2014,

24.11.2014, 27.11.2014, 03.12.2014, 09.12.2014, 23.12.2014, 19.02.2015,

23.02.2015, 26.02.2015, 04.03.2015, 22.04.2015, 14.05.2015, 21.05.2015,

01.06.2015, 16.07.2015, 27.10.2015, 29.10.2015, 30.10.2015, 23.11.2015,

04.12.2015, 11.12.2015, 12.01.2016, 22.01.2016, 22.02.2016, 09.03.2016), dintre

care 26 de ședințe lucrative (23.04.2013, 29.04.2013, 30.09.2013, 03.10.2013,

15.10.2013, 18.11.2013, 12.12.2013, 10.02.2014, 24.02.2014, 24.06.2014,

25.06.2014, 22.07.2014, 23.12.2014, 23.02.2015, 26.02.2015, 04.03.2015,

14.05.2015, 01.06.2015, 16.07.2015, 27.10.2015, 29.10.2015, 30.10.2015,

14

04.12.2015, 12.01.2016, 22.01.2016, 09.03.2016), și 42 de ședințe amânate

(14.02.2012, 20.03.2012, 26.04.2012, 07.05.2012, 21.06.2012, 12.07.2012,

27.09.2012, 04.10.2012, 19.11.2012, 22.11.2012, 24.01.2013, 21.02.2013,

04.03.2013, 06.03.2013, 05.06.2013, 10.06.2013, 24.06.2013, 27.06.2013,

23.09.2013, 21.11.2013, 27.11.2013, 02.12.2013, 18.12.2013, 27.02.2014,

03.03.2014, 11.03.2014, 22.04.2014, 22.05.2014, 28.05.2014, 01.07.2014,

28.07.2014, 20.11.2014, 24.11.2014, 27.11.2014, 03.12.2014, 09.12.2014,

19.02.2015, 22.04.2015, 21.05.2015, 23.11.2015, 11.12.2015, 22.02.2016). Drept

motiv al amânării ședințelor a servit în cea mai mare parte absența nemotivată a

inculpaților, inclusiv a reclamantului Gîrbu Boris, a părților vătămate, martorilor,

a procurorului, avocaților inculpaților, la fel, înaintarea cererilor de recuzare a

judecătorului și a procurorului; solicitarea efectuării unei expertize grafoscopice.

din 26.04.2012, când prin încheierea din data respectivă a fost admisă cererea de

recuzare a judecătorului I. Mînăscurtă de la examinarea cauzei penale, cauza fiind

repartizată judecătorului raportor I. Dutca; și ședința din 22.02.2016, când s-a

amânat deliberarea și pronunțarea hotărârii din cauza complexității cauzei.

examinării cauzei penale prin fixarea ședințelor de judecată la intervale restrânse.

încălcarea duratei procedurilor, nu s-a folosit de dreptul său procedural și nu a

solicitat instanței de judecată accelerarea judecării cauzei, tolerând astfel în

oricare măsură tărăgănare procedurilor.

prin care procesul penal nr.1/20-14, în partea ce-l vizează pe Gîrbu Boris, învinuit

în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.179 alin.(2) și art.352 alin.(3) lit.d) din

Codul penal, a fost achitat pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

rolul Curții de Apel Chișinău aceasta s-a aflat de la 20 aprilie 2016 – 12 iunie

2017 (data pronunțării deciziei a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău),

adică aproximativ timp de 1 an și 2 luni.

11.11.2016, 31.01.2017, 07.03.2017, 14.03.2017, 12.04.2017, 18.05.2017,

08.06.2017, 12.06.2017), dintre care 4 ședințe lucrative (12.04.2017, 18.05.2017,

08.06.2017, 12.06.2017) și 5 ședințe amânate (30.09.2016, 11.11.2016,

31.01.2017, 07.03.2017, 14.03.2017).

nemotivată a părților vătămate și a avocaților inculpaților. Iar, din vina autorității

ședințele au fost amânate din motiv că un membru din completul de judecată și-a

15

declarat abținere de la judecarea cauzei, precum și în legătură cu demisia din

funcție a judecătorului raportor (D. Rotarciuc), cauza fiind redistribuit spre

examinare judecătorului S. Teleucă.

Apel Chișinău, Gîrbu Boris nu s-a folosit de dreptul său procedural și nu a solicitat

instanței de apel urgentarea procedurii de judecare a cauzei.

procurorului în Procuratura mun. Chișinău, Homițchi Ghenadie, declarat

împotriva sentinței din 09.03.2016 a Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău, a casat

integral sentința respectivă, pronunțând o nouă hotărâre potrivit modului prevăzut

pentru prima instanță, prin care procesul penal, în special cel vizează pe Gîrbu

Boris în baza art.179 alin.(2) și art.352 alin.(3) lit.d) din Codul penal, a fost încetat

în legătură cu intervenirea prescripției de tragere la răspundere penală conform

art.60 alin.(1) lit.a), b) din Codul penal. Decizia motivată a fost pronunțată la

11.07.2017.

că pe rolul Curții Supreme de Justiție dosarul s-a aflat de la 03.08.2017 –

23.01.2018, adică aproximativ timp de 5 luni.

inadmisibile recursurile ordinare declarate de avocatul Pavalatii Alexandru în

numele inculpatului Guțu Boris, de inculpatul Vareaghin Anatolie și de inculpații

Bîzgu Anatolie, Starîș Anatolie, Gîrbu Boris, Guțu Boris, Racu Simion,

Burduniuc Pavel, Vareaghin Anatolie și Chirița Valeriu, cu menținerea deciziei

din 12 iunie 2017 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, în partea încetării

procesului penal în privința acestora în baza art.179 alin.(2) din Codul penal. S-

au admise recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de nivelul

Curții de Apel Chișinău, Scutelnic Cătălin, și de inculpații Bîzgu Anatolie, Starîș

Anatolie și Gîrbu Boris, casată parțial decizia din 12 iunie 2017 a Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău, în partea încetării procesului penal în privința lui Bîzgu

Anatolie, Starîș Anatolie și Gîrbu Boris în baza art.352 alin.(3) lit.d) din Cod

penal, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte de către aceeași instanță

de apel, în alt complet de judecată. În rest, s-a menținut dispozițiile hotărârii

atacate. Decizia a devenit irevocabilă în partea respingerii recursurilor, nefiind

supusă căilor de atac în partea soluției de dispunere a rejudecării cauzei de către

instanța de apel. Decizia pronunțată integral la 23 februarie 2018.

procedură Curții de Apel Chișinău de la 02.03.2018 – 13.07.2020, adică

aproximativ timp de 2 ani și 4 luni.

16

18.06.2018, 17.09.2018, 17.10.2018, 19.11.2018, 17.12.2018, 18.02.2019,

11.03.2020, 13.04.2020, 25.05.2020, 22.06.2020, 13.07.2020), dintre care 2

ședințe lucrative (22.06.2020, 13.07.2020), restul 10 ședințe au fost amânate din

cauza absenței nemotivate a părților vătămate și a avocaților inculpaților.

cauzată din motivul ridicării de către Curtea de Apel Chișinău de la examinare a

cauzei penale, cu trimiterea acesteia la Curtea Supremă de Justiție pentru

examinarea recursului în anulare depus de avocatul Arhiliuc I. în interesele

inculpatului Burduniuc P., și recursului în anulare depus de inculpații Bîzgu A.,

Starîș A., Gîrbu B., Guțu B., Racu S., Burduniuc P., Vareaghin A., Chirița V. Prin

decizia din 21.05.2019 a Curții Supreme de Justiție (cauza nr.4-1re-116/2019)

recursurile în anulare au fost declarate inadmisibile.

instanța de apel s-a datorat și din vina autorității din motivul imposibilității

formării completelor de judecată, delegării judecătorului raportor în deplasare de

serviciu. De asemenea, urmează să se ia în calcul și perioada stării de urgență

instituită pe întreg teritoriul Republicii Moldova în legătură cu situația

epidemiologică prin infecția cu COVID-19, instituită în perioada17 martie 2020

– 15 mai 2020.

procurorului, s-a casat parțial sentința instanței de fond din 09.03.2016, în partea

în care se referă la învinuirea în baza art.325 alin.(3) lit.d) din Codul penal și

pronunțată în această parte o hotărâre nouă conform modului stabilit pentru prima

instanță, prin încetarea procesului penal, în privința lui Bîzgu Anatolie, Starîș

Anatolie și Gîrbu Boris de comiterea infracțiunii prevăzute de art.352 alin.(3)

lit.d) din Codul penal, pe motiv că fapta constituie o contravenție prevăzut de

art.335 din Codul contravențional, cu liberarea acestora de răspundere

contravențională pentru fapta comisă în legătură cu expirarea termenului de

prescripție pentru tragerea la răspundere contravențională. Decizia integrală

(motivată) a fost pronunțată la 12.08.2020.

Curții Supreme de Justiție dosarul s-a aflat de la 02.11.2020 – 28.06.2021, adică

aproximativ timp de 7 luni.

recursurile ordinare declarate de către procurorul delegat în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Plîngău Alexandru, de către avocatul Șchiopu Arcadie

în numele inculpatului Starîș Anatolie, de către inculpatul Gîrbu Boris, de către

17

inculpatul Bîzgu Anatolie și de către avocatul Goncear Vasile în numele

inculpatului Gîrbu Boris, casată integral decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 13 iulie 2020, în cauza penală în privința lui Bîzgu Anatolie, Starîș

Anatolie și Gîrbu Boris, cu dispunerea rejudecării cauzei, de către aceeași instanță

de apel, în alt complet de judecată. Decizia motivată pronunțată la 27 iulie 2021.

Curții de Apel Chișinău de la 06.08.2021 – 15.09.2023 (examinată pe fond).

Potrivit Raportului pronunțarea deciziei s-a stabilit pentru data de 15.11.2023.

20/2014 (nr. PIGD 22-1-332-17012012) se află pe rolul instanțelor naționale o

perioadă îndelungată de timp și anume, din noiembrie 2011 (când procurorul a

înaintat învinuirea, în special în partea ce-l vizează pe Gîrbu Boris, de comiterea

infracțiunilor prevăzute de art.179 alin.(2) și art.352 alin.(3) lit.d) din Codul

penal), soluționată repetat în cele 3 grade de jurisdicție, însă la momentul nu a fost

emis o decizie irevocabilă.

a notat că în procese “penale”, “termenul rezonabil” stipulat la art.6§1 CEDO

trebuie să înceapă să curgă de la o dată anterioară sesizării instanței de judecată

(Deweer împotriva Belgiei, pct.42), ca de exemplu momentul arestării (Wemhoff

împotriva Germaniei, pct.19), punerea în mișcare a acțiunii penale (Neumeister

împotriva Austriei, pct.18) și cel al deschiderii anchetei preliminare (Ringeisen

împotriva Austriei, pct.110).

care se aplică art.6 din Convenție acoperă ansamblul procedurii în cauză (König

împotriva Germaniei, pct.98), inclusiv instanțele de apel și recurs [Delcourt

împotriva Belgiei, pct. 25-26; König împotriva Germaniei, pct. 98; V. împotriva

Regatului Unit (MC), pct.109].

soluționează fondul acuzației, care se poate extinde la decizia unei instanțe de

recurs atunci când aceasta se pronunță pe fondul acuzației (Neumeister împotriva

Austriei, pct.19).

hotărârea de achitare sau de condamnare, chiar dacă este pronunțată în apel sau în

recurs. În cazul condamnării, nu s-a „decis” asupra „temeiniciei unei acuzații în

materie penală” în sensul art.6§1 atât timp cât pedeapsa nu este stabilită definitiv

[Eckle împotriva Germaniei, pct. 77; Ringeisen împotriva Austriei, pct. 110; V.

împotriva Regatului Unit (MC), pct. 109].

Statul trebuie să-și organizeze sistemul judiciar în așa fel încât să garanteze o

18

durată rezonabilă a procedurilor. Modalitatea în care Statul instituie mecanisme

pentru a se conforma acestei condiții – fie prin majorarea numărului judecătorilor,

fie prin instituirea termenelor sau instrucțiunilor stricte, fie prin alte metode –

rămâne la discreția Statului. Dacă Statul admite continuarea procedurilor peste

„termenul rezonabil” prescris de articolul 6 din Convenție, fără a efectua anumite

acțiuni pentru urgentarea lor, Statul va fi responsabil pentru tergiversare produsă

(Price și Lowe c. Regatului Unit, §23) (Deservire SRL, §44).

circumstanțelor cauzei, ținând cont de criteriile stabilite în jurisprudența Curții

Europene, în special de: complexitatea cauzei (se apreciază de după caz și

individual. Complexitatea obiectului acțiunii civile sau substanța acuzațiilor

penale, necesitatea unui volum probatoriu, expertize, numărul de martori sau părți

în proces, sau elemente de extraneitate, existența altor proceduri paralele, etc.);

comportamentul părților (care include aprecierea comportamentului (i)

reclamantului și a (ii) autorităților. Se va aprecia bona/mala fides a tuturor părților

implicate în proces, inclusiv existența unor întârzieri inexplicabile, amânări

neîntemeiate, consecutivitatea ședințelor, planificarea unei ordini a ședințelor cu

pauze îndelungate; etc.) și importanța cauzei pentru reclamant (miza/interesul)

care relevă importanța sau scopul pentru persoana care pretinde violarea dreptului

său la un termen nerezonabil (Mazepa, §42, Holomiov, §137 cu referințe).

în temeiul Legii nr.87/2011 constatarea încălcării dreptului său la judecarea în

termen rezonabil a cauzei penale nr.1-20/2014 (nr. PIGD 22-1-332-17012012)

timp mai mult de 13 ani, care cuprinde perioada noiembrie 2011 (înaintării

învinuirii/acuzării), în care se include inclusiv și data înaintării dosarului în

instanța de fond (03 mai 2012) – până la 15 septembrie 2023 (examinarea pe fond

a cauzei în apel, nefiind emis încă un act judecătoresc irevocabil).

pusă sub acuzare (noiembrie 2011), iar sfârșitul termenului se marchează cu

emiterea hotărârii ce soluționează fondul acuzației (care se poate extinde la

decizia unei instanțe de recurs atunci când aceasta se pronunță pe fondul

acuzației), la caz, la situația din 15.09.2023 decizie irevocabilă pe fondul acuzației

nu era încă emisă.

poate fi încălcat doar în cadrul procedurilor judiciare mai lungi de 2 ani de zile

într-o singură instanță sau în cazul neexecutării mai mari de 1 (un) an de zile. În

același timp potrivit jurisprudenței CtEDO, de regulă, se va acorda mai multă

atenție cazurilor în care durează mai mult de 3 ani într-o instanță (cauza Guincho

v. Portugalia, hotărârea din 10 iulie 1984). Deși nu există o îndrumare certă cu

19

privire la termenul aplicabil în sensul art.6 din CEDO, aceasta depinde în primul

rând de numărul instanțelor implicate.

privește pe Gîrbu Boris, în trei grade de jurisdicție (instanța de fond - Judecătoria

Ciocana, mun. Chișinău; repetat în instanța de apel - Curtea de Apel Chișinău și

instanța de recurs - Curtea Supremă de Justiție), a constituit în total peste 13 ani

(noiembrie 2011 (înaintarea acuzației) – septembrie 2023 (examinarea cauzei în

apel, nefiind emis încă un act judecătoresc irevocabil).

perioada de referință nu a beneficiat de judecare a cauzei penale într-un termen

rezonabil garantat atât de legislația națională (art.20 din Codul de procedură

penală), cât și de art.6§1 CEDO.

penal, Gîrbu Boris a fost învinuit de comiterea infracțiunilor prevăzute de art.179

alin.(2) (Violarea de domiciliu săvârșită cu aplicarea violenței sau cu

amenințarea aplicării ei) și art.352 alin.(3) lit.d) (Samavolnicia soldată cu daune

în proporții deosebit de mari) din Codul penal, de care ultimul, în partea ce-l

vizează, prin sentința din 09.03.2016 a Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău

(nedefinitivă) a fost achitat de învinuirea săvârșirii infracțiunilor prevăzute de

art.179 alin.(2) și art.352 alin.(3) lit.d) din Codul penal, pe motiv că fapta nu

întrunește elementele infracțiunii.

privind stabilirea gradelor de complexitate unice naționale a cauzelor civile,

penale și contravenționale, aprobat prin Hotărârea nr.165/6 din 18 februarie 2014

a Consiliului Superior al Magistraturii, modificat și completat prin Hotărârea

CSM nr.486/19 din 23 iunie 2015, pentru cauza penală supusă controlului, gradul

de complexitate este evaluat la 5 și 6 puncte, iar, potrivit art.16 alin.(3) și (4) din

Codul penal, infracțiunile de care a fost învinuit Gîrbu Boris sunt calificate drept

infracțiuni mai puțin grave (art.179 alin.(2) din Codul penal) și infracțiuni grave

(art.352 alin.(3) lit.d) din Codul penal).

aceștia au avut câte un apărător. Specific este că spre deosebire de ceilalți inculpați

(Guțu Boris, Racu Simion, Burduniuc Pavel, Tîrsina Anatolie, Vereaghin

Anatolie și Chirița Valeriu, învinuiți doar de comiterea infracțiunii prevăzute de

art.179 alin.(2) din Codul penal), reclamantului Gîrbu Boris (alături de inculpații

Bîzgu Anatolie, Starîș Anatolie) i s-a înaintat învinuire pe două capete de acuzare

prevăzute de art.179 alin.(2) și art.352 alin.(3) lit.d) din Codul penal.

procesuale, cum ar fi: audierea procurorului, a inculpaților și a apărătorilor

20

acestora; audierea părților vătămate; audierea martorilor; cercetarea probelor, fapt

ce atestă că cauza este una destul de complexă.

reclamantului. Din raportul prezentat rezultă că perindarea examinării cauzei

penale în prima instanță (aflată pe rol aproximativ 4 ani) a fost cauzată în mod

special de comportamentul participanților la procesul penal (inculpați, inclusiv a

reclamantului Gîrbu Boris, procuror, avocații inculpaților, părțile vătămate,

martori), care în mare parte nu se prezentau la ședințele de judecată din motive

necunoscute instanței, fie la cererilor/demersurilor acestora (înaintarea recuzării

judecătorului și procurorului; numirea unei expertize grafoscopice); în instanța de

apel (aflată pe rol în perioada 20.04.2016 – 12.06.2017, adică aproximativ 1 an și

2 luni; 02.03.2018 – 13.07.2020, adică aproximativ 2 ani și 4 luni; 06.08.2021 –

15.09.2023, pronunțarea deciziei fiind amânată pentru data de 15.11.2023),

ședințele de judecată nu au avut loc din motivul absenței nemotivată a părților

vătămate, a avocaților inculpaților; iar în instanța de recurs (aflată pe rol în

perioada 03.08.2017 – 23.01.2018, adică aproximativ 5 luni; 02.11.2020 –

28.06.2021, adică aproximativ 7 luni) cauza a fot examinată cu celeritate.

jurisdicție (instanța de fond, apel și recurs), nu și-a valorificat dreptul procedural

prevăzut la art.20 Cod de procedură penală, de a solicita accelerarea procedurii de

judecare a cauzei penale. De asemenea, reclamantul și-a exercitat de 2 ori dreptul

de recurs. La fel, și alți inculpați, apărătorii acestora, și procurorul și-au exercitat

dreptul de atac.

procedurilor penale în instanța de fond se explică că din cele 42 de ședințe 2 dintre

acestea au avut loc din vina autorității (Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău) și

anume, ședința din 26.04.2012 amânată din motivul admiterii cererii de recuzare

a judecătorului I. Mînăscurtă de la examinarea cauzei penale, cauza fiind

repartizată judecătorului raportor I. Dutca; și din 22.02.2016, când s-a amânat

deliberarea și pronunțarea hotărârii din cauza complexității cauzei. În același

timp, instanța de judecată a încercat să evite tergiversarea examinării cauzei

penale prin fixarea ședințelor de judecată la intervale restrânse. În instanța de apel

și recurs încălcarea termenului rezonabil de judecare s-a datorat prin casările și

trimiterile succesive la rejudecare.

competența de a analiza modul în care instanțele interne au interpretat și aplicat

dreptul intern, consideră totuși că respectivele casări cu trimitere se datorează în

general unor erori procedurale comise la etapa examinării cauzei în apel depistate

de instanța de recurs, or, repetarea acestor casări denotă o deficiență în

21

funcționarea sistemului judiciar (cauza Parohia Greco-Catolică Sfântul Vasile

Polonă, pct.74).

teritoriul Republicii Moldova în legătură cu situația epidemiologică prin infecția

cu COVID-19 (17.03.2020 – 15.05.2020).

Boris, folosindu-se de drepturile sale procedurale prevăzute de legislația

procesual-penală, cât și instanțele naționale au contribuit la durata procedurilor

penale, ceea ce atestă o răspundere mixtă.

(gravitatea faptelor infracționale imputate (art.179 alin.(2) și art.352 alin.(3) lit.d)

din Codul penal) calificate prin prisma art.16 din Codul penal din categoria

infracțiunilor mai puțin grave și infracțiuni grave; acumularea probelor, audierea

părților vătămate, a martorilor, a inculpaților fiind 9 la număr etc.), totuși

examinarea a fost îngreunată și din cauza erorilor și omisiunilor judiciare admise

la etapa judecării cauzei în apel și recurs, care în opinia Completului de judecată,

au contribuit într-o oricare măsură la prelungirea procedurilor mai mult de 13 ani,

care încă durează, neexistând încă la moment o finalitate a acestei cauze.

notează că procedurile s-au referit la o chestiune importantă pentru Gîrbu Boris,

așteptările și aspirațiile acestuia pe toată perioada soluționării cauzei penale într-

un termen excesiv de îndelungat în cele trei grade de jurisdicție (în care nici la

moment nu există încă o finalitate pe fond, nefiind emis un act judecătoresc

definitiv și irevocabil ce ar clarifica situația ultimului), care pleda nevinovat

pentru faptele infracționale care i se incriminau, în lipsa unei argumentări și

circumstanțe obiective care ar justifica acest termen. Cu atât mai mult,

recurentul/reclamant prin definiție risca o pedeapsă penală cu închisoarea,

respectiv importanța soluționării prompte a chestiunii pentru el este prezumată.

Or, Gîrbu Boris a fost învinuit de comiterea unor infracțiuni din categoria grave

și mai puțin grave, pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă cu

închisoare pe un termen până la 3 ani (art.179 alin.(2) Cod penal) și respectiv până

la 8 ani (art.352 alin.(3) lit.d) Cod penal). Deși prin sentința din 09.03.2016 a

Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău (nedefinitivă) Gîrbu Boris a fost achitat de

învinuirea săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art.179 alin.(2) și art.352 alin.(3)

lit.d) din Codul penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii,

totuși acesta în perioada de referință pentru care se pretinde încălcare procedurilor

(în special la etapa examinării cauzei penale în apel și recurs), are legitima

credință că instanțele de judecată ierarhic superioare vor menține această soluție.

22

Pe lângă acestea, procesul îndelungat poate crea impresia că reclamantul este

vinovat de săvârșirea infracțiunilor incriminate.

Justiție consideră că atât prima instanță, cât și instanța de apel just au concluzionat

în privința constatării încălcării dreptului lui Gîrbu Boris la judecare în termen

rezonabil a cauzei penale nr.22-1-332-17012012, stabilind astfel corect starea de

fapt raportată la criteriile ce impun survenirea răspunderii Statului pentru

încălcarea termenului rezonabil de judecare a cauzei penale. Or, în speță cert se

constată că examinarea cauzei penale (în care Gîrbu Boris are calitatea procesuală

de învinuit, din momentul intentării procesului penal (noiembrie 2011), până la

data de 15.09.2023, aflării cauzei pe rolul instanței de apel) constituie peste 13

ani, dintre care peste 4 ani cauza penală s-a aflat în instanța de fond și 9 ani per

total în instanța de apel și recurs, fapt ce reprezintă o procedură excesiv de

îndelungată de examinare, respectiv nu poate fi apreciată ca fiind una rezonabilă,

fapt ce impune implicit răspunderea Statului pentru încălcarea dreptului lui Gîrbu

Boris la judecarea în termen rezonabil a cauzei penale în care se pretinde

încălcarea.

constatării faptului că a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a

cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești,

instanța de judecată decide asupra acordării unei satisfacții echitabile de la bugetul

de stat în contul reparării prejudiciului moral, material, precum și a costurilor și a

cheltuielilor de judecată.

orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul echității.

Aprecierea prejudiciului moral se face în raport cu criteriile menționate supra

(miza pentru reclamant, comportamentul părților, buna/reaua-credința; durata

procedurilor, etc.). Se ia obligatoriu în considerație principiul general al echității

și suma nu trebuie să fie vădit disproporționată cu sumele acordate de Curtea

Europeană în spețele similare. Sarcina probării prejudiciului moral nu poate fi

pusă pe seama reclamantului și se apreciază individual pentru fiecare caz, luându-

se în considerare argumentele ambelor părți în proces și excluzându-se pretenții

excesive și vădit exagerate.

nu poate fi pusă pe seama reclamantului și se apreciază individual pentru fiecare

caz, luându-se în considerare argumentele ambelor părți în proces și excluzându-

se pretenții excesive și vădit exagerate.

titlu de prejudiciu moral variază între 1000 de EURO și 2500 de EURO, pentru 5

23

sau 10 ani. Cea mai mică sumă s-a acordat în cauza „Deservire” SRL c. Moldovei

de 600 de EURO pentru 6 ani, iar cea mai mare în cauza Cravcenco c. Moldovei

de 3000 de EURO pentru 9 ani de examinare a unui litigiu de muncă.

acel prim an de durată excesivă a procedurii judiciare.

cauzele CtEDO, Cimpoeș v. Republica Moldova, (cererea nr.12030/13 din 14

decembrie 2021), unde Curtea a acordat reclamantului 2700 de Euro pentru

prejudiciul moral (deși reclamantul pretinsese 15000 de Euro) pentru o perioadă

de examinare a cauzei de peste 15 ani, sau 180 de Euro per an/15 Euro per lună.

ianuarie 2008), pentru durata de 9 ani de examinare a procedurilor într-un litigiu

privind reintegrarea în serviciu, Curtea a acordat reclamantului suma de 3000 de

Euro cu titlu de prejudiciu moral, sau 333 de Euro per an/28 Euro per lună.

nr. 17328/04, 6 octombrie 2009), a fost acordată o sumă de 600 de Euro pentru o

perioadă de examinare de 6 ani și 41 de zile, sau 100 de Euro per an.

septembrie 2007), Curtea a acordat reclamantei suma de 3000 de Euro cu titlu de

prejudiciu moral ca urmare a constatării încălcării caracterului rezonabil al duratei

urmăririi penale, ce s-a desfășurat 6 ani, 2 luni și 11 zile sau 500 de Euro per an/41

de Euro per lună.

27 ianuarie 2010), pentru durata excesivă a procedurilor, mai mult de 10 ani,

Curtea a acordat fiecărui reclamant a câte 2.000 de Euro cu titlu de prejudiciu

moral sau 200 Euro per an/16 Euro per lună.

12 decembrie 2024), pentru durata excesivă a procedurilor civile și lipsa unui

remediu efectiv în această privință, durată totală mai mult de 12 ani din momentul

inițierii, suplimentar la cei 30000 de lei acordați de instanța națională, Guvernul

s-a oferit să achite reclamantei 1500 de Euro pentru prejudiciul moral și 250 de

Euro pentru costuri și cheltuieli, sau 250 Euro per an/20 Euro per lună.

16 ianuarie 2025), pentru durata excesivă a procesului de insolvabilitate și la lipsa

unei căi de atac eficiente în dreptul intern în acest sens, durata totală fiind de 12

ani și 8 zile, Curtea a acordat reclamantului suma de 1700 de Euro pentru

prejudiciul moral și 250 de Euro pentru costuri și cheltuieli, sau 141 de Euro per

an/20 Euro per lună.

24

09 octombrie 2025) pentru durata excesivă a procesului penal mai mult de 11 ani

și 6 luni în fața a 3 nivele de jurisdicție, (dinte care 5 ani 2 luni și 15 zile în fața a

2 nivele de jurisdicție, din momentul în care reclamanta s-a alăturat procedurilor),

Curtea a acordat reclamantei suma de 1600 de Euro cu titlu de prejudiciu moral și

250 de Euro cu titlu de costuri și cheltuieli, sau aproximativ 137 de Euro per an.

hotărârea din 23 ianuarie 2025) pentru durata totală a procesului de 7 ani (pentru

3 niveluri de jurisdicție), Curtea a acordat reclamantei 400 de Euro cu titlu de

prejudiciu moral și 250 de Euro cu titlu de costuri și cheltuieli, sau 57 de Euro per

an.

acordată de către Curtea Europeană în situații similare și să acorde despăgubiri

comensurabile în acest sens pentru prejudiciul cauzat prin încălcarea art.6§1 din

Convenție.

instanței de judecată, însă exercitarea acestei marje trebuie realizată în

concordanță cu criteriile legale și cu reperele desprinse din practica judiciară,

astfel încât soluțiile pronunțate să asigure previzibilitatea și coerența

jurisprudenței, rol ce revine în mod particular Curții Supreme de Justiție în

exercitarea atribuției sale de unificare a practicii judiciare.

s-a statuat constant că satisfacția echitabilă acordată pentru durate îndelungate ale

procedurilor judiciare trebuie stabilită în cuantumuri moderate, determinate prin

raportare la circumstanțele concrete ale cauzei și la criteriile prevăzute de art.2

alin.(6) din legea enunțată, în vederea menținerii unei practici judiciare coerente

și previzibile, instanța supremă intervenind, în exercitarea atribuției sale de

unificare a practicii judiciare, asupra cuantumului despăgubirilor atunci când

aceasta se impune pentru asigurarea unor repere jurisprudențiale uniforme.

de Justiție a intervenit asupra cuantumului despăgubirilor stabilite de instanțele

inferioare atunci când a constatat necesitatea alinierii acestora la reperele

jurisprudențiale deja conturate, menținând constatarea încălcării dreptului, dar

ajustând cuantumul satisfacției echitabile pentru asigurarea caracterului previzibil

și uniform al practicii judiciare, (a se vedea, inter alia, deciziile Curții Supreme

de Justiție din 2024-2025 publicate pe portalul oficial al jurisprudenței instanței

supreme).

expus în spețe similare cu privire la aprecierea mărimii prejudiciului moral pentru

25

durata excesivă a procedurilor (a se vedea deciziile nr.2ra-1391/23, nr.2ra-

1420/23, 2ra-754/25), unde instanța de recurs, (pentru constatarea răspunderii

integrale a autorităților publice ale statului pentru încălcarea termenului de

judecare rezonabilă a cauzei) a acordat cu titlu de satisfacție echitabilă cel puțin

între 3000 de lei pentru 2 ani de încălcare și pentru mai mult de 9 ani între 20000

de lei și maxim 60000 de lei, sume apreciate în fiecare caz concret prin prisma

tuturor criteriilor de apreciere a rezonabilității duratei procedurilor.

Gîrbu Boris i s-a cauzat un anumit nivel de stres și frustrare ca urmare a duratei

excesive a procedurilor penale mai mult de 13 ani (pentru 3 grade de jurisdicție,

în care nu există încă o finalitate), luând în considerare importanța procesului

pentru ultimul, având speranța că instanțele naționale vor face claritate, care pleda

nevinovat pentru fapta infracțională care i se incrimina, în lipsa unei argumentări

și circumstanțe obiective care ar justifica acest termen, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție consideră că suma prejudiciului moral acordată

reclamantului Gîrbu Boris de către prima instanță în mărime de 60000 de lei este

cu mult mai mare decât prejudiciul moral încasat în spețe similare atât la nivel

național, cât și conform jurisprudenței CtEDO, iar suma de 100000 de lei stabilită

de instanță de apel este vădit exagerată în raport cu criteriile, circumstanțele și

factorii nominalizați supra la aprecierea prejudiciului moral, precum și luând în

considerare compensațiile acordate de CtEDO pentru violări similare în

jurisprudența sa versus Republica Moldova. Or, cuantumul despăgubirii moral

trebuie să aibă efect compensatoriu pentru partea vătămată, dar nu venituri

nejustificate.

cuantumului despăgubirilor urmează să se respecte criteriul echității, care

presupune că despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie să fie juste, raționale

și echitabile, adică trebuie stabilite în așa fel încât să asigure efectiv o compensare

suficientă a prejudiciului moral cauzat, cu menținerea echilibrului între daunele

efectiv pricinuite și suma acordată.

încât acestea să aibă efect compensatoriu pentru părțile vătămate și nu trebuie să

constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor și nici venituri

nejustificative pentru victimele acestora.

este de a repara prejudiciul cauzat reclamantului ca urmare a evenimentelor

contrare Convenției (Scozzari și Giunta împotriva Italiei, 13 iulie 2000, p. 248-

250). Atunci când acordă satisfacția echitabilă, Curtea aplică regula restitutio in

integrum, aceasta cere ca compensațiile cu titlu de prejudiciu moral acordate la

26

nivel național pentru violarea Convenției să fie comparabile cu cele acordate de

CtEDO în cauze similare (hotărârea Ciorap nr. 2 c. Moldovei, 2010).

Europene, mărimea daunei morale va fi stabilită în funcție de nivelul de viață în

statul respectiv (secțiunea I, hotărârea Ernestina Zullo versus Italia, 10 noiembrie

2004, 64897/01).

consideră necesară intervenția pentru consolidarea practicii judiciare privind

determinarea satisfacției echitabile în cauzele civile intentate pe Legea

nr.87/2011, prezenta cauză oferind prilejul clarificării nivelului despăgubirilor

acordate în situații comparabile, în sensul art.432 alin.(1) lit.b) din Codul de

procedură civilă.

30 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, ceea ce constituie 2500 de lei per an

(sau echivalentul 125 de Euro per an), pentru durată excesivă a procedurilor

penale, este rațională și echitabilă ca mărime, conformă jurisprudenței CtEDO în

cauze similare.

încasare a fost apreciată prin prisma răspunderii mixte atât a reclamantului, cât și

a autorităților naționale, care au perindat durata excesivă a procedurilor în cauza

penală în care se pretinde încălcarea, reieșind în special din comportamentul

participanților la proces.

milioane) de lei cu titlu de prejudiciu moral pentru încălcarea dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei penale mai mult de 13 ani, ceea ce

reprezintă în jur de 416 666 de lei pentru fiecare an de încălcare.

lei pretinsă de către recurentul/reclamant Gîrbu Boris cu titlu de satisfacție

echitabilă este vădit exagerată ca mărime în raport cu criteriile, circumstanțele și

factorii nominalizați supra la aprecierea prejudiciului moral, precum și luând în

considerare compensațiile acordate de CtEDO pentru violări similare în

jurisprudența sa versus Republica Moldova. Or, cuantumul despăgubirii morale

trebuie să aibă un efect compensatoriu pentru partea lezată, dar nu venituri

nejustificate

echivalentul sumei de 1500 de Euro cu titlu de satisfacție echitabilă reprezintă un

cuantum compatibil cu reperele jurisprudențiale existente și apt să contribuie la

consolidarea practicii judiciare în materie.

27

afectează constatarea încălcării dreptului reclamantului, ci vizează exclusiv

stabilirea unui cuantum al despăgubirii compatibil cu reperele jurisprudențiale

existente.

prejudiciului în sensul Legii nr.87 din 21.04.2011 privind repararea de către stat

a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești,

nu se face în dependență de inflație, dar de gradul de încălcare a drepturilor

apărate de această lege.

potrivit jurisprudenței CEDO, aprecierea costurilor și cheltuieli judiciare urmează

a se conduce după două principii de bază: (i) costuri și cheltuieli urmează a fi în

modul corespunzător probate, de obicei prin documente de plată sau prin

prezentarea descifrării pe ore a lucrului avocatului și tarife aplicabile, dacă e cazul,

și (ii) cheltuielile trebuie să fie rezonabile ca cuantum (în special în materia de

tarife percepute pentru onorariile avocaților) și necesare pentru proceduri în speță

(nu se compensează, de ex., lucrul avocatului care nu are tangență directă la

proces).

Chișinău a majorat suma cheltuielilor de judecată de la 3000 de lei la 6000 de lei

dispusă spre încasare din bugetul de stat în beneficiul lui Gîrbu Boris.

cuantumului prejudiciului moral, fără a se expune și în partea cheltuielilor de

judecată, iar Ministerul Justiției în recursul său nu s-a referit la ilegalitatea deciziei

contestate în această privință și nu a indicat niciun argument în sensul

netemeiniciei încasării cheltuielilor de judecată în speță.

soluționarea prezentei cauze, ceea ce este admisibil prin prisma jurisprudenței

CtEDO (García Ruiz v. Spania (Marea Cameră), 21 ianuarie 1999, §26; Moreira

Ferreira v. Portugalia (nr.2) (Marea Cameră); 11 iulie 2017, §84).

consideră că decizia instanței de apel urmează a fi modificată în partea

cuantumului prejudiciului moral în temeiul art.445 alin.(1) lit.e) din Codul de

procedură civilă.

Supreme de Justiție concluzionează că recursul declarat de Gîrbu Boris urmează

a fi respins, iar recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova

urmează a fi admis, cu modificarea deciziei din 16 mai 2024 a Curții de Apel

28

Chișinău, prin reducerea cuantumului prejudiciului moral de la 100 000 de lei la

30 000 de lei, în rest, decizia instanței de apel, se menține.

alin.(3), art.442 alin.(1) și art.445 alin.(1) lit.e) și (3) din Codul de procedură

civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge recursul declarat de Gîrbu Boris.

Admite recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

Modifică decizia din 25 februarie 2025 a Curții de Apel Centru, emisă în cauza

civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Gîrbu Boris împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei penale și repararea

prejudiciului moral cauzat prin această încălcare, în partea cuantumului

prejudiciului moral prin reducerea acestuia de la 100 000 (una sută mii) lei MD la

30 000 (treizeci mii) de lei MD.

În rest, decizia instanței de apel, se menține.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecătorii Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

29