2ra-1703/23 — constatarea incalcarii dreptului la examinarea in termen rezonabil a cauzei penale, incasarea prejudiciului moral si a cheltuielilor de judecata

Î N C H E I E R E cu privire la inadmisibilitatea cererilor de recurs depuse de Ministerul Justiției și Iurie Sidlețchi, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Sidlețchi împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Solcanu Elena și Cernei Serghei, privind constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei penale, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 19 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, (Dosarul nr. 2ra-1703/23 NR PIGD 2-22179800-01-2ra-20122023) Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a ei. Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. D. Sușchevici Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, jud. N. Budăi, I. Țurcan, Iu. Cotruță 20 august 2025 Textul corespunde originalului Examinând în lipsa părților cererilor de recurs depuse de Ministerul Justiției și Iurie Sidlețchi, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stela Procopciuc, Președinte, Diana Stănilă, Oxana Parfeni, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

15. Prin hotărârea din 28 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Sidlețchi.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

16. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 04 iulie 2023, Iurie Sidlețchi, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 28 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

17. Prin decizia din 19 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea de apel depusă de Iurie Sidlețchi, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, s-a casat hotărârea din 28 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru) și s-a adoptat o nouă hotărâre, prin care: s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Iurie Sidlețchi. S-a constatat încălcarea dreptului reclamantului Iurie Sidlețchi la examinarea în termen rezonabil a cauzei penale nr. ****, în perioada ****. S-a încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul lui Iurie Sidlețchi suma de 50000 de lei, cu titlu de reparare a prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei, în perioada de la ****.

În rest, cererea de chemare în judecată s-a respins. 25. Instanța de apel a constatat cu certitudine că, la 11 iunie 2013, Procuratura mun. Chișinău a depus la Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău cauza penală nr. **** în învinuirea lui Iurie Sidlețchi, **** și **** în comiterea infracțiunii prevăzute de art. **** din Codul penal, iar **** în comiterea infracțiunii prevăzute de art. **** și art. 332 alin. (1) din Codul penal, iar abia la 12 mai 2022, prin decizia nr. **** a Curții Supreme de Justiție, s-a respins ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către procurorul Oleg Popov împotriva deciziei din 06 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza penală în privința lui Iurie Sidlețchi, ****, ****și ****, cu menținerea deciziei atacate.

26. Prin urmare, pe rolul instanțelor de judecată cauza penală de învinuire a apelantului s-a aflat de mai bine de 8 ani, timp în care Iurie Sidlețchi a fost antrenat în procesele de judecată. 27. Instanța de apel a considerat că perioada de referință la caz depășește limita rezonabilității pentru astfel de cauze. Or, cerința generală conform căreia 3 urmărirea penală și judecarea cauzelor penale se face în termene rezonabile este și un drept fundamental al omului și, totodată, o condiție pentru ca un proces să fie considerat echitabil. Nici o persoană a cărei realizare sau limitare a drepturilor depinde de desfășurarea unui proces penal nu trebuie să fie nevoită să aștepte un termen nejustificat de mare pînă cînd decizia finală va fi pronunțată.

Pentru fiecare persoană termenul rezonabil începe a curge din momentul în care un proces penal îi afectează sau îi poate afecta în vreun fel drepturile și interesele și pînă cînd a fost pronunțată o hotărîre definitivă. 28. Instanța de apel a menționat că, din analiza raportului prezentat, se atestă că în cea mai mare parte ședințele de judecată nu au fost amânate la cererea sau din cauza lipsei inculpatului Iurie Sidlețchi și a apărătorului său Ilie Gîlcă, reținându-se motive ca absența părții vătămate, a procurorului, neasigurarea prezenței martorilor în ședința de judecată, lipsa și anunțarea în căutare a celorlalți inculpați, imposibilitatea formării completelor de judecată.

29. Or, prin prisma importanței procesului pentru reclamant, în obținerea unei soluții judecătorești, avînd în vedere că în privința acestuia a fost demarat un proces penal, amânările ședințelor de judecată din motivele reținute nu pot fi imputate în exclusivitate reclamantului, în condițiile în care Sidlețchi Iurie, s- a prezentat la ședințele de judecată cu regularitate. 30. La caz, nu s-a stabilit că termenul rezonabil de examinare a cauzei a fost încălcat din cauza apelantului Sidlețchi Iurie, acesta nu a dat dovadă de un comportament ce a dus la încetinirea neîntemeiată a procesului, cum ar fi în cazul schimbării nefondată a avocaților, de înaintare nefondată a plângerilor, de întârziere în comunicarea informațiilor necesare, de lipsă nemotivată de la ședința de judecată.

Pe de altă parte, persoana acuzată nu este obligată să fie cooperantă și poate să se folosească pe deplin de drepturile pe care i le oferă legea (cum ar fi înaintarea de cereri și plângeri), iar în procesul menționat mai sus, Iurie Sidlețchi nu a înaintat cereri care ar putea fi puse pe seama acestuia la stabilirea încălcării dreptului lui la un proces în termen rezonabil. 31. Astfel, examinarea cauzei penale în termen rezonabil este o garanție procesuală, scopul căreia este de a proteja toți justițiabilii împotriva duratei excesive a procedurii și de a asigura o justiție eficientă și echitabilă, prin urmare, instanța de apel a constatat încălcarea dreptului reclamantului/apelant Iurie Sidlețchi la examinarea în termen rezonabil a cauzei penale nr. ****, în perioada ****, conform solicitării.

32. Instanța de apel a menționat că, unul din criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral este criteriul echității, care exprimă că indemnizația trebuie să prezinte o justă și integrală despăgubire. În temeiul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, acest criteriu se traduce prin necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit. 33. Ținând cont de criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral, instanța de apel a dispus încasarea din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul lui Iurie Sidlețchi a sumei de 50000 de lei, cu titlu de reparare a prejudiciului moral cauzat prin 4 încălcarea dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei penale, care a durat mai bine de 8 ani.

În rest cerința privind compensarea prejudiciului moral urmează a fost respinsă, ca neîntemeiată. Or, cuantumul despăgubirilor trebuie astfel stabilit, încât acesta să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii daunelor și nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor 34. Instanța de apel a apreciat că suma de 50000 de lei este suficientă pentru repararea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei penale.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

35. La 13 decembrie 2023, Ministerul Justiției a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 19 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii din 28 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

SOLICITAREA RECURENTULUI

36. În motivarea recursului a menționat că decizia instanței de apel este arbitrară ori se bazează în mod determinant per aprecierea vădit nerezonabilă a probelor și prin admiterea recursului se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție ( art. 432 alin. (1) lit. b) și e) din Codul de procedură civilă). 37. În acest sens, recurentul a susținut că instanța de apel în mod evaziv a apreciat raportul motivat, nefiind examinat în mod just aspectele relevante în acest sens, în condițiile în care, din conținutul raportului se observă faptul că durata de timp a examinării cauzei nu a fost viciată din culpa instanțelor.

38. Recurentul a indicat că termenul rezonabil urma a fi apreciat în coraborare și cu ceilalți termeni prevăzuți de legislația procesuală, fiind stabiliți în vederea asigurării desfășurării procesului cu respectarea unor principii fundamentale, cum ar fi principiul disponibilității, contradictorialității și egalității în drepturi a participanților la proces, principii care în ansamblul lor materializează dreptul părții la un proces echitabil. 39. A susținut că, prin prezentarea raportului motivat, cât și a referinței, ce au explicat cu lux de amănunte, circumstanțele cauzei date și respectiv- rezonabilitatea duratei procedurilor, a probat faptul că intimatului nu i-au fost aduse careva prejudicii.

Instanța de apel nu a elucidat raportul în mod suficient, în condițiile în care, din conținutul acestuia este justificată durata dată de timp, în baza tuturor amânărilor. 40. Instanța de apel eronat a interpretat normele materiale privind necesitatea expresă de acordare a unei satisfacții pecuniare, pe când aceasta nu constituie o regulă generală, ci nemijlocit o excepție de la această regulă.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

5 41. La 15 ianuarie 2024, Iurie Sidlețchi, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 19 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea parțială a deciziei instanței de apel, cu modificarea cuantumului prejudiciului moral încasat din contul bugetului de stat în beneficiul recurentului de la suma de 50000 de lei până la suma de 20000 euro.

SOLICITAREA RECURENTULUI

42. În motivarea recursului, recurentul a reiterat motivele de fapt și drept din cererea de apel. A mai indicat că decizia instanței de apel este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție, iar prin admiterea recursului se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție, temeiuri care se încadrează în dispozițiile art. 432 alin. (1) lit. a) și b) din Codul de procedură civilă.

43. La 03 aprilie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimaților copia cererilor de recurs declarate de Ministerul Justiției și Iurie Sidlețchi, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate la materialele dosarului. 44. Până la examinarea admisibilității recursului, intimații nu a făcut uz de drepturile sale procedurale de a depune referință.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

45. Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.” 46. Art. 433 din Codul de procedură civilă: „ (1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1); a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat; e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenței; f) recursul este vădit neîntemeiat.

(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.” 6 47. Art. 432 din Codul de procedură civilă: „ (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.” 48. Art. 440 din Codul de procedură civilă: „ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

49. Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia din 19 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată, prin intermediul oficiului poștal, Ministerului Justiției și reprezentantului recurentului, avocatului Serghei Mocanu la 26 octombrie 2023, însă dat privind recepționarea acestora la dosar lipsesc. 50. Astfel, cererile de recurs depuse de Ministerul Justiție, la 13 decembrie 2023 și Iurie Sidlețchi, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, la 16â5 ianuarie 2024, se consideră depuse în termenul stabilit de lege. 51. Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă. 52. În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate. 53. Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare 7 și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. 54. Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în cererile de recurs, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural. 55. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul conține obiecții de fapt și de drept similare similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, fiind apreciate în mod corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. 56. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă. 57. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. 58. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). 59. Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). 8 69. În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a aprecia recursurile declarate de Ministerul Justiției și Iurie Sidlețchi, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, ca fiind inadmisibile.

70. Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibile recursurile declarate de Ministerul Justiției și Iurie Sidlețchi, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, împotriva deciziei din 19 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 9