2ra-343/24 — constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei si repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei si repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitătii recursului, recurs vădit neîntemeiat
2ra-343/24 — constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursurilor declarate de către Ministerul Justiției
al Republicii Moldova, reprezentat de Constantin Cachița și de către Alexandr
Grecica, reprezentat de avocatul Boris Malachi,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către
Alexandr Grecica împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire
la constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei
contravenționale, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de
judecată,
împotriva deciziei din 02 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-343/24
nr. PIGD 2-23028916-01-2ra-18032024)
Argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de
procedură civilă (în vigoare după 01 septembrie 2023).
Judecătoria Chișinău, sediul Centru – jud. Sv. Cușnir
Curtea de Apel Chișinău – jud. I. Secrieru, M. Anaton, V. Cotorobai
24 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursurilor declarate de către
Ministerul Justiției al Republicii Moldova, reprezentat de Constantin Cachița
și de către Alexandr Grecica, reprezentat de avocatul Boris Malachi,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 23 februarie 2023, Alexandr Grecica, reprezentat de avocatul Boris
Malachi, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al
Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea în
termen rezonabil a cauzei contravenționale, repararea prejudiciului moral și
compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată a invocat că, la 02 aprilie 2015,
agentul constatator al Biroului vamal Leușeni al Serviciului Vamal al Republicii
Moldova a întocmit în privința lui Alexandr Grecica procesul-verbal cu privire la
contravenție nr. 108 și a adoptat decizia de sancționare contravențională, prin care a
dispus, printre altele, confiscarea din contul lui Alexandr Grecica a contravalorii
cap-tractorului de model DAF XF 105 în sumă de 348 020,60 MDL.
Reclamantul a menționat că, la 17 aprilie 2015, a contestat în instanța de
judecată procesul-verbal cu privire la contravenție și decizia de sancționare, iar prin
hotărârea din 04 august 2015 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, s-a admis parțial
contestația și s-a casat decizia agentului constatator în partea confiscării
contravalorii cap-tractorului.
Ulterior, prin decizia din 12 octombrie 2015 a Curții de Apel Chișinău s-a
admis recursul Biroului Vamal Leușeni și s-a casat hotărârea din 04 august 2015 a
Judecătoriei Hîncești, sediul Central, cu transmiterea cauzei spre rejudecare în
instanța de fond.
Rejudecând cauza, la 01 aprilie 2016, Judecătoria Hîncești, sediul Central,
a pronunțat hotărâre prin care admis parțial contestația și a casat decizia agentului
constatator în partea confiscării contravalorii cap-tractorului.
Prin decizia din 09 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău s-a admis recursul
s-a admis recursul Biroului Vamal Leușeni și s-a casat hotărârea din 01 aprilie 2016
1
a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, cu transmiterea cauzei spre rejudecare în
instanța de fond.
Prin hotărârea din 01 decembrie 2016 a Judecătoriei Hîncești, sediul
Central, s-a admis parțial contestația și s-a casat decizia agentului constatator în
partea confiscării contravalorii cap-tractorului.
Prin decizia din 24 februarie 2017 a Curții de Apel Chișinău s-a admis
recursul Biroului Vamal Leușeni și s-a casat hotărârea din 01 decembrie 2016 a
Judecătoriei Hîncești, sediul Central, cu transmiterea cauzei spre rejudecare în
instanța de fond.
Rejudecând cauza, în lipsa contestatarului, Judecătoria Hîncești, sediul
Central, prin hotărârea din 25 septembrie 2017, a respins contestația lui Alexandr
Grecica, ca neîntemeiată.
Prin decizia din 24 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a admis recursul
lui Alexandr Grecica și s-a casat hotărârea din 25 septembrie 2017 a Judecătoriei
Hîncești, sediul Central, cu transmiterea cauzei spre rejudecare în instanța de fond.
Prin hotărârea din 11 octombrie 2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul
Central, s-admis parțial contestația și s-a casat decizia agentului constatator în partea
confiscării contravalorii cap-tractorului.
Prin decizia din 17 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a admis
recursul declarat de Biroul Vamal Centru și s-a casat hotărârea din 11 octombrie
2019 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, remiterea cauzei spre rejudecare în
aceeași instanță, în alt complet de judecată.
Prin hotărârea din 15 octombrie 2020 a Judecătoriei Hîncești, sediul
Central, s-a admis integral contestația, s-a anulat procesul-verbal cu privire la
contravenție și decizia de sancționare, și s-a încetat procesului contravențional.
Prin decizia din 19 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a admis
recursul declarat de Biroul Vamal Centru și s-a casat hotărârea din 15 octombrie
2020 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, cu remiterea cauzei spre rejudecare în
prima instanță, în alt complet de judecată.
Prin hotărârea din 29 iulie 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central, s-a
respins contestația lui Alexandr Grecica.
Prin decizia din 09 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a admis
recursul declarat de Alexandr Grecica și s-a casat hotărârea din 29 iulie 2021 a
Judecătoriei Hîncești, sediul Central, cu remiterea cauzei spre rejudecare în prima
instanță, în alt complet de judecată.
2
Prin hotărârea din 14 aprilie 2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central,
s-a admis parțial contestația și s-a casat decizia agentului constatator în partea
confiscării speciale a contravalorii cap-tractorului.
Prin decizia din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins
ca nefondat recursul declarat de Biroul Vamal și s-a menținut hotărârea din 14 aprilie
2022 a Judecătoriei Hîncești, sediul Central.
Reclamantul a menționat că, procedura judiciară a dosarului
contravențional a durat 7 ani și 5 luni.
În opinia reclamantului, durata procedurilor judiciare nu a fost determinată
de complexitatea cauzei, or. cauza contravențională a fost simplă, s-a referit la
contestarea legalității procesului-verbal cu privire la contravenție și a deciziei de
sancționare contravențională. În cadrul cauzei contravenționale nu au fost necesare
și nu au fost solicitate, expertize, opinii ale specialiștilor, nu au fost audiați martori,
etc.
Totodată, reclamantul a notat că, cauza contravențională avea o importanță
enormă pentru el, deoarece viza aplicarea unei sancțiuni sub formă de confiscare
specială, a sumei de 348 020,60 MDL. Anume această sancțiune, care în opinia sa
era disproporționată și nejustificată, a determinat contestarea procesului-verbal și a
deciziei de sancționare.
Astfel, reclamantul a considerat că, drept efect al încălcării dreptul său la
judecarea în termen rezonabil a cauzei contravenționale, este îndreptățit să pretindă
în temeiul Legea nr. 87/2011 acordarea unei satisfacții echitabile pentru prejudiciul
moral cauzat, în limitele stabilite în spețe similare de instanțele naționale și de Curtea
Europeană a Drepturilor Omului.
Reclamantul Alexandr Grecica a solicitat prin cererea de chemare în
judecată constatarea încălcării dreptului său la judecarea cauzei în termen rezonabil;
încasarea din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii
Moldova, în beneficiul său a sumei de 89 000 MDL cu titlu de satisfacție echitabilă
pentru prejudiciul moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea cauzei în
termen rezonabil, precum și compensarea cheltuielilor de asistență juridică suportate
în legătură cu prezentul proces, în sumă de 2 000 MDL.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 16 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a
admis parțial acțiunea depusă de Alexandr Grecica, s-a constatat faptul încălcării
dreptului lui Alexandr Grecica la judecarea în termen rezonabil a cauzei
3
contravenționale nr. 5r-34/15 (5r-112/21), pornită de către agentul constatator din
cadrul Biroului Vamal Leușeni la 02 aprilie 2015, pentru perioada 23 aprilie 2015 –
29 septembrie 2022 și s-a încasat de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului
Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul lui Alexandr Grecica suma de 10 000
MDL cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în
termen rezonabil a cauzei contravenționale, precum și cheltuielile de asistență
juridică în mărime de 2 000 MDL. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată
(vol. I, f.d. 223, 235-241).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 17 mai 2023, Ministerul Justiției al Republicii Moldova, reprezentat de
Eugenie Listru, a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 16 mai
2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (vol. I, f.d. 225), iar la 30 august 2023
cererea de apel motivată (vol. II, f.d. 7-22).
La 22 mai 2023, Alexandr Grecica, reprezentat de avocatul Boris Malachi,
a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 16 mai 2023 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru (vol. I, f.d. 227234).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 02 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-au respins
apelurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și de Alexandr
Grecica, fiind menținută hotărârea din 16 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru (vol. II, f.d. 41, 42-60).
În consolidarea soluției, instanța de apel a considerat că prima instanță a dat
o apreciere corectă raportului juridic stabilit între părți, a constatat și elucidate pe
deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, concluziile instanței de
fond expuse în hotărâre fiind în corespundere cu probele administrate, iar normele
de drept material au fost aplicate corect.
Instanța de apel a reținut că, probatoriul anexat la dosar atestă că, durata
examinării cauzei contravenționale, în care se pretinde încălcarea dreptului la
judecarea în termen rezonabil, a fost de aproximativ 7 ani și 5 luni, deși, prin prisma
art. 454 alin. (1) din Codul contravențional, urma a fi judecată în termen de 30 de
zile de la data intrării dosarului în instanță. Cu atât mai mult că, din punct de vedere
al complexității, obiectul contestației nu a fost unul de complexitate maximă, având
doar doi participanți: contravenient și agentul constatator.
4
În privința cuantumului despăgubirilor, instanța de apel a considerat că,
suma de 10 000 MDL cu titlu de reparare a prejudiciului moral este echitabilă și în
raport cu criteriile apreciate supra (miza pentru reclamant, comportamentul părților,
bună/reaua-credință) și proporțională suferințelor suportate. Astfel, suma de 10 000
MDL este în măsură să-i atenueze reclamantului suferințele cauzate prin încălcarea
dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei contravenționale, fiind
echitabilă.
În această consecvență, instanța de apel a apreciat suma de 89 000 MDL,
solicitată de către Alexandr Grecica cu titlu de satisfacție echitabilă pentru
prejudiciul moral cauzat, ca fiind una disproporționat de mare, or, cuantumul
despăgubirilor trebuie astfel stabilit, încât acestea să aibă efect compensatoriu și nu
trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor și nici venituri
nejustificative pentru victimele daunelor.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 18 martie 2024, Ministerul Justiției al Republicii Moldova, reprezentat
de Constantin Cachița, a declarat recurs împotriva deciziei din 02 noiembrie 2023 a
Curții de Apel Chișinău, în temeiul art. 432 alin. (l) lit. b) și e) din Codul de
procedură civilă, solicitând casarea integrală a deciziei recurate și a hotărârii din 16
mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea unei hotărâri noi de
respingerea integrală a acțiunii, ca neîntemeiată (vol. II, f.d. 66-68 recto-verso).
La 28 martie 2024, Alexandr Grecica, reprezentat de avocatul Boris
Malachi, a declarat recurs împotriva deciziei din 02 noiembrie 2023 a Curții de Apel
Chișinău, în temeiul art. 432 alin. (l) lit. b) din Codul de procedură civilă, solicitând
modificarea deciziei recurate și a hotărârii din 16 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, în partea cuantumului prejudiciului moral încasat, prin majorarea
acestuia până la suma de 89 000 MDL (vol. II, f.d. 72-79).
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, Ministerul Justiției al Republicii Moldova,
reprezentat de Constantin Cachița, în esență, a reiterat circumstanțele de fapt și de
drept ale speței, similare celor cuprinse în referința depusă pe marginea cererii de
chemare în judecată și în cererea de apel, suplimentar invocând: încălcarea esențială,
aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural, or, Ministerul Justiției,
pe această categorie de cauze, nu a fost auzit; neconstatarea și elucidarea pe deplin
a tuturor circumstanțelor de fapt și de drept importante pentru soluționarea justă a
cauzei; încălcarea, aplicarea și interpretarea eronată a normelor de drept material și
5
procedural; concluziile primei instanțe, expuse în hotărâre și ale curții de apel,
expuse în decizie, sunt în contradicție cu probatoriul prezentat de Ministerul Justiției
al Republicii Moldova; aprecierea probelor de către instanțele inferioare, a fost
arbitrară; erorile comise de către instanțele inferioare, au dus la soluționarea greșită
а cauzei.
34.1.Ministerul Justiției al Republicii Moldova a considerat că, reclamantul
nu poate să impute statului răspundere pecuniară în situația când contestația sa
contravențională a fost supusă căilor de atac, întru respectate drepturile și libertățile
sale. Durata îndelungată de examinare a fost determinată de remitea cauzei spre
rejudecare în alt complet de judecată, dar și de amânarea mai multor ședințe de
judecată din cauze exclusiv imputate reclamantului.
34.2.Altă critică invocată de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova
este neatragerea în proces a Biroului vamal, care a întocmit procesul verbal cu privire
la contravenție.
34.3.La fel, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a opinat că, a auzit
argumentele sale, or, durata de aproximativ 7 ani și 5 luni de examinare a cauzei
contravenționale nu este rezultatul direct al intenției instanțelor judecătorești, ci de
aspectele de procedură (rejudecările dispuse). Respectiv, în speță, statul nu trebuie
să răspundă patrimonial.
34.4.Totodată Ministerul Justiției al Republicii Moldova a notat că, la caz,
reclamantul nu a dovedit prejudiciul moral sub aspectul existenței suferințelor fizice
sau psihice și nu a administrat probe ce ar confirma argumentele invocate, pentru a
pretinde repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului pretins a fi
încălcat.
În motivarea recursului, Alexandr Grecica, reprezentat de avocatul Boris
Malachi, în esență, a reiterat circumstanțele de fapt și de drept ale speței, similare
celor cuprinse în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel, suplimentar
invocând că suma dispusă spre încasare de către instanțele ierarhic inferioare nu
reprezintă o satisfacție echitabilă, în coraport cu circumstanțele speței. Or, pe
parcursul celor 7 ani cât a durat examinarea cauzei contravenționale, recurentul a
trăit în continuă incertitudine privind soarta veniturilor sale, deoarece a contestat
pedeapsa contravențională aplicarea fața de dânsul sub formă de confiscare specială
a sumei de 348 020,60 MDL. Astfel, pentru respectarea principiului echității, la caz,
ar fi corectă compensarea cuantumului prejudiciului moral estimat la suma de
89 000 MDL, care este în limitele stabilite atât de instanțele naționale, cât și de
Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
6
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 429 din Codul de procedură civilă:
„(1) Pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de
instanțe de apel, cât și hotărârile pronunțate de curțile de apel.”
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 432 din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un
apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 433 din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);
a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția
cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;
d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;
e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru
dezvoltarea jurisprudenței;
f) recursul este vădit neîntemeiat.
(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil
în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”
7
Art. 440 din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,
declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursurilor, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că, potrivit extrasului din poșta electronică Zimbra
cu adresa de e-mail „tamara.jumiga@justice.md”, copia deciziei motivate din 02
noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată participanților la proces
în mod electronic în data de 16 februarie 2024 (vol. II, f.d. 61). Astfel, în speță, calea
de atac în ordine de recurs se consideră a fi demarată în interiorul termenului legal,
deoarece cererile de recurs au fost depuse la 18 martie 2024 și 28 martie 2024
(vol. II, f.d. 66, 72).
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile
Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil
bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept
exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare
suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv
al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor
veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne
deciziile instanței de apel contestate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a
trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate,
motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care
trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
Completul de judecată atestă că, în condițiile speței, motivele de casare
invocate în recursuri nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul
de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurenților cu soluția
8
pronunțată de Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și
aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar
baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursurile depuse conțin obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea
de chemare în judecată, în referința la cererea de chemare în judecată și în cererile
de apel, cărora Curtea de Apel Chișinău le-a dat o apreciere corespunzătoare. În
consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la soluționarea
tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul
de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care
se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar
exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o
hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică
determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare
a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste
critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau
aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu
echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins
argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului
recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a
instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea
uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs
trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste
însușiri de ordin legal fundamental.
9
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder contra
Regatului Unit, § 38; Stanev contra Bulgariei (MC), § 230]. Acesta este în special
cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită
o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită
marjă de apreciere (Luordo contra Italiei, § 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services contra
Franței, § 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în
fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul
de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten
contra Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La
fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de
atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot
fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers contra Suediei, 09
octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursurile Ministerului
Justiției al Republicii Moldova, reprezentat de Constantin Cachița și a lui Alexandr
Grecica, reprezentat de avocatul Boris Malachi, ca fiind vădit neîntemeiate.
În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440
alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibile recursurile Ministerului Justiției al Republicii Moldova,
reprezentat de Constantin Cachița și a lui Alexandr Grecica, reprezentat de avocatul
Boris Malachi.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Oxana Parfeni
10