2ra-51/24 — constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei penale si repararea prejudiciului moral

2ra-51/24 — constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei penale si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Ionuț Mahnoveț,

reprezentat de avocatul Serghei Mocanu,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Ionuț

Mahnoveț împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la

constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei penale,

repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 04 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-51/24

nr. PIGD 2-22166759-01-2ra-18012024)

Argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de

procedură civilă (în vigoare după 01 septembrie 2023).

Judecătoria Chișinău, sediul Centru – jud. A. Ciubotaru

Curtea de Apel Chișinău – jud. A. Panov, V. Mihaila, A. Braga

17 septembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de Ionuț

Mahnoveț, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Mocanu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al

Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea în

termen rezonabil a cauzei penale, repararea prejudiciului moral și compensarea

cheltuielilor de judecată.

2019, în Judecătoria Hîncești, sediul Central, a fost înregistrată cauza penală nr. 1-

316/2019 de acuzare a lui Ionuț Mahnoveț, Vasile Cociug și Anatolie Buză în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d), art. 186 alin. (3)

lit. b), art. 187 alin. (2) lit. b), c), d), e) și f) din Codul penal.

solicitat repartizarea repetată acesteia, din motivul expirării împuternicirilor sale.

judecător din cadrul Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, care a stabilit ședința de

judecată pentru data de 27 iulie 2020.

fost declinată competența Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni la examinarea

acestei cauze penale și s-a transmis dosarul conform competenței teritoriale la

Judecătoria Hîncești, sediul Central. Iar, la 06 august 2020, cauza a fost repartizată

repetat în mod automat aleatoriu.

de judecată aceasta nu a fost examinată în fond, iar durata excesivă a procesului de

aproximativ 3 ani aduce atingere dreptului său la un proces echitabil în sensul art. 6

CEDO.

1

constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei penale

nr. 1-316/2019 pentru perioada 13 decembrie 2019 – 07 noiembrie 2022 și încasarea

din contul bugetului de stat în beneficiul său sumei de 5 000 EUR cu titlu de reparare

a prejudiciului moral, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

s-a respins acțiunea depusă de Ionuț Mahnoveț, ca fiind neîntemeiată (f.d. 143, 149-

157).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Mocanu, a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 08 februarie 2023

a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 147), iar la 03 iulie 2023 cererea de apel

motivată (f.d. 167-168 recto-verso).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Ionuț Mahnoveț, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu și s-a

menținut hotărârea din 08 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

(f.d. 175, 176-182).

primei instanțe privind netemeinicia pretențiilor formulate de către Ionuț Mahnoveț.

sunt premise pentru a constata tergiversarea examinării cauzei penale, potrivit

raportului prezentat la materialele cauzei și probele prezentate atestă că judecarea

cauzei penale are loc în mod preferențial și de urgență, iar instanța de judecată

învestită cu judecarea fondului respectă termenul rezonabil la urmărirea penală,

numește ședințele de judecată în intervale de timp reduse, respectă garanțiile

procesuale necesare apărării judiciare, asigură deplina exercitare a drepturilor

procesuale tuturor participanților la proces și întreprinde măsuri stabilite de lege

pentru cercetarea tuturor circumstanțelor cauzei.

vătămate, 3 inculpați, iar fiecare dintre ei are apărător.

2

instanței de judecată începând cu 13 decembrie 2019, în aceasta au fost adoptate mai

multe acte procedurale, atât pentru repartizarea cauzei altui judecător raportor, care

la rândul lui urmează să intre în esența dosarului, cât și în vederea stabilirii

competenței instanței de judecată care urmează să examineze cauza, acțiuni care prin

efectul lor au fost efectuate pentru a respecta norma legală.

reclamantului, precum că ședințele de judecată au fost amânate din motive care nu-

i sunt imputabile, or, potrivit raportului prezentat la dosar, mai multe ședințe de

judecată au fost amânate inclusiv din motivul neprezentării inculpaților și/sau a

apărătorilor acestora.

judecată au fost stabilite rezonabil, în intervale reduse de timp, cu respectarea

echilibrului între drepturile participanților la proces și procedurile ce se impun.

că pe parcursul examinării cauzei penale, instanța judecătorească a amânat ședințele

de judecată din motive întemeiate, întru asigurarea dreptului participanților la un

proces echitabil, prevăzut de legislația internă, precum și de articolul 6 § 1 CEDO,

Ionuț Mahnoveț nu a depus în perioada 13 decembrie 2019 – 07 noiembrie 2022

cereri de accelerare a procedurii de examinare a cauzei penale, prin ce în mod direct

a aprobat și acceptat tacit toate acțiunile întreprinse de instanța judecătorească.

învinuirii aduse lui Ionuț Mahnoveț, precum și faptul că în cauză sunt 17 părți

vătămate, 3 inculpați, fiecare dintre ei având apărător, precum și necesitatea

examinării deosebit de minuțioasă și detaliată a circumstanțelor cauzei, instanța de

apel a ajuns la concluzia că sunt declarative criticile aduse față de respectarea

termenului rezonabil la judecarea cauzei penale.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Mocanu, a declarat recurs împotriva deciziei din 04 octombrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, în temeiul art. 432 alin. (l) lit. a) și b) din Codul de procedură civilă,

solicitând casarea integrală a deciziei recurate și a hotărârii din 08 februarie 2023 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere

integrală a pretențiilor, după cum au fost formulate în cererea de chemare în judecată

(f.d. 185-190).

3

ARGUMENTELE RECURSULUI

Mocanu, în esență, a reiterat circumstanțele de fapt și de drept ale speței, similare

celor cuprinse în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel, suplimentar

invocând că instanțele ierarhic inferioare nu au examinat pricina sub toate aspectele,

nu au stabilit și elucidat toate circumstanțele importante ale cauzei, au interpretat și

aplicat în mod eronat normele materiale și procedurale, iar în consecință au apreciat

greșit probele administrate. Totodată, la caz, în mod eronat și nejustificat a fost

inversată sarcina probațiunii.

faptul că el este judecat penal un timp foarte îndelungat, fiind obligat să se prezinte

la mai multe ședințe judiciare, iar amânările ședințelor de judecată se datorează, în

mare parte, lipsei judecătorului, rolului său de organizare a procesului și

comportamentului acuzatorului de stat care nu asigura prezentarea probelor acuzării.

durează din data de 13 decembrie 2019 și până la momentul depunerii recursului,

adică mai mult de 4 ani doar în instanța de fond.

durează o perioadă exagerată pentru examinarea unei cauze cu o astfel de

complexitate, nefiind prezentate careva probe ce ar dovedi contrariul.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de

instanțe de apel, cât și hotărârile pronunțate de curțile de apel.”

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

„(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

4

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un

apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);

a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția

cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;

e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru

dezvoltarea jurisprudenței;

f) recursul este vădit neîntemeiat.

(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil

în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că, potrivit extrasului din poșta electronică Zimbra

cu adresa de e-mail „mihaela.pirvu@justice.md”, copia deciziei motivate din 04

octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată reprezentantului

recurentului în mod electronic în data de 24 noiembrie 2023 (f.d. 183). Astfel, în

speță, calea de atac în ordine de recurs se consideră a fi demarată în interiorul

5

termenului legal, deoarece cererea de recurs a fost depusă la 15 ianuarie 2024

(f.d. 185).

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile

Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil

bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv

al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate.

trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de

procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată

de Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de

chemare în judecată și în cererea de apel, cărora Curtea de Apel Chișinău le-a dat o

apreciere corespunzătoare. În consecință, nu există aparența unei încălcări a

dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea

cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

6

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul

de procedură civilă.

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care

se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o

hotărâre neîntemeiată.

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare

a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste

critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins

argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului

recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs

trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste

însușiri de ordin legal fundamental.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder contra

Regatului Unit, § 38; Stanev contra Bulgariei (MC), § 230]. Acesta este în special

cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită

o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită

marjă de apreciere (Luordo contra Italiei, § 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services contra

Franței, § 45).

fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul

de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten

contra Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La

fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

7

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot

fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers contra Suediei, 09

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul lui Ionuț Mahnoveț,

reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, ca fiind vădit neîntemeiat.

alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul Ionuț Mahnoveț, reprezentat de avocatul Serghei

Mocanu.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

8