2ra-343/24 — constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei si repararea prejudiciului moral

La 23 februarie 2023, Alexandr Grecica, reprezentat de avocatul Boris Malachi, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei contravenționale, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată a invocat că, la 02 aprilie 2015, agentul constatator al Biroului vamal Leușeni al Serviciului Vamal al Republicii Moldova a întocmit în privința lui Alexandr Grecica procesul-verbal cu privire la contravenție nr. 108 și a adoptat decizia de sancționare contravențională, prin care a dispus, printre altele, confiscarea din contul lui Alexandr Grecica a contravalorii cap-tractorului de model DAF XF 105 în sumă de 348 020,60 MDL.

Reclamantul a menționat că, la 17 aprilie 2015, a contestat în instanța de judecată procesul-verbal cu privire la contravenție și decizia de sancționare, iar prin hotărârea din 04 august 2015 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, s-a admis parțial contestația și s-a casat decizia agentului constatator în partea confiscării contravalorii cap-tractorului.

Ulterior, prin decizia din 12 octombrie 2015 a Curții de Apel Chișinău s-a admis recursul Biroului Vamal Leușeni și s-a casat hotărârea din 04 august 2015 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, cu transmiterea cauzei spre rejudecare în instanța de fond.

Rejudecând cauza, la 01 aprilie 2016, Judecătoria Hîncești, sediul Central, a pronunțat hotărâre prin care admis parțial contestația și a casat decizia agentului constatator în partea confiscării contravalorii cap-tractorului.

Prin decizia din 09 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a admis recursul s-a admis recursul Biroului Vamal Leușeni și s-a casat hotărârea din 01 aprilie 2016 1 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, cu transmiterea cauzei spre rejudecare în instanța de fond.

Prin hotărârea din 01 decembrie 2016 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, s-a admis parțial contestația și s-a casat decizia agentului constatator în partea confiscării contravalorii cap-tractorului.

Prin decizia din 24 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a admis recursul Biroului Vamal Leușeni și s-a casat hotărârea din 01 decembrie 2016 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, cu transmiterea cauzei spre rejudecare în instanța de fond.

Rejudecând cauza, în lipsa contestatarului, Judecătoria Hîncești, sediul Central, prin hotărârea din 25 septembrie 2017, a respins contestația lui Alexandr Grecica, ca neîntemeiată.

Prin decizia din 24 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a admis recursul lui Alexandr Grecica și s-a casat hotărârea din 25 septembrie 2017 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, cu transmiterea cauzei spre rejudecare în instanța de fond.

Prin hotărârea din 11 octombrie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, s-admis parțial contestația și s-a casat decizia agentului constatator în partea confiscării contravalorii cap-tractorului.

Prin decizia din 17 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a admis recursul declarat de Biroul Vamal Centru și s-a casat hotărârea din 11 octombrie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, remiterea cauzei spre rejudecare în aceeași instanță, în alt complet de judecată.

Prin hotărârea din 15 octombrie 2020 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, s-a admis integral contestația, s-a anulat procesul-verbal cu privire la contravenție și decizia de sancționare, și s-a încetat procesului contravențional.

Prin decizia din 19 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a admis recursul declarat de Biroul Vamal Centru și s-a casat hotărârea din 15 octombrie 2020 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, cu remiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță, în alt complet de judecată.

Prin hotărârea din 29 iulie 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, s-a respins contestația lui Alexandr Grecica.

Prin decizia din 09 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a admis recursul declarat de Alexandr Grecica și s-a casat hotărârea din 29 iulie 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, cu remiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță, în alt complet de judecată. 2

Prin hotărârea din 14 aprilie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, s-a admis parțial contestația și s-a casat decizia agentului constatator în partea confiscării speciale a contravalorii cap-tractorului.

Prin decizia din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca nefondat recursul declarat de Biroul Vamal și s-a menținut hotărârea din 14 aprilie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central.

Reclamantul a menționat că, procedura judiciară a dosarului contravențional a durat 7 ani și 5 luni.

În opinia reclamantului, durata procedurilor judiciare nu a fost determinată de complexitatea cauzei, or. cauza contravențională a fost simplă, s-a referit la contestarea legalității procesului-verbal cu privire la contravenție și a deciziei de sancționare contravențională. În cadrul cauzei contravenționale nu au fost necesare și nu au fost solicitate, expertize, opinii ale specialiștilor, nu au fost audiați martori, etc.

Totodată, reclamantul a notat că, cauza contravențională avea o importanță enormă pentru el, deoarece viza aplicarea unei sancțiuni sub formă de confiscare specială, a sumei de 348 020,60 MDL. Anume această sancțiune, care în opinia sa era disproporționată și nejustificată, a determinat contestarea procesului-verbal și a deciziei de sancționare.

Astfel, reclamantul a considerat că, drept efect al încălcării dreptul său la judecarea în termen rezonabil a cauzei contravenționale, este îndreptățit să pretindă în temeiul Legea nr. 87/2011 acordarea unei satisfacții echitabile pentru prejudiciul moral cauzat, în limitele stabilite în spețe similare de instanțele naționale și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Reclamantul Alexandr Grecica a solicitat prin cererea de chemare în judecată constatarea încălcării dreptului său la judecarea cauzei în termen rezonabil; încasarea din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul său a sumei de 89 000 MDL cu titlu de satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil, precum și compensarea cheltuielilor de asistență juridică suportate în legătură cu prezentul proces, în sumă de 2 000 MDL.

La 22 mai 2023, Alexandr Grecica, reprezentat de avocatul Boris Malachi, a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 16 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (vol. I, f.d. 227234).

În consolidarea soluției, instanța de apel a considerat că prima instanță a dat o apreciere corectă raportului juridic stabilit între părți, a constatat și elucidate pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, concluziile instanței de fond expuse în hotărâre fiind în corespundere cu probele administrate, iar normele de drept material au fost aplicate corect.

Instanța de apel a reținut că, probatoriul anexat la dosar atestă că, durata examinării cauzei contravenționale, în care se pretinde încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil, a fost de aproximativ 7 ani și 5 luni, deși, prin prisma art. 454 alin. (1) din Codul contravențional, urma a fi judecată în termen de 30 de zile de la data intrării dosarului în instanță. Cu atât mai mult că, din punct de vedere al complexității, obiectul contestației nu a fost unul de complexitate maximă, având doar doi participanți: contravenient și agentul constatator. 4

În privința cuantumului despăgubirilor, instanța de apel a considerat că, suma de 10 000 MDL cu titlu de reparare a prejudiciului moral este echitabilă și în raport cu criteriile apreciate supra (miza pentru reclamant, comportamentul părților, bună/reaua-credință) și proporțională suferințelor suportate. Astfel, suma de 10 000 MDL este în măsură să-i atenueze reclamantului suferințele cauzate prin încălcarea dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei contravenționale, fiind echitabilă.

În această consecvență, instanța de apel a apreciat suma de 89 000 MDL, solicitată de către Alexandr Grecica cu titlu de satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral cauzat, ca fiind una disproporționat de mare, or, cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit, încât acestea să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor și nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor.

La 28 martie 2024, Alexandr Grecica, reprezentat de avocatul Boris Malachi, a declarat recurs împotriva deciziei din 02 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art. 432 alin. (l) lit. b) din Codul de procedură civilă, solicitând modificarea deciziei recurate și a hotărârii din 16 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea cuantumului prejudiciului moral încasat, prin majorarea acestuia până la suma de 89 000 MDL (vol. II, f.d. 72-79).

În motivarea recursului, Alexandr Grecica, reprezentat de avocatul Boris Malachi, în esență, a reiterat circumstanțele de fapt și de drept ale speței, similare celor cuprinse în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel, suplimentar invocând că suma dispusă spre încasare de către instanțele ierarhic inferioare nu reprezintă o satisfacție echitabilă, în coraport cu circumstanțele speței. Or, pe parcursul celor 7 ani cât a durat examinarea cauzei contravenționale, recurentul a trăit în continuă incertitudine privind soarta veniturilor sale, deoarece a contestat pedeapsa contravențională aplicarea fața de dânsul sub formă de confiscare specială a sumei de 348 020,60 MDL. Astfel, pentru respectarea principiului echității, la caz, ar fi corectă compensarea cuantumului prejudiciului moral estimat la suma de 89 000 MDL, care este în limitele stabilite atât de instanțele naționale, cât și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. 6

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 432 din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

Art. 433 din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1); a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat; e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenței; f) recursul este vădit neîntemeiat. (2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.” 7

Art. 440 din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată atestă că, în condițiile speței, motivele de casare invocate în recursuri nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurenților cu soluția 8 pronunțată de Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursurile depuse conțin obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, în referința la cererea de chemare în judecată și în cererile de apel, cărora Curtea de Apel Chișinău le-a dat o apreciere corespunzătoare. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. 9

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder contra Regatului Unit, § 38; Stanev contra Bulgariei (MC), § 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo contra Italiei, § 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services contra Franței, § 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten contra Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers contra Suediei, 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursurile Ministerului Justiției al Republicii Moldova, reprezentat de Constantin Cachița și a lui Alexandr Grecica, reprezentat de avocatul Boris Malachi, ca fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibile recursurile Ministerului Justiției al Republicii Moldova, reprezentat de Constantin Cachița și a lui Alexandr Grecica, reprezentat de avocatul Boris Malachi. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Oxana Parfeni 10