2ra-997/24 — cu privire la constatarea faptului incalcarii dreptului la judecarea in termen rezonabil a cauzei, incasarea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la constatarea faptului incalcarii dreptului la judecarea in termen rezonabil a cauzei, incasarea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursulu
2ra-997/24 — cu privire la constatarea faptului incalcarii dreptului la judecarea in termen rezonabil a cauzei, incasarea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de avocatul Serghei
Mocanu, în interesele lui Iurie Andoni,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Iurie Andoni împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Curții
de Apel Chișinău și Judecătoriei Chișinău cu privire la constatarea faptului
încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, încasarea
prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 16 mai 2024 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a
respins apelul declarat de Iurie Andoni și s-a menținut hotărârea din 12
aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru
Dosarul nr. 2ra-997/24
NR. PIGD 2-22023279-01-2ra-16082024)
Recursul declarat după 01 septembrie 2023.
Invocarea declarativă a art. 432 alin. (1) lit. a), b) din Codul de procedură
civilă nu constituie temei de admisibilitate a recursului.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. A. Ojoga,
Curtea de Apel Bălți, jud. E. Grumeza, D. Corolevschi, N. Chircu,
21 noiembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de
avocatul Serghei Mocanu, în interesele lui Iurie Andoni,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 16 februarie 2022, Iurie Andoni a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Ministerului Justiției al RM, Curții de Apel Chișinău și
Judecătoriei Chișinău, prin care a solicitat constatarea faptului încălcării
dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei, încasarea prejudiciului
moral și compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reprezentantul reclamantului a invocat că la 30
octombrie 2018, Iurie Andoni a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Ministerului Justiției al RM cu privire la constatarea încălcării
dreptului la examinarea în termen rezonabil a procesului penal și repararea
prejudiciului moral. Prin încheierea protocolară din 11 martie 2019 a
Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost atrasă în proces Procuratura
Generală a Republicii Moldova în calitate de intervenient accesoriu.
Prin hotărârea din 19 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, s-a admis acțiunea parțial. S-a constatat încălcarea dreptului lui Iurie
Andoni la examinarea în termen rezonabil a procesului penal pornit la 27
decembrie 2002, dosarul nr. 2002021875. S-a încasat din bugetul de stat, prin
intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în beneficiul lui
Iurie Andoni prejudiciul moral în mărime de 50 000 lei, cauzat prin
încălcarea dreptului la examinarea în termen rezonabil a procesului penal
pornit la 27 decembrie 2002, dosarul nr. 2002021875. În rest, s-a respins
capătul de cerere cu privire la repararea prejudiciului moral, ca fiind
neîntemeiat.
La 02 mai 2019, Iurie Andoni, reprezentat de avocatul Serghei
Mocanu, a contestat cu apel hotărârea din 19 aprilie 2019 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru.
De asemenea, Ministerul Justiției al RM declarat apel împotriva
hotărârii primei instanțe.
La 02 martie 2021 cauza a parvenit în instanța de apel pentru
examinarea cererilor de apel.
Prin decizia din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, s-a admis
1
apelul declarat de Iurie Andoni, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu și
s-a modificat hotărârea din 19 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru în partea cuantumului prejudiciului moral prin majorarea acestuia de
la 50 000 lei până la 100 000 lei. În rest, s-a menținut hotărârea primei
instanțe.
La 04 iunie 2021, Iurie Andoni a declarat recurs împotriva deciziei din
02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia,
casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea cuantumului
prejudiciului moral, modificând-o cu încasarea de la bugetul de stat în
beneficiul lui a prejudiciului moral în sumă de 10 000 euro și a cheltuielilor
de judecată ce vor ține de examinarea cauzei în instanța de recurs.
La 13 septembrie 2021, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a
declarat recurs împotriva deciziei din 02 iunie 2021 a Curții de Apel
Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu
emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca neîntemeiată. În
motivarea recursului a menționat că decizia instanței de apel privind
interpretarea dreptului material care reglementează aprecierea probelor este
eronată și neîntemeiată, iar încasarea prejudiciului moral este inexplicabilă.
Prin încheierea din 03 noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție au
fost declarate inadmisibile recursurile depuse de Iurie Andoni și Ministerul
Justiției al Republicii Moldova.
Potrivit art. 6 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor
omului și a libertăților fundamentale, încheiată la 04 noiembrie 1950 și
ratificată prin hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 1298-XIII din
24 iulie 1997, orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în
mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță
independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra
încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra
temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa.
Prin urmare, dreptul reclamantului la examinarea cauzei civile într-un
termen rezonabil a fost încălcat prin durata excesivă a procesului de peste 3
ani.
Pornind de la cele expuse și prevederile art. 2 alin. (1) din Legea nr.
87 din 21 aprilie 2011, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a
fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la
executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești poate adresa în
instanța de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei
astfel de încălcări și repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în
condițiile stabilite de prezenta lege și de legislația procesuală civilă. Instanța
de judecată este obligată a constata încălcarea dreptului subiectiv al
reclamantului la examinarea în termen rezonabil a procesului penal.
2
De asemenea, pornind de la prevederile art. 2 alin. (6) din Legea nr.
87 din 21 aprilie 2011, mărimea reparației prejudiciului cauzat prin
încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului
la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se stabilește de
instanța de judecată în fiecare caz în parte, în funcție de circumstanțele
cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea, precum și de pretențiile
invocate de reclamant, de complexitatea cauzei, de comportamentul
reclamantului, de conduita organului de urmărire penală, a instanței de
judecată și a autorităților relevante, de durata încălcării și de importanța
procesului pentru reclamant coroborate cu prevederile art. 1398, art. 1422,
art. 1423 din Codul civil, instanța de judecată urmează a încasa din contul
bugetului de stat în beneficiul reclamantului cu titlu de prejudiciu moral
suma de 3 000 euro.
Cuantumul prejudiciului moral acordat trebuie să fie corelat cu
practica CtEDO care în cazuri similare a acordat cu titlu de daune morale
sume analogice. La stabilirea cuantumului prejudiciului moral instanțele de
judecată urmează să se conducă de practica CtEDO și recomandările Curții
Supreme de Justiție nr. 6 prin care stipulează univoc cuantumul prejudiciului
moral care urmează a încasat în litigiile privind încălcării dreptului la
examinarea în termen rezonabil.
Nerespectarea practicii CtEDO și recomandările Curții Supreme de
Justiție nr. 6 la examinarea prezentului litigiu va demonstra atitudinea ostilă
a magistraților și sabotajul impus de ei, la reformele petrecute în sistemul
judecătoresc în scopul unificării practicii judiciare.
Astfel, instanțele de judecată urmează să motiveze în hotărârea care
va fi adoptată, circumstanțele care justifică derogarea de la practica CtEDO
și recomandările Curții Supreme de Justiție nr. 6 la examinarea litigiului din
speță.
Reclamantul Iurie Andoni a solicitat constatarea încălcării dreptului
subiectiv al reclamantului la examinarea în termen rezonabil a procesului
civil în prima instanță pornit la data de 30 octombrie 2018 dosarul nr. 2-
3095/18, încasarea din bugetul de stat cu titlu de prejudiciu moral suma de 3
000 euro, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 12 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Andoni
către Ministerul Justiției al RM, Curtea de Apel Chișinău și Judecătoriei
Chișinău cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea în
termen rezonabil a cauzei, încasarea prejudiciului moral și compensarea
cheltuielilor de judecată ca fiind neîntemeiată.
3
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 21 aprilie 2023, avocatul Serghei Mocanu, în interesele lui Iurie
Andoni, a declarat apel împotriva hotărârii din 12 aprilie 2023 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru. Ulterior, la 09 octombrie 2023, a depus apelul
motivat solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, cu
pronunțarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 16 mai 2024 a Curții de Apel Bălți, s-a respins apelul
declarat de către Iurie Andoni și s-a menținut hotărârea din 12 aprilie 2023 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, emisă în cauza civilă la cererea de
chemare în judecată depusă de Iurie Andoni către Ministerul Justiției al RM,
Curtea de Apel Chișinău și Judecătoria Chișinău, cu privire la constatarea
faptului încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei,
încasarea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.
Pentru a ajunge la această concluzie instanța de apel a reținut că prima
instanță, examinând cauza sub toate aspectele, cu respectarea normelor de
drept material și procedural, a apreciat la justa valoare probele administrate
în conformitate cu prevederile art. 130 din Codul de procedură civilă și a
emis o hotărâre legală și întemeiată.
La caz, instanța de apel a considerat oportun de a sublinia că deși Iurie
Andoni, atât în prima instanță, cât și în instanța de apel, a susținut că sunt
premise pentru a constata încălcarea drepturilor sale prin tergiversarea
examinării în termen rezonabil a cauzei civile, prin care i s-a constatat
încălcarea dreptului său la examinarea în termen rezonabil a procesului penal
pornit la 27 decembrie 2002 cu nr. 2002021875, totuși instanța de apel a
menționat că durata procedurii trebuie evaluată în coroborare cu criteriile de
apreciere a termenului rezonabil de soluționare a cauzei, complexitatea ei,
comportamentul participanților la proces, conduita instanței de judecată,
importanța procesului pentru cel interesat. De altfel, perioada de examinare
nu poate fi pusă exclusiv în sarcina instanțelor judecătorești, or, termenul de
examinare a cauzei se datorează inclusiv comportamentului părților,
complexității cauzei, care în speță a parcurs două căi de atac.
Respectiv, instanța de apel a remarcat faptul că precum reiese din
circumstanțele elucidate în raportul prezentat la dosar, în care se descriu
detaliat, toate ședințele de judecată, prezența părților și a altor participanți la
proces, se contată cu certitudine că la data de 30 octombrie 2018, Iurie
Andoni a depus la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani cerere de chemare
în judecată împotriva Ministerului Justiției RM privind constatarea încălcării
dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei penale, repararea
4
prejudiciului cauzat. Prin hotărârea din 19 aprilie 2019 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, s-a admis parțial acțiunea înaintată de Iurie Andoni.
S-a constatat încălcarea dreptului lui Iurie Andoni la examinarea în termen
rezonabil a procesului penal pornit la 27 decembrie 2002, dosarul nr.
S-a încasat din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului
Justiției RM, în beneficiul lui Iurie Andoni 50 000 lei cu titlu de prejudiciu
moral cauzat prin încălcarea dreptului la examinarea în termen rezonabil a
procesului penal pornit la 27 decembrie 2002, dosarul nr. 2002021875. În
rest, capătul de cerere cu privire la repararea prejudiciului moral, s-a respins
ca fiind neîntemeiat.
Cu referire la termenul de examinare a cauzei în prima instanță,
instanța de apel a reținut că, amânările ședințelor de judecată au fost cauzate
de circumstanțe obiective care nu au putut fi influențate sau condiționate de
către instanța de judecată, aceasta fiind obligată să acționeze promt atât la
demersurile participanților pentru a nu le îngrădi drepturile procedurale, ca
de exemplu soluționarea excepției de tardivitate a acțiunii, oferirea părților
posibilitatea de a face cunoștință cu probele noi prezentate, atragerea în
calitate de intervenient accesoriu Procuratura Generală.
Deci, având în vedere că în materie procedurală, termenul de judecare
a cauzei începe să curgă din ziua adresării cererii de chemare în judecată, iar
data expirării termenului în cazul procedurilor civile se finalizează cu
adoptarea unei hotărâri judecătorești asupra fondului pretențiilor și care a
devenit definitivă, instanța de apel a indicat că perioada care urmează a fi
luată în considerare în speța vizată este de la 30 octombrie 2018 (când a fost
depusă cererea de chemare în judecată) până la 19 aprilie 2019 (când
hotărârea a fost pronunțată) respectiv perioada de referință fiind de 171 de
zile.
În altă ordine de idei, cu referire la termenul de examinare a cauzei în
cadrul instanței de apel, instanța de apel a menționat că, prin decizia din 02
iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de apel declarată de
Ministerul Justiției al Republicii Moldova. S-a admis cererea de apel
declarată de avocatul Serghei Mocanu, în interesele lui Iurie Andoni. S-a
modificat hotărârea din 19 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de avocatul
Serghei Mocanu în interesele lui Iurie Andoni împotriva Ministerului
Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova
cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen
rezonabil a procesului penal și repararea prejudiciului moral, în partea
cuantumului prejudiciului moral prin majorarea acestuia de la 50 000 lei
până la 100 000 lei. În rest, hotărârea din 19 aprilie 2019 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru s-a menținut.
5
Prin încheierea nr. 2ra-1513/21 din 03 noiembrie 2021 a Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,
s-au considerat inadmisibile recursurile declarate de Iurie Andoni,
reprezentat de avocatul Serghei Mocanu și Ministerul Justiției al Republicii
Moldova.
Cu referire la aspectele procedurale și termenul de examinare a cauzei
urmate după hotărârea din 02 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, instanța de apel a menționat că potrivit art. 6 CEDO nici o persoană,
realizarea sau limitarea drepturilor căreia depinde de desfășurarea unui
proces, nu trebuie să fie nevoită să aștepte un termen nejustificat de mare
până la formularea deciziei finale. Acest principiu este atât un drept
fundamental al omului, cât și o condiție pentru ca un proces să fie considerat
echitabil. Cerința Convenției ca examinarea cauzei să se facă într-un termen
rezonabil, trebuie raportată la fiecare caz în parte, luând în considerare durata
procedurii, natura pretențiilor, complexitatea procesului, comportamentul
autorităților competente și al părților. Regula specială presupune două
situații de specificitate: perioada care urmează a fi luată în considerațiune
include și procedurile administrative preliminare în funcțiune de caz, dies a
quo fiind ziua sesizării organului administrativ de resort, perioada totală de
timp include și procedurile de executare a hotărârilor judecătorești definitive
valabil pronunțate, dies ad quem fiind ziua în care procedurile executorii au
fost finalizate. Or, indiferent de aspectele particulare ale speței deferite spre
soluționare, Curtea Europeană examinează durata termenului rezonabil în
totalitatea acestuia, adică luând în considerare ansamblul procedurii
litigioase în fața tuturor instanțelor și gradelor de jurisdicție.
Suplimentar, instanța de apel a reiterat că, comportamentul părților, în
calitate de criteriu de examinare a termenului rezonabil, de asemenea
constituie un punct determinant și nu poate fi concluzionat drept tergiversare
din culpa instanței de judecată, or, în cazul în care în cadrul procesului de
judecată, părțile au intervenit cu cereri, instanța de judecată este ținută să
mențină justul echilibru între exigențele celerității procedurilor judecătorești
și principiul general al bunei administrări a justiției, consacrat în art. 6 al
Convenției (Boddaert v. Belgia, 12 octombrie 1992 nr. 12919/87).
De altfel, examinarea cauzei în termen mai restrânși însă cu ignorarea
drepturilor procedurale ale părților implicate în proces, ar reprezenta o
încălcare mai gravă a drepturilor și intereselor persoanei interesate.
Din considerente expuse mai sus, în raport cu prevederile art. 2 alin.
(6) al Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, instanța de apel a remarcat că sunt
declarative criticile aduse față de nerespectarea termenului rezonabil la
judecarea cauzei, deoarece, soluționarea litigiului în termenul expus de Iurie
6
Andoni, s-a datorat circumstanțelor obiective care nu au putut fi influențate
sau condiționate de către instanța de judecată.
În același timp, instanța de apel a reținut ca întemeiate concluziile
instanței de fond, precum că Iurie Andoni în cazul în care considera că i se
încalcă dreptul la examinarea în termen rezonabil a cauzei, urmă să depună
o cerere de accelerare a procedurii judiciare, ceea ce la caz nu s-a atestat, or,
în timpul aflării cauzei pe rol, reclamantul nu a depus cereri de accelerare a
procedurii judiciare și nu a invocat pericolul de încălcare a termenului
rezonabil de soluționare a litigiului, manifestându-și tacit acordul cu
conduita ședințelor de judecată, ceea ce denotă cert că schimbarea opiniei
după finalizarea examinării cauzei poate fi privită ca un pretext de încasare
a unor sume cu titlu de prejudiciu moral pretins a fi cauzat, exclusiv în interes
material.
Cu caracter subsecvent respingerii cerinței de constatare a încălcării
dreptului de examinare în termen rezonabil, instanța de apel a considerat că
prima instanță întemeiat a respins și cerința de recuperare a prejudiciului
moral, care de altfel nu a fost argumentată nici în instanța de apel.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 16 august 2024, avocatul Serghei Mocanu, în interesele lui Iurie
Andoni, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 16 mai 2024 a Curții
de Apel Bălți, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de apel
și hotărârea din 12 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu
pronunțarea unei hotărâri noi prin care a constata încălcarea dreptului
subiectiv a lui Iurie Andoni la examinarea în termen rezonabil a procesului
civil în prima instanță pornind de la data de 30 octombrie 2018 dosar nr. 2-
3095/18 și a încasa din contul bugetului de stat în beneficiul lui Iurie Andoni
cu titlu de prejudiciu moral suma de 3 000 euro cât și toate cheltuielile de
judecată care vor ține de examinarea prezentului litigiu.
Artur Grad în instanța de apel a invocat această încălcare la emiterea
hotărârii, însă instanța de apel nu a restituit cauza instanței de fond pentru
emiterea unei hotărâri suplimentare.
În susținerea recursului, recurentul a invocat aplicabilitatea
prevederilor art. 432 alin. (1) lit. a), b) din Codul de procedură civilă.
În motivarea recursului, reprezentantul recurentului a indicat motivele
de fapt și de drept invocate pe parcursul examinării cauzei în prima instanță
și instanța de apel, suplimentar a invocat că nu este de acord cu hotărârile
instanțelor ierarhic inferioare, ori se încalcă drepturile și libertățile
fundamentale, garantate de Constituția Republicii Moldova și de tratatele
internaționale privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care
7
Republica Moldova este parte, actele judecătorești fiind neîntemeiate,
nemotivate și pasibile de a casate integral.
Consideră că instanțele nu au pătruns în esența pricinii deduse
judecății, nu au elucidat și nu a constatat pe deplin circumstanțele importante
pentru justa soluționare a cauzei, a plasat selectiv constatările din raportul
întocmit de intimat, s-au lăsat duse în eroare, au determinat incorect sarcina
probațiunii, au soluționat chestiunile de fapt în mod unilateral favorizând
poziția intimatului, au aplicat în mod eronat legea și a emis un verdict care
contravine practicii judiciare ale Curții Supreme de Justiție.
A mai indicat că respingând cerințele din cererea de chemare în
judecată, instanțele eronat au reținut că dreptul recurentului la judecarea în
termen rezonabil a cauzei a fost respectat.
La 25 octombrie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat în
adresa intimaților copia recursului declarat, creând astfel participanților la
proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs,
cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor
contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere
a referinței, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat
la materialele dosarului. (f.d. 223)
La 22 noiembrie 2024, Judecătoria Chișinău, a depus referință la
cererea de recurs.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme
de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au
intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art.
XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi
examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din
sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția
temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat de avocatul Serghei Mocanu, în interesele lui Iurie
Andoni, va fi examinat prin prisma temeiurilor stipulate în redacția art. 432
din Codul de procedură civilă, în vigoare de la 01 septembrie 2023.
Art. 434 din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
8
Art. 440 din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
Art. 432 alin. (1) lit. a), b) alin. (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
(2)Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă:
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
f) recursul este vădit neîntemeiat.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs
menționează că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat la 16
mai 2024. Copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată
participanților la proces la 19 iulie 2024, prin intermediul poștei electronice
(f.d. 178). Astfel, recursul depus la 16 august 2024, este în termen.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1)
și (2) din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele
invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul
de procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de
la 01 septembrie 2023).
Din analiza recursului declarat rezultă că s-a invocat ca temei de
admisibilitate prevederile art. 432 alin. (1) lit. a), b) din Codul de procedură
civilă, citat supra.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând că
recurentul a făcut trimitere la temeiurile de drept prevăzute la art. 432 alin.
(1) lit. a), b) din Codul de procedură civilă, nu a stabilit că decizia contestată
a Curții de Apel Chișinău este bazată pe o interpretare eronată a legii, că
aceasta ar fi contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție pe
cauze similare, iar prin admiterea recursului declarat de avocatul Serghei
9
Mocanu, în interesele lui Iurie Andoni s-ar consolida sau s-ar modifica
jurisprudența Curții Supreme de Justiție.
Așadar, verificând legalitatea și temeinicia deciziei contestate prin
prisma argumentelor recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție nu a stabilit că soluția instanței de apel este contrară legii sau cu
aprecierea nerezonabilă a probelor. Dimpotrivă, decizia contestată a fost
emisă cu respectarea prevederilor legale, bazată pe o cercetare
multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor
din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.
Or, recurentul invocând dispozițiile art. 432 alin. (1) lit. a) și b) din
Codul de procedură civilă, în cererea de recurs depusă împotriva deciziei din
16 mai 2024 a Curții de Apel Bălți, aceștia nu au explicat concret aceste
pretenții.
Astfel că art. 432 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă se referă
la faptul că un recurs este admisibil dacă interpretarea legii din hotărârea
contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție.
Din recurs nu rezultă în mod clar de ce hotărârea primei instanțe și decizia
instanței de apel sunt contrare jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de
Justiție. De asemenea nu se menționează nicio decizie sau un alt act a Curții
Supreme de Justiție care ar da o altă interpretare prevederilor Legii nr. 87
din 21 aprilie 2011 invocate în recurs, nefiind constatate nici de instanța de
recurs, prin urmare în latura dată recursul este unul vădit neîntemeiat.
Completul notează că nici acesta, analizând practica judiciară a Curții
Supreme de Justiție nu a stabilit că actele judecătorești contestate ar fi
contrare jurisprudenței acesteia.
Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
notează că art. 432 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, se referă la
schimbarea sau consolidarea jurisprudenței Curții Supreme de Justiție prin
admiterea recursului. Aplicarea acestui temei de recurs ține de discreția
Curții Supreme de a-și extinde, uniformiza sau schimba jurisprudența. Pentru
ca acest argument să fie invocat în mod temeinic, recursul trebuie să
confirme lipsa jurisprudenței Curții Supreme cu privire la problemele de
drept invocate în recurs, existența unei jurisprudențe contradictorii a Curții
Supreme cu privire la acestea, fie modificarea circumstanțelor sociale sau
juridice care să justifice schimbarea practicii uniforme a Curții Supreme de
Justiție. Niciuna dintre aceste situații nu este invocată în recurs. Prin urmare,
și în acest aspect acesta este vădit neîntemeiat.
Aici, instanța de recurs notează că, jurisprudența Curții Supreme de
Justiție pe categoria dată de litigii este una vastă și uniformă, respectiv nu se
constată că decizia contestată ar fi contrară acesteia.
10
Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ține
să reitereze că temeiurile stabilite la art. 432 alin. (1) lit. a) și art. 432 alin.
(1) lit. b) din Codul de procedură civilă nu pot fi invocate simultan, deoarece
ele se exclud reciproc.
În speță, motivele menționate în cererea de recurs sunt similare celor
invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra cărora instanța de
apel, s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea repetată
a situației, nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul
exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că potrivit
regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul
dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii
sunt în afara controlului instanței de recurs.
În contextul prevederilor art. 432 alin. (2) din Codul de procedură
civilă, în cazul invocării inclusiv în recurs de către recurent a temeiurilor
conținute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs
verifică sub aspectul dat temeiurile recursului.
La acest aspect, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în
jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este
absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,
pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special
cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa
necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință
de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).
Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un
apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem (cauza Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports
1996-1, p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu
privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar
chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele
articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31,
Seria A, nr. 212-A).
11
Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează că recursul declarat de avocatul Serghei Mocanu, în
interesele lui Iurie Andoni, împotriva deciziei din 16 mai 2024 a Curții de
Apel Bălți, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de
procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare prin
prisma art. 433 alin. (1) lit. f), urmează a fi apreciat ca fiind vădit neîntemeiat
și considerat inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2),
art.433 alin. (1) lit. f), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de avocatul Serghei Mocanu, în
interesele lui Iurie Andoni, împotriva deciziei din 16 mai 2024 a Curții de
Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte
Stela Procopciuc
Judecători
Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
12