2ra-763/24 — constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei si repararea prejudiciului moral

La 24 august 2023, Gîrbu Boris a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, solicitând constatarea faptului încălcării dreptului său la judecarea în termen rezonabil a cauzei penale nr.1-20/2014 (NR.PIGD 22-1-332-17012012), constatarea violării de către Statul Republica Moldova a drepturilor sale prevăzute de art.6 CEDO și art.1 din Protocolul nr.1 adițional la CtEDO, constatarea faptului încălcării dreptului la prezumția nevinovăției și aplicarea torturii psihice, încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul său a prejudiciului moral cauzat prin această încălcare în mărime de 5 000 000 lei și compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de 6 000 de lei pentru asistență juridică și 422 de lei cheltuieli suportate pentru xerox.

Prin hotărârea din 04 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost admisă parțial acțiunea depusă de Gîrbu Boris. S-a constatat încălcarea dreptului lui Boris Gîrbu la judecarea în termen rezonabil a cauzei penale nr.22-1-332-17012012. S-a încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Boris Gîrbu a sumei de 60000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, 422 de lei cheltuieli pentru xerox și 3000 de lei cheltuieli de asistență juridică. În rest, acțiunea civilă a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 06 decembrie 2023, Ministerul Justiției a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe.

La 06 decembrie 2023, Gîrbu Boris a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe.

Prin decizia din 16 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea de apel declarată de Ministerul Justiției. S-a admis apelul declarat de Gîrbu Boris. S-a modificat hotărârea din 04 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin majorarea mărimii prejudiciului moral de la 60 000 de lei până la 100 000 de lei și a cheltuielilor de judecată de la 3000 de lei până la 6000 de lei. În rest, hotărârea primei instanțe a fost menținută.

La 21 iunie 2024, Gîrbu Boris a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel. 1

La 25 iulie 2024, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel.

La 31 iulie 2024, prezenta cauză a fost repartizată judecătorului raportor din cadrul Curții Supreme de Justiție, Mariana Ursachi (f.d.31, vol.II).

Ședința inițială pentru examinarea admisibilității recursurilor declarate de Gîrbu Boris și Ministerul Justiției a fost stabilită pentru data de 06 noiembrie 2024, care a fost amânată pentru 27 noiembrie 2024, având în vedere volum excesiv de mare de dosare aflate pe rolul Curții Supreme de Justiție, de complexitatea prezentei cauze, fapt ce condiționează studierea și analizarea profundă a materialelor dosarului, de asemenea, de existența cauzelor care se examinează în mod prioritar și în regim de urgență, și ținând cont de numărul redus de judecători (f.d.32, vol.II).

Ședința de judecată fixată pentru data de 27 noiembrie 2024 a fost amânată pentru data de 15 ianuarie 2025, din motiv că judecătorul raportor Mariana Ursachi s-a aflat în concediul neplătit (f.d.36, vol.II).

Prin încheierea din 09 decembrie 2024 a Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție a fost blocată temporar judecătoarea Mariana Ursachi din lista judecătorilor Curții Supreme de Justiție înregistrați în Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor, în legătură cu imposibilitatea dictată de art.18 alin.(1) din Legea nr.65/2023, de emitere a actelor judecătorești de dispoziție, începând cu 09 decembrie 2024 - până la 01 iunie 2025, cu eventuala prelungire a termenului de blocare până la examinarea de către Curtea Supremă de Justiție a contestației împotriva hotărârii nr.668/41 din 02 decembrie 2024 a Consiliului Superior al Magistraturii. S-a supus transmiterii în Secția documentare procesuală și redistribuirii a cauzelor aflate în procedura judecătoarei Mariana Ursachi prin intermediul PIGD, altor judecători (f.d.37-38, vol.II).

Potrivit fișei de repartizare repetată a dosarului, prezenta cauză civilă nr.2ra-763/24, la 18 decembrie 2024 a fost redistribuită spre examinare judecătorului raportor, Stela Procopciuc.

Următoarele ședințe de judecată preconizate pentru 15 ianuarie 2025, 05 martie 2025, 14 mai 2025, 23 iulie 2025 și din 22 octombrie 2025, nu au avut loc din motivul numărului redus de judecători în raport cu volumul excesiv de mare de dosare aflate pe rolul Curții Supreme de Justiție, de agenda încărcată a judecătorilor, examinarea în mod prioritar și în regim de urgență a unor cauze aflate pe rolul Curții, de complexitatea prezentei cauze, de necesitatea studierii a actelor cauzei de către membrii completului de judecată, precum și ținând cont de perioada estivală.

Următoarea ședință de judecată a fost fixată pentru data de 17 decembrie 2025.

La 27 octombrie 2025, la Curtea Supremă de Justiție a fost înregistrată cererea depusă de Gîrbu Boris cu privire la accelerarea procedurii 2 de judecare a cauzei, solicitând fixarea unui termen mai restrâns de examinare. Recurentul Gîrbu Boris a invocat că prezenta cauză se află pe rolul Curții Supreme de Justiție mai mult de 12 luni și pentru nu a încălca dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei este necesar stabilirea unui termen mai redus de examinare a recursurilor. LEGISLAȚIA RELEVANTĂ:

Articolul 192 alin.(11)-(3) din Codul de procedură civilă statuează că: „(1) Cauzele civile se judecă în primă instanță în termen rezonabil. Criteriile de determinare a termenului rezonabil sunt: complexitatea cauzei, comportamentul participanților la proces, conduita instanței judecătorești și a autorităților relevante, importanța procesului pentru cel interesat. Respectarea termenului rezonabil de judecare a cauzei se asigură de către instanță. (11) În situația în care, la judecarea unei cauze concrete, există pericolul de încălcare a termenului rezonabil, participanții la proces pot adresa instanței care examinează cauza în fond o cerere privind accelerarea procedurii de judecare a cauzei. Examinarea cererii se face în absența părților, în termen de 5 zile lucrătoare, de către un alt judecător sau de un alt complet de judecată decât cel care examinează cauza. (12) Instanța decide asupra cererii de la alin.(11) printr-o încheiere motivată, prin care fie obligă instanța care judecă cauza în fond să întreprindă un act procesual, stabilind, după caz, un anumit termen pentru accelerarea procedurii, fie respinge cererea. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. (13) O cerere repetată privind accelerarea procedurii de judecare a cauzei poate fi înaintată după 6 luni de la data la care a rămas definitivă încheierea emisă în condițiile alin.(12). (2) Cauzele privind încasarea pensiei de întreținere, apărarea drepturilor și intereselor minorului, repararea prejudiciului cauzat prin vătămare a integrității corporale sau prin altă vătămare a sănătății ori prin deces, litigiile de muncă, contestarea actelor normative, a hotărârilor, acțiunilor sau inacțiunilor autorităților publice, ale altor organe și organizații, ale persoanelor oficiale și funcționarilor publici se judecă de urgență și în mod prioritar. (3) Pot fi stabilite prin lege unor categorii de cauze civile termene de judecare mai reduse.” MOTIVAREA INSTANȚEI:

Completul de judecată atestă că judecarea prezentei cauze la Curtea Supremă de Justiție este îndelungată. Cu toate acestea, însă, durata îndelungată de examinare a cauzei este determinată de împrejurări în mare parte neimputabile instanței cum ar fi, demisia judecătorilor Curții Supreme de Justiție și de numărul mare de funcții vacante de judecător al Curții, în care în prezent activează efectiv doar 10 din cei 20 de judecători după cum prevede Legea nr.64 din 30.03.2023 cu privire la Curtea Supremă de Justiție.

Numărul mare de cauze pendinte a fost un alt factor. Pe rolul Curții Supreme de Justiție în prezent se află în total 7183 de dosare, dintre care 4157 civile. 3

Judecătorul raportor Stela Procopciuc, care exercită și atribuțiile de Președinte interimar al Curții Supreme de Justiție, are în procedură în jur de 523 de dosare. Pe lângă acestea, judecătorul raportor este membru al completelor de judecată speciale care examinează contestațiile declarate în temeiul Legii nr.26 din 10 martie 2022, Legii nr.65 din 30 martie 2023 și Legii nr. 252 din 17 august 2023, care se referă la evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. De asemenea, judecătorul Stela Procopciuc examinează în primă instanță contestațiile depuse împotriva Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliului Superior al Procurorilor. Ultimele categorii de cauze se examinează în termen restrâns și în ședințe de judecată cu participarea părților.

Având în vedere situația descrisă mai sus, ținând cont de provocările cu care se confruntă Curtea Supremă de Justiție, inclusiv sarcina sporită de lucru per judecător, Completul de judecată nu poate stabili un termen mai restrâns după cum solicită recurentul Gîrbu Boris pentru examinarea cauzei.

Deși anterior Curtea a admis câteva cereri de accelerare a procedurii de judecare, totuși a oferit de regulă 8 săptămâni pentru examinarea recursului (a se vedea încheierea din 06 ianuarie 2025 în cauza nr.3ra-998/23).

La caz, următoarea ședință pentru examinarea cauzei este stabilită pentru data de 17 decembrie 2025, adică până la 6 săptămâni.

În asemenea circumstanțe, Completul de judecată consideră că admiterea cererii de accelerare nu este rezonabilă.

Din motivele enunțate, în conformitate cu art.192, art.269-270 din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea depusă de Gîrbu Boris cu privire la accelerarea procedurii de judecare în ordine de recurs a cauzei civile nr.2ra-763/24. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Oxana Parfeni Judecători Gheorghe Stratulat Ion Munteanu 4