2ra-1703/23 — constatarea incalcarii dreptului la examinarea in termen rezonabil a cauzei penale, incasarea prejudiciului moral si a cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea incalcarii dreptului la examinarea in termen rezonabil a cauzei penale, incasarea prejudiciului moral si a cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- temeiurile recursului
2ra-1703/23 — constatarea incalcarii dreptului la examinarea in termen rezonabil a cauzei penale, incasarea prejudiciului moral si a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea cererilor de recurs depuse de Ministerul
Justiției și Iurie Sidlețchi, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Iurie
Sidlețchi împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu executorul
judecătoresc Solcanu Elena și Cernei Serghei, privind constatarea încălcării
dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei penale, încasarea
prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 19 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-1703/23
NR PIGD 2-22179800-01-2ra-20122023)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură
civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei
de casare a ei.
Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. D. Sușchevici
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, jud. N. Budăi, I. Țurcan, Iu. Cotruță
20 august 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților cererilor de recurs depuse de
Ministerul Justiției și Iurie Sidlețchi, reprezentat de avocatul Serghei
Mocanu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 07 decembrie 2022, Iurie Sidlețchi, reprezentat de avocatul Serghei
Mocanu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției,
cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil
a cauzei penale, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată, a invocat că, la ****, în
Judecătoria Buiucani mun. Chișinău a parvenit spre examinare cauza penală în
privința reclamantului Iurie Sidlețchi, fiindu-i atribuit nr. ****.
Prin sentința din **** a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Iurie
Sidlețchi, **** și ****, învinuiți de comiterea infracțiunii prevăzute de art.
**** din Codul penal, au fost achitați, din motiv că acțiunile inculpaților nu
întrunesc elementele infracțiunii. ****, învinuit în comiterea infracțiunilor
prevăzute de art. **** din Codul penal, a fost achitat din motiv că acțiunile
inculpatului nu întrunesc elementele acestor infracțiuni.
Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, procurorul a declarat apel
împotriva sentinței din **** a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,
solicitând casarea acesteia cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi
hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Iurie Sidlețchi
să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. **** din
Codul penal și să-i fie aplicată pedeapsa de 2 ani închisoare, cu privarea de
dreptul de a ocupa funcții în cadrul **** pe un termen de 5 ani, iar în baza art.
90 din Codul penal să fie suspendată condiționat executarea pedepsei cu
închisoare aplicată lui Iurie Sidlețchi pe un termen de probă de 3 ani, **** să
fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. **** din
Codul penal, să-i fie aplicată pedeapsa de 2 ani închisoare, cu privarea de
dreptul de a ocupa funcții în cadrul **** pe un termen de 5 ani, cu executarea
pedepsei închisorii în penitenciar de tip semiînchis, **** să fie recunoscut
vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. ****din Codul penal, să-i fie
aplicată pedeapsa de 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții
în cadrul ****pe un termen de 5 ani, iar baza art. 90 Cod penal să fie
suspendată condiționat executarea pedepsei cu închisoarea aplicată lui ****pe
un termen de probă de 3 ani, iar **** să fie recunoscut vinovat de săvârșirea
infracțiunii prevăzute la art. **** din Codul penal și să-i fie aplicată pedeapsa
de 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în cadrul ****pe
un termen de 5 ani, iar în baza art. 90 din Codul penal să fie suspendată
1
condiționat executarea pedepsei cu închisoare pe un termen de probă de 3 ani.
Totodată, a solicitat de a înceta procesul penal în privința lui ****în baza art.
**** din Codul penal, deoarece a intervenit termenul de prescripție.
Prin decizia din 08 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis
apelul procurorului, s-a casat total sentința în baza art. 409 alin. (2) din Codul
de procedură penală și s-a pronunțat o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit
pentru prima instanță, prin care procesul penal de învinuire în privința lui
****în comiterea infracțiunii prevăzute de art. **** din Codul penal a fost
încetat, cu liberarea acestuia de răspundere penală în legătură cu intervenirea
termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. Procesul penal de
învinuire a lui Iurie Sidlețchi, ****, **** și **** în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. **** din Codul penal a fost încetat, cu liberarea inculpaților
de răspundere penală în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de
tragere la răspundere penală.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, prin care s-a dispus
încetarea procesului penal, inculpații au contestat-o cu recursuri ordinare
solicitând, în unanimitate, casarea acesteia și menținerea sentinței de achitare în
privința lor.
La caz, au fost declarate patru cereri de recurs din partea inculpaților
**** și ****, precum și avocatul I. Gavriliuc, în numele inculpatului **** și
avocatului Ion Ciofu în numele inculpatului Iurie Sidlețchi.
Prin decizia din 17 aprilie 2018 a Curții Supreme de Justiție, s-au admis
recursurile ordinare, casată total decizia instanței de apel, cu dispunerea
rejudecării cauzei de către aceeași instanță în alt complet de judecată.
Prin decizia din 06 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
apelul procurorului, ca fiind nefondat, cu menținerea sentinței.
Procurorul a declarat recurs împotriva deciziei din 06 iulie 2021 a Curții
de Apel Chișinău, în temeiurile art. 427 alin. (l) pct. 2) și 6) din Codul de
procedură penală, solicitând casarea acesteia, cu trimiterea cauzei la rejudecare,
în instanța de apel.
Prin decizia din 12 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins ca
inadmisibil recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de
circumscripție Chișinău, Oleg Popov.
Reclamantul a susținut că dreptul său la examinarea cauzei penale într-
un termen rezonabil a fost încălcat, or, procesul a durat mai mult de 9 ani. Din
acest considerent, dispune de dreptul de a solicita repararea prejudiciului
moral ce a fost cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil
a cauzei.
În drept, și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 2 alin. (l), art. 2 alin.
(6) din Legea RM nr. 87 din 21 aprilie 2011, art. 1998, art. 2036, art. 2037 din
Codul civil, art. 6 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului
și a libertăților fundamentale.
Reclamantul a solicitat constatarea încălcării dreptului subiectiv la
examinarea în termen rezonabil a procesului penal nr. 1-53/2017 pentru
perioada 11 iunie 2013 - 23 iunie 2022, cu încasarea din contul bugetului de
2
stat în beneficiul său cu titlu de prejudiciu moral suma de 20000 euro, cât și
toate cheltuielile de judecată.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 28 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Sidlețchi.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 04 iulie 2023, Iurie
Sidlețchi, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, a depus cerere de apel
împotriva hotărârii din 28 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii instanței de fond și
emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie
admisă integral.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 19 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a
admis cererea de apel depusă de Iurie Sidlețchi, reprezentat de avocatul Serghei
Mocanu, s-a casat hotărârea din 28 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru) și s-a adoptat o nouă hotărâre, prin care: s-a admis parțial cererea de
chemare în judecată depusă de Iurie Sidlețchi. S-a constatat încălcarea
dreptului reclamantului Iurie Sidlețchi la examinarea în termen rezonabil a
cauzei penale nr. ****, în perioada ****. S-a încasat din contul bugetului de
stat, prin intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul lui Iurie Sidlețchi
suma de 50000 de lei, cu titlu de reparare a prejudiciului moral cauzat prin
încălcarea dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei, în perioada de la
****. În rest, cererea de chemare în judecată s-a respins.
Instanța de apel a constatat cu certitudine că, la 11 iunie 2013,
Procuratura mun. Chișinău a depus la Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău
cauza penală nr. **** în învinuirea lui Iurie Sidlețchi, **** și **** în
comiterea infracțiunii prevăzute de art. **** din Codul penal, iar **** în
comiterea infracțiunii prevăzute de art. **** și art. 332 alin. (1) din Codul
penal, iar abia la 12 mai 2022, prin decizia nr. **** a Curții Supreme de
Justiție, s-a respins ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către procurorul
Oleg Popov împotriva deciziei din 06 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în
cauza penală în privința lui Iurie Sidlețchi, ****, ****și ****, cu menținerea
deciziei atacate.
Prin urmare, pe rolul instanțelor de judecată cauza penală de învinuire
a apelantului s-a aflat de mai bine de 8 ani, timp în care Iurie Sidlețchi a fost
antrenat în procesele de judecată.
Instanța de apel a considerat că perioada de referință la caz depășește
limita rezonabilității pentru astfel de cauze. Or, cerința generală conform căreia
3
urmărirea penală și judecarea cauzelor penale se face în termene rezonabile
este și un drept fundamental al omului și, totodată, o condiție pentru ca un
proces să fie considerat echitabil. Nici o persoană a cărei realizare sau limitare
a drepturilor depinde de desfășurarea unui proces penal nu trebuie să fie
nevoită să aștepte un termen nejustificat de mare pînă cînd decizia finală va fi
pronunțată. Pentru fiecare persoană termenul rezonabil începe a curge din
momentul în care un proces penal îi afectează sau îi poate afecta în vreun fel
drepturile și interesele și pînă cînd a fost pronunțată o hotărîre definitivă.
Instanța de apel a menționat că, din analiza raportului prezentat, se
atestă că în cea mai mare parte ședințele de judecată nu au fost amânate la
cererea sau din cauza lipsei inculpatului Iurie Sidlețchi și a apărătorului său Ilie
Gîlcă, reținându-se motive ca absența părții vătămate, a procurorului,
neasigurarea prezenței martorilor în ședința de judecată, lipsa și anunțarea în
căutare a celorlalți inculpați, imposibilitatea formării completelor de judecată.
Or, prin prisma importanței procesului pentru reclamant, în obținerea
unei soluții judecătorești, avînd în vedere că în privința acestuia a fost demarat
un proces penal, amânările ședințelor de judecată din motivele reținute nu pot
fi imputate în exclusivitate reclamantului, în condițiile în care Sidlețchi Iurie, s-
a prezentat la ședințele de judecată cu regularitate.
La caz, nu s-a stabilit că termenul rezonabil de examinare a cauzei a
fost încălcat din cauza apelantului Sidlețchi Iurie, acesta nu a dat dovadă de un
comportament ce a dus la încetinirea neîntemeiată a procesului, cum ar fi în
cazul schimbării nefondată a avocaților, de înaintare nefondată a plângerilor, de
întârziere în comunicarea informațiilor necesare, de lipsă nemotivată de la
ședința de judecată. Pe de altă parte, persoana acuzată nu este obligată să fie
cooperantă și poate să se folosească pe deplin de drepturile pe care i le oferă
legea (cum ar fi înaintarea de cereri și plângeri), iar în procesul menționat mai
sus, Iurie Sidlețchi nu a înaintat cereri care ar putea fi puse pe seama acestuia la
stabilirea încălcării dreptului lui la un proces în termen rezonabil.
Astfel, examinarea cauzei penale în termen rezonabil este o garanție
procesuală, scopul căreia este de a proteja toți justițiabilii împotriva duratei
excesive a procedurii și de a asigura o justiție eficientă și echitabilă, prin
urmare, instanța de apel a constatat încălcarea dreptului reclamantului/apelant
Iurie Sidlețchi la examinarea în termen rezonabil a cauzei penale nr. ****, în
perioada ****, conform solicitării.
Instanța de apel a menționat că, unul din criteriile orientative generale
de apreciere a prejudiciului moral este criteriul echității, care exprimă că
indemnizația trebuie să prezinte o justă și integrală despăgubire. În temeiul
Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca partea vătămată să
primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit.
Ținând cont de criteriile orientative generale de apreciere a
prejudiciului moral, instanța de apel a dispus încasarea din contul bugetului de
stat, prin intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul lui Iurie Sidlețchi a
sumei de 50000 de lei, cu titlu de reparare a prejudiciului moral cauzat prin
4
încălcarea dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei penale, care a
durat mai bine de 8 ani. În rest cerința privind compensarea prejudiciului moral
urmează a fost respinsă, ca neîntemeiată. Or, cuantumul despăgubirilor trebuie
astfel stabilit, încât acesta să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să
constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor și nici venituri
nejustificative pentru victimele daunelor
Instanța de apel a apreciat că suma de 50000 de lei este suficientă
pentru repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la
judecarea în termen rezonabil a cauzei penale.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 13 decembrie 2023, Ministerul Justiției a depus cerere de recurs
împotriva deciziei din 19 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii
din 28 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului a menționat că decizia instanței de apel este
arbitrară ori se bazează în mod determinant per aprecierea vădit nerezonabilă a
probelor și prin admiterea recursului se schimbă sau se consolidează
jurisprudența Curții Supreme de Justiție ( art. 432 alin. (1) lit. b) și e) din Codul
de procedură civilă).
În acest sens, recurentul a susținut că instanța de apel în mod evaziv a
apreciat raportul motivat, nefiind examinat în mod just aspectele relevante în
acest sens, în condițiile în care, din conținutul raportului se observă faptul că
durata de timp a examinării cauzei nu a fost viciată din culpa instanțelor.
Recurentul a indicat că termenul rezonabil urma a fi apreciat în
coraborare și cu ceilalți termeni prevăzuți de legislația procesuală, fiind stabiliți
în vederea asigurării desfășurării procesului cu respectarea unor principii
fundamentale, cum ar fi principiul disponibilității, contradictorialității și
egalității în drepturi a participanților la proces, principii care în ansamblul lor
materializează dreptul părții la un proces echitabil.
A susținut că, prin prezentarea raportului motivat, cât și a referinței, ce
au explicat cu lux de amănunte, circumstanțele cauzei date și respectiv-
rezonabilitatea duratei procedurilor, a probat faptul că intimatului nu i-au
fost aduse careva prejudicii. Instanța de apel nu a elucidat raportul în mod
suficient, în condițiile în care, din conținutul acestuia este justificată durata
dată de timp, în baza tuturor amânărilor.
Instanța de apel eronat a interpretat normele materiale privind
necesitatea expresă de acordare a unei satisfacții pecuniare, pe când aceasta nu
constituie o regulă generală, ci nemijlocit o excepție de la această regulă.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
5
La 15 ianuarie 2024, Iurie Sidlețchi, reprezentat de avocatul Serghei
Mocanu, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 19 septembrie 2023 a
Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea parțială a
deciziei instanței de apel, cu modificarea cuantumului prejudiciului moral
încasat din contul bugetului de stat în beneficiul recurentului de la suma de
50000 de lei până la suma de 20000 euro.
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, recurentul a reiterat motivele de fapt și drept
din cererea de apel. A mai indicat că decizia instanței de apel este contrară
jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție, iar prin admiterea
recursului se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție, temeiuri
care se încadrează în dispozițiile art. 432 alin. (1) lit. a) și b) din Codul de
procedură civilă.
La 03 aprilie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimaților
copia cererilor de recurs declarate de Ministerul Justiției și Iurie Sidlețchi,
reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, creând astfel participanților la proces
condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a
acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și
disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se
confirmă prin scrisoarea de însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate la
materialele dosarului.
Până la examinarea admisibilității recursului, intimații nu a făcut uz de
drepturile sale procedurale de a depune referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 433 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);
a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția
cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;
d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;
e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru
dezvoltarea jurisprudenței;
f) recursul este vădit neîntemeiat.
(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil
în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”
6
Art. 432 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 440 din Codul de procedură civilă:
„ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.
433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,
declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia din 19 septembrie 2023 a Curții
de Apel Chișinău a fost expediată, prin intermediul oficiului poștal,
Ministerului Justiției și reprezentantului recurentului, avocatului Serghei
Mocanu la 26 octombrie 2023, însă dat privind recepționarea acestora la dosar
lipsesc.
Astfel, cererile de recurs depuse de Ministerul Justiție, la 13 decembrie
2023 și Iurie Sidlețchi, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, la 16â5
ianuarie 2024, se consideră depuse în termenul stabilit de lege.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile
Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate
veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă
un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu
prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare
7
și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea
cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care
trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în cererile de
recurs, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de
procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurenților cu soluția
pronunțată de către instanța de apel și nu relevă interpretarea contrară a legii și
aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul conține obiecții de fapt și de drept similare similare celor expuse
anterior în cadrul examinării cauzei, fiind apreciate în mod corespunzător. În
consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima
instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la
art.432 din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale
a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că
dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise
[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),
pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui
recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului,
care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai
stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței,
pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,
și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
8
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursurile declarate de Ministerul Justiției
și Iurie Sidlețchi, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, ca fiind
inadmisibile.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2),
art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibile recursurile declarate de Ministerul Justiției și Iurie
Sidlețchi, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, împotriva deciziei din 19
septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
9