2ra-1558/23 — constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătoresti, repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecată

2ra-1558/23 — constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătoresti, repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului declarat de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, casarea deciziei din 26 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău și

trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Grigore Friptuleac împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,

intervenient accesoriu executorul judecătoresc Elena Solcanu și Serghei Cernei, cu

privire la constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

(Dosarul nr. 2ra-1558/23

nr. PIGD 2-22064847-01-2ra-27112023)

Admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și cu trimiterea cauzei spre

rejudecare în instanța de apel, din motiv că instanța de apel nu cercetat toate circumstanțele

cauzei.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru – jud. N. Arabadji

Curtea de Apel Chișinău – jud. N. Budăi, I. Țurcan, Iu. Cotruță

24 septembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul declarat de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii

Moldova, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Elena Solcanu și Serghei

Cernei, cu privire la constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil

a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor

de judecată (f. d. 2, 3-7).

hotărârea din 15 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, devenită

irevocabilă, s-a stabilit hotarul dintre terenul cu numărul cadastral XXXXX situat în

XXXXX, ce îi aparține cu drept de proprietate lui Grigore Friptuleac și terenul cu

numărul cadastral XXXXX situat în aceiași localitate ce aparține lui Serghei Cernei,

prin transpunerea în natură a aliniamentului 3-4, conform titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren eliberat la data de 13 decembrie 2006 pe numele său.

S-a obligat Serghei Cernei să reconstruiască gardul dintre gospodăria sa și

gospodăria lui Grigore Friptuleac, situată pe terenul cu numărul cadastral XXXXX

din XXXXX.

încheierea nr. 122-236/19 din 02 august 2019 s-a intentat procedura de executare. În

procesul de executare a documentului executoriu, executorul judecătoresc a ieșit de

două ori la fața locului.

executorul judecătoresc a constatat obstacole în executarea hotărârii judecătorești și

anume construcții ilegale efectuate de debitorul Serghei Cernei parțial pe terenul ce

îi aparține, șopron și construcție nouă nefinisată și a acordat un termen debitorului

pentru înlăturarea obstacolelor. Instituțiile statului nu oferă sprijin executorului

judecătoresc în vederea executării hotărârii judecătorești.

1

o comisie formată în cadrul Primăriei Scumpia, raionul Fălești, au ieșit la fața locului

și au determinat linia de hotar dintre gospodăriile creditorului și debitorului,

întocmindu-se un act cu anexă. Susține că până în prezent hotărârea judecătorească

nu a fost executată, iar conform informațiilor de la executorul judecătoresc Solcan

Elena tergiversarea executării hotărârii judecătorești nu îi sunt imputabile. Hotărârea

judecătorească irevocabilă nu se execută o perioadă mai mare de 2 ani și 9 luni, iar

litigiul între părți este de o perioadă mai mare de 10 ani.

actului judecătoresc, deoarece statul trebuie să-și organizeze un sistem de executare

în care să asigure o executare efectivă, fiind astfel încălcat prevederile art.6§1 CEDO

și cauzat prejudiciu moral care-l estimează la suma de 36 000 de lei.

judecată constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești pronunțate de Judecătoria Bălți, sediul Fălești la 15 octombrie 2018,

articolului 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, Protocolul 1 Adițional la Convenție, repararea

prejudiciului moral în mărime de 36 000 de lei și compensarea cheltuielilor de

judecată.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Grigore Friptuleac.

S-a constatat încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii din

15 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești. S-a încasat din bugetul de stat,

prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în beneficiul lui

Grigore Friptuleac cu titlu de prejudiciu moral suma de 20 000 de lei. În rest, cererea

de chemare în judecată depusă de Grigore Friptuleac a fost respinsă, ca fiind

neîntemeiată (f.d. 139, 141-145 recto-verso).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

cerere de apel nemotivată (f.d. 147) împotriva hotărârii din 10 martie 2023 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar la 14 iunie 2023 cererea de apel motivată

(f.d.152-159).

2

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și menținută hotărârea

din 10 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 185, 186-199).

o apreciere corectă raportului juridic stabilit între părți și a elucidat pe deplin

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, concluziile primei instanțe

constate fiind în corespundere cu probele administrate și cercetate, iar normele de

drept material aplicate corect.

din 15 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, în partea obligării lui

Serghei Cernei să reconstruiască gardul dintre gospodăria sa, situată pe terenul cu

numărul cadastral XXXXX în satul XXXXX și gospodăria lui Grigore Friptuleac.

Elena Solcan, prin procesul-verbal nr. 122-205r, a constatat că documentul

executoriu nr. 2-1075/16 din 15 octombrie 2018 nu este executat de debitorul

Serghei Cernei.

Primăriei Scumpia, raionul Fălești, s-a stabilit existența a 2 construcții care depășesc

hotarul dintre gospodăriile debitorului și creditorului, fapt care a făcut imposibilă

reconstruirea gardului conform titlului executoriu (f.d. 62-63).

Cernei a depus explicație în scris precum că porțiunea de gard reconstruită între

gospodăria sa și a lui Grigore Friptuleac este provizorie în scop de a nu trece păsările

unul de la altul și se obligă de a scoate plasa metalică în ziua respectivă, iar gardul

va fi restabilit după efectuarea măsurărilor cadastrale a tuturor gospodăriilor

învecinate (f.d. 20).

obiectului executării, manifestat prin imposibilitatea executării hotărârii

judecătoreștii privind obligarea lui Serghei Cernei să reconstruiască gardul dintre

gospodăria sa și gospodăria lui Grigore Friptuleac, se datorează faptului că nu au

fost efectuate măsurările cadastrale ce revine autorităților statului care să asigure că,

prin determinarea hotarului între gospodării.

executarea hotărârii judecătorești nu a întreprins toate măsurile corespunzătoare în

3

vederea executării hotărârii judecătorești irevocabile, iar în consecință Grigore

Friptuleac nu a putut beneficia de succesul obținut în urma examinării litigiului, care

se referea la reconstrucția gardului. Circumstanțele date denotă fără echivoc că

hotărârea adoptată în favoarea ultimului a rămas neexecutată până în prezent.

încălcării dreptului său la executare în termen rezonabil a hotărârii din 15 octombrie

2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești. Or, executorul judecătoresc, ca persoană

autorizată să efectueze executarea documentelor executorii, este obligat, în

conformitate cu art. 22 alin. (2) din Codul de executare, să întreprindă măsurile

prevăzute de lege pentru executarea operativă a documentelor executorii.

instanța de apel a apreciat ca fiind exagerată suma de 36 000 de lei, având în vedere

circumstanțele cauzei. Instanța de apel a considerat suma de 20 000 de lei ca fiind

echitabilă, care poate aduce o satisfacție pentru încălcarea dreptului încălcat și fiind

o despăgubire justă, reieșind din circumstanțele cauzei, perioada de neexecutare și

miza pentru creditor. Or, cuantumul despăgubirilor trebuie stabilit astfel, încât să

aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume excesive pentru autorii

daunelor și nici venituri nejustificative pentru victimele daunelor.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

recurs împotriva deciziei din 26 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei recurate și a hotărârii din 10 martie

2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea unei hotărâri noi de

respingere a acțiunii ca neîntemeiată (f.d. 203-209).

ARGUMENTELE RECURSULUI

esență, a invocat că, concluziile instanței de apel derivă din aprecierea eronată a

normelor de drept material ce reglementează examinarea acțiunilor privind repararea

de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești, cât și aprecierea laconică a suportului probatoriu

anexat, implicit raportul motivat aferent procedurii de executare vizate.

prejudiciul adus persoanei prin încălcarea dreptului la executarea în termen

rezonabil a documentului executoriu, iar elucidarea cazurilor și condițiilor de

4

răspundere patrimonială se face printr-o lege specială. Actualmente, în practica

naționala o asemenea lege specială este Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind

repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în

termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești. Astfel, un aspect ce a fost omis de către instanța de apel

constă în necesitatea constatării intenției directe a persoanei privind neexecutarea

intenționată a hotărârii instanței de judecată, iar prioritar - constatarea posibilității

reale de a executa această hotărâre, și, pe cale de consecință, împotrivirea, cu rea-

voință, a persoanei, de a purcede la executare. însă, reiterăm că eronat s-a

concluzionat asupra constatării încălcării dreptului reclamantului la executarea

documentului executoriu în termen rezonabil.

implicate în procedura de executare, se atestă o prolongație a duratei procedurilor.

Or, atât transpunerea în natură a aliniamentului, cât și reconstruirea gardului

presupune un efort comun din partea ambelor părți, reieșind din necesitatea

respectării dreptului de vecinătate. Deci, argumentele reclamantului/intimatului cu

privire la insuficiența acțiunilor din partea executorului judecătoresc nu pot fi

acceptate, or, art. 44 alin. (5) din Codul de executare prevede următoarele:

„creditorul este obligat să acorde executorului judecătoresc sprijin efectiv pentru

aducerea la îndeplinire a executării silite, punându-i la dispoziție și mijloacele

necesare în acest scop”.

alin. (1) lit. b) și e) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia „recursul este admis

dacă: b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența

Curții Supreme de Justiție și e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în

mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost

operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01

septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246

din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la

data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul

a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu

5

excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Moldova, împotriva deciziei din 26 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, va

fi examinată prin prisma temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de

procedură civilă în vigoare după 01 septembrie 2023.

„(1) Pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de

instanțe de apel, cât și hotărârile pronunțate de curțile de apel.”

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

depunerii recursului:

„(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un

apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

„Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”

„Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la

art. 432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror

drepturi sunt lezate prin hotărâre.”

6

„Instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură

dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.”

vigoare la momentul judecării cauzei în ordine de apel:

„(1) Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor

înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.

(2) În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice

stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au

importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate

suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

(5) Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apel.”

„Disponibilitatea în drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul

rând a părților, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim

supus judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea

și mijloacele procedurale de apărare.”

„(1) Fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al

pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

(3) Circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei sunt

determinate definitiv de instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile

părților și ale altor participanți la proces, precum și de la normele de drept material și

procedural ce urmează a fi aplicate.”

prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești

nr. 87 din 21 aprilie 2011:

„(1) Sarcina probațiunii lipsei de încălcare a dreptului la judecarea în termen rezonabil

a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și a

lipsei suportării unui prejudiciu moral îi revine Ministerului Justiției, iar sarcina de a

dovedi suportarea prejudiciului material cauzat prin această încălcare și suportarea

costurilor și cheltuielilor de judecată îi revine reclamantului.

(2) Instanța de judecată care examinează în fond cauza, organul de urmărire penală,

autoritatea implicată în proces sau, după caz, executorul judecătoresc ori autoritatea

responsabilă de executarea hotărârii judecătorești prezintă Ministerului Justiției un

raport motivat privind modul de respectare a termenului rezonabil și, după caz, dosarul

sau o copie de pe dosar.

7

(3) Raportul privind modul de respectare a termenului rezonabil se prezintă în scris și

va conține: numele și prenumele judecătorului, ale reprezentantului autorității implicate

în proces, ale executorului judecătoresc sau ale reprezentantului autorității responsabile

de executarea hotărârii judecătorești; date despre acțiunile procesuale întreprinse,

termenele de realizare și motivarea acestora; date despre acțiunile procesuale întreprinse

în vederea accelerării procedurii de judecare, după caz; alte date relevante privind

respectarea termenului rezonabil.”

„Instanța judecătorească reține spre examinare și cercetare numai probele pertinente

care confirmă, combat ori pun la îndoială concluziile referitoare la existența sau

inexistența de circumstanțe, importante pentru soluționarea justă a cazului.”

„(1) Instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe

cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din

dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

(2) Nici un fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită

fără aprecierea lor.

(3) Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea,

veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și

suficiența pentru soluționarea cauzei.”

„Scopul prezentei legi este crearea în Republica Moldova a unui remediu intern eficient

de apărare a dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și a dreptului la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.”

„(1) Orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la

judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești poate adresa în instanță de judecată o cerere de chemare în

judecată privind constatarea unei astfel de încălcări și repararea prejudiciului cauzat prin

această încălcare, în condițiile stabilite de prezenta lege și de legislația procesuală civilă.

(2) Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi

imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului (denumită

în continuare reclamant).

(3) Prejudiciul cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei

sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se repară

indiferent de vinovăția instanței de judecată, a organului de urmărire penală, a organului

responsabil de executarea hotărârilor judecătorești sau a instituției de stat debitoare.”

8

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că, potrivit extrasului din e-mailul Zimbra cu adresa

„diana.vascan@justice.md”, copia deciziei din 26 septembrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău a fost notificată în mod electronic Ministerului Justiției al Republicii

Moldova, la 22 noiembrie 2023 (f.d. 200). În această ordine de idei, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine

de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal, deoarece cererea de recurs a

fost depusă la 27 octombrie 2023 (f.d. 203-209).

speței, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a

admite recursul, de a casa decizia instanței de apel și de a remite cauza spre

rejudecare la Curtea de Apel Centru, din motivele ce succed.

Europeni (CCJE) în atenția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind

calitatea hotărârilor judecătorești, o motivație și o analiză clară sunt cerințele

fundamentale ale hotărârilor judecătorești și un aspect important al dreptului la un

proces echitabil. Pentru a răspunde cerințelor procesului echitabil, motivarea ar

trebui să evidențieze, că judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce

i-au fost prezentate.

CEDO garantează dreptul justițiabilului la o hotărâre motivată sub aspectul instituirii

obligației instanțelor de judecată de a-și argumenta hotărârile adoptate din

perspectiva unei analize ample a circumstanțelor pricinii. Îndatorirea de a motiva

coerent și unitar hotărârea sub aspectul tuturor cererilor, fără a exista contradicții

între motivare și dispozitiv, constituie o garanție pentru justițiabili, în fața

eventualului arbitrariu judecătoresc, fiind singurul mijloc prin care se dă

posibilitatea de a putea exercita un eficient control judiciar.

principiul general după care orice hotărâre judecătorească trebuie să fie motivată și

să reprezinte premisa pentru soluția din dispozitiv. Aceasta dispoziție este edictată

atât în interesul unei bune administrări a justiției și încrederii ce trebuie să inspire

justițiabililor, cât și pentru a se da instanțelor superioare posibilitatea de a controla

judecata primelor instanțe.

9

arate motivele de fapt și de drept care au format convingerea lor, să enunțe cele

constatate și dovezile care au determinat-o.

două limite raționale: tantum devolutum quantum apellatum, adică instanța de apel

rejudecă în fapt și în drept, ceea ce apelantul a înțeles să atace din hotărârea primei

instanțe, fiind o consecință a principiului disponibilității care guvernează procesul

civil și tantum devolutum quantum iudicatum, unde instanța de apel efectuează o

nouă examinare în fond, dar și exercită controlul judiciar complet, în fapt și în drept,

asupra ceea ce a hotărât prima instanță.

revenea o deosebită atenție de a determina toate componentele acțiunii civile, și în

special obiectul acțiunii civile și temeiurile acesteia. Obiectul acțiunii civile îl

formează pretențiile reclamantului față de pârât, adresate instanței de judecată în

scopul apărării propriilor drepturi și care reies din raportul material-litigios și în

privința cărora instanța de judecată urmează să se expună prin hotărâre.

material-litigios dintre părți întru constatarea corectă a specificului obiectului

acțiunii civile și temeiului acesteia. Subsecvent identificării raporturilor dintre părți,

instanța de judecată urmează să stabilească obiectul probațiunii pe pricina dedusă

judecății, circumstanță care presupune în sine conturarea faptelor juridice prin care

se justifică pretențiile și obiecțiile părților și fără de care este imposibilă soluționarea

justă a litigiului.

acțiunii îl constituie constatarea faptului neexecutării în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești pronunțate de Judecătoria Bălți, sediul Fălești la 15 octombrie 2018 în

dosarul nr. 2-1075/16, precum și constatarea încălcării articolului 6 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

Protocolul 1 Adițional la Convenție și repararea prejudiciului moral în mărime de

36 000 de lei și compensarea cheltuielilor de judecată.

Apel Chișinău, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că instanța

de apel nu a efectuat o cercetare efectivă, completă și complexă a circumstanțelor

cauzei, limitându-se la constatări formale și pronunțând o soluție vădit nemotivată.

un remediu intern eficient pentru constatarea încălcării dreptului la executarea în

10

termen rezonabil a hotărârilor judecătorești, în sensul art. 6 CEDO, art. 20 și art. 120

din Constituția Republicii Moldova. Chiar din formularea art. 2 alin. (3) din Legea

nr. 87/2011 rezultă că prejudiciul cauzat prin asemenea încălcări urmează a fi reparat

indiferent de vinovăția organului de executare, fiind suficientă constatarea obiectivă

a întârzierii sau a pasivității organelor responsabile.

de a dovedi lipsa încălcării dreptului și inexistența prejudiciului moral îi revine

Ministerului Justiției al Republicii Moldova. Această normă consacră o prezumție

relativă în favoarea creditorului unei hotărâri judecătorești, având ca scop asigurarea

efectivității remediului și protecția dreptului de acces la justiție.

dreptului său la executare în termen rezonabil a hotărârii din 15 octombrie 2018 a

Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, precum și repararea prejudiciului cauzat prin

încălcarea acestui drept.

Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, s-a stabilit hotarul dintre terenul cu numărul

cadastral XXXXX situat în XXXXX, ce îi aparține cu drept de proprietate lui

Grigore Friptuleac și terenul cu numărul cadastral XXXXX situat în aceiași

localitate ce aparține lui Serghei Cernei, prin transpunerea în natură a aliniamentului

3-4, conform titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat la data

de 13 decembrie 2006 pe numele său. S-a obligat Serghei Cernei să reconstruiască

gardul dintre gospodăria sa și gospodăria lui Grigore Friptuleac, situată pe terenul

cu numărul cadastral XXXXX din XXXXX (f.d. 8).

Bălți, sediul Fălești, în partea „stabilirii hotarului dintre terenul cu numărul cadastral

XXXXX , situat în XXXXX, ce îi aparține cu drept de proprietate lui Grigore

Friptuleac, și terenul cu numărul cadastral XXXXX, situat în aceeași localitate, ce

aparține lui Serghei Cernei, prin transpunerea în natură a aliniamentului 3-4,

conform titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat la data de

13 decembrie 2006” nu corespunde unei proceduri clasice de executare silită în

sensul obișnuit, cu creditor și debitor.

vecini este, simultan, atât titularul unui drept de proprietate care trebuie respectat

(deci creditor), cât și obligat să contribuie la delimitarea comună a terenului (deci

debitor).

11

bilateral, în care ambele părți au interes direct în exercitarea dreptului lor de

proprietate și, concomitent, în respectarea obligației de a delimita proprietatea

vecină.

Serghei Cernei, dețin o calitate procesuală dublă, atât de creditor, cât și de debitor.

Aceasta decurge din faptul că instanța i-a obligat să colaboreze reciproc pentru

transpunerea în natură a aliniamentului de hotar, iar eficiența și respectarea dreptului

fiecăruia depind de acțiunea celuilalt.

rolurile sunt univoc determinate, ci despre o procedură de stabilire a hotarului

comun, în care ambele părți au drepturi și obligații reciproce și corelative.

dintre terenurile lui Grigore Friptuleac și Serghei Cernei, la soluționarea litigiului

referitor la constatarea încălcării dreptului lui Grigore Friptuleac la executarea în

termen rezonabil a hotărârii din 15 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul

Fălești, precum și la repararea prejudiciului cauzat prin neexecutarea acesteia,

instanța trebuia să aibă în vedere caracterul special al obligației de executare.

unei obligații de plată sau de prestare față de creditor, ci fiecare dintre vecini deține

simultan calitatea de creditor și debitor, obligația lor fiind de natură corelativă și

bilaterală.

din prezenta speță, instanța de judecată trebuia să elucideze și să dea apreciere

comportamentului părților la procedurile de executare, prin raportarea la această

calitate dublă. Instanța trebuia să stabilească, în afara oricărui dubiu, și să evalueze

dacă părțile procedurii de executare și autoritățile însărcinate cu executarea hotărârii

au acționat cu diligența necesară, fără a atribui nejustificat întârzierea unei părți care

și-a exercitat drepturile procedurale în mod legitim.

de apel trebuia să elucideze și să dea o apreciere cuvenită eventualelor refuzuri

neîntemeiate sau amânări de a întreprinde careva acțiuni, pasivității sau lipsei de

reacție îndelungată a autorităților, precum și altor acțiuni sau inacțiuni care ar fi

împiedicat realizarea promptă a obligației de stabilire a hotarului.

12

fie nu doar formală, ci corelată cu caracterul bilateral și corelativ al obligației,

precum și cu diligența și buna-credință a ambelor părți și a autorităților competente.

Supreme de Justiție constată că instanța de apel a omis să analizeze în detaliu

acțiunile executorului judecătoresc Elena Solcan pe parcursul unei perioade de

aproximativ 2 ani și 8–10 luni, precum și conduita procesuală a părților procedurii

de executare, inclusiv a reclamantului Grigore Friptuleac. Instanța de apel nu a

elucidat circumstanțele constatate prin actul din 17 decembrie 2020 al Primăriei

comunei Scumpia, raionul Fălești, întocmit cu participarea autorităților locale, a

poliției, dar și a părților Serghei Cernei și Grigore Friptuleac. Or, din acest înscris

rezultă că autoritatea publică locală, cu participarea reprezentantului poliției, dar și

a părților Serghei Cernei și Grigore Friptuleac, a examinat somația repetată a

executorului judecătoresc de a determina precis hotarul dintre gospodăriile părților

(f.d. 18-19).

a întocmit procesul-verbal nr. 122-205r, prin care a constatat neexecutarea

documentului executoriu nr. 2-1075/16 din 15 octombrie 2018 de către debitorul

Serghei Cernei (f.d. 62), instanța de apel nu a dat apreciere acestui înscris în

coroborare cu explicația scrisă a debitorului din 05 ianuarie 2021, în care acesta

recunoștea caracterul provizoriu al gardului și își asuma obligația de a scoate plasa

metalică și a gardul dintre terenuri, după efectuarea măsurărilor cadastrale a tuturor

gospodăriilor învecinate (f.d. 20). Prin explicația din 05 ianuarie 2021, debitorul

Serghei Cernei și-a asumat obligația de a scoate plasa metalică în ziua respectivă,

iar gardul va fi restabilit după efectuarea măsurărilor cadastrale a tuturor

gospodăriilor învecinate.

din 18 mai 2022, din care rezultă că Serghei Cernei, fiind proprietar al terenului cu

numărul cadastral XXXXX, la 24 iunie 2016, a depus cererea nr. 4301/16/10599,

privind efectuarea lucrărilor de actualizare a planului geometric pentru terenul cei

aparține în proprietate. Însă, din motivul imposibilității actualizării hotarelor

terenului ce aparține acestuia, ca urmare a unui conflict ivit cu proprietarul terenului

învecinat cu numărul cadastral XXXXX, lucrarea nu a fost posibilă de executat, fiind

refuzată.

la executarea hotărârii din 15 octombrie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești,

13

prin care se dispune transpunerea în natură a alimentului 3-4 conform Titlului de

autentificare a deținătorului de teren eliberat pe numele lui Grigore Friptuleac, ceea

ce constituie altă categorie de lucrări, a informat de faptul că potrivit pct.4 al

Instrucțiunii cu privire la modul de executare a lucrărilor cadastrale la nivel de teren,

aprobat prin Ordinul SRFC nr.70 din 04 august 2017 „actul de transpunere a

hotarelor – act întocmit la transpunerea hotarelor de teren, prin care se confirmă

identificarea corectă și materializarea în teren a punctelor de hotar conform

proiectului de organizare a teritoriului sau planului urbanistic”. Deci, transpunerea

hotarului se efectuează în temeiul actului de stabilire a hotarului cu elaborarea

planului geometric care conține catalogul coordonatelor, recepționat în modul

prevăzut de pct.53 din Instrucțiunea nr. 70. Dat fiind faptul că titlu de autentificare

a dreptului deținătorului de teren eliberat în cadrul lucrărilor de înregistrare primare

masivă conține hotare generale, fapt indicat chiar în partea 3 a titlului, aceste lucrări

au fost efectuate cu calitatea VI conform pct.74 din Instrucțiunea nr.70. Astfel,

reieșind din prevederile pct. 76 din Instrucțiunea respectivă, informația din baza de

date grafică a cadastrului referitoare la terenurile cu nivelurile de calitate IV-VI are

caracter informațional și nu poate fi utilizată pentru restabilirea hotarelor,

transpunerea proiectelor de organizare a teritoriului în natură, soluționarea litigiilor

funciare etc. Suprafețele terenurilor cu acest nivel de calitate, în baza de date grafică,

pot devia de suprafețele terenurilor din documente de drept.

exclusiv prin demersuri ale executorului, ci impunea implicarea efectivă a organelor

competente, inclusiv prin recurgerea la procedurile cadastrale speciale, dar și

colaborare activă și diligentă a creditorului și debitorului.

fost suficiente și proporționale cu scopul urmărit – executarea hotărârii și dacă statul

și-a respectat obligația pozitivă de a organiza un sistem eficient de executare, precum

și dacă lipsa altor acțiuni din partea executorilor constituie o încălcare a obligației

pozitive a statului de a organiza un sistem eficient de executare, în sensul Convenției

Europene a Drepturilor Omului și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor

Omului.

obligația executării, precum și al părților procedurii de executare, instanța de apel

nu a cercetat multiaspectual și nu elucidat circumstanțele ce rezultă din înscrisul

anexat la fila dosarului 102.

14

04 august 2017, pentru perfectarea serviciilor cadastrale în teren, și anume pentru

actualizarea terenului aferent casei de locuit a lui Serghei Cernei, cu nr. cadastral

XXXXX, s-a încheiat un „Acord comun” cu cetățenii Valeriu Pasat, Andrei Pîslaru

și Toader Dubceac, în scopul de a permite accesul lucrătorilor cadastrali și al

angajaților primăriei în curțile gospodăriilor acestora, pentru efectuarea măsurilor

cadastrale necesare.

06 iunie 2022, Grigore Friptuleac a fost somat de către Primarul comunei Scumpia

să ia cunoștință de conținutul acordului. Cu toate acestea, reclamantul a ignorat

invitația de a-l semna și de a purta discuții cu Primarul referitor la punerea lui în

aplicare.

comun”, reclamantul Grigore Friptuleac nu a acordat consimțământul necesar pentru

accesul lucrătorilor cadastrali și al angajaților primăriei în curtea gospodăriei sale.

caracterului rezonabil al termenului de executare a hotărârii judecătorești în cauza

lui Grigore Friptuleac, instanța de apel nu trebuia să limiteze analiza exclusiv la

pasivitatea autorităților de executare, ci era obligată să aprecieze în ansamblu

comportamentul tuturor participanților la procedura de executare. În mod special,

trebuia să verifice dacă comportamentul reclamantului, prin refuzul de a semna

„Acordul comun”, a contribuit la prelungirea procedurilor de executare a hotărârii

judecătorești din 15 octombrie 2018.

de a asigura executarea promptă și efectivă a hotărârii judecătorești, este relevantă

pentru stabilirea întinderii răspunderii statului și a cuantumului reparației. În lipsa

acestei aprecieri, soluția instanței de apel rămâne incompletă și nu reflectă pe deplin

exigențele privind examinarea comportamentului atât al autorităților, cât și al

părților în executarea unei hotărâri.

că, instanța de apel a judecat formal cauza și nu a stabilit cui îi este imputabilă

neexecutarea hotărârii judecătorești: reclamantului, care eventual nu ar fi manifestat

diligența necesară în urmărirea procedurii de executare, sau dimpotrivă, organelor

de executare și Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în calitate de autorități

publice obligate să asigure un mecanism eficient și funcțional de punere în aplicare

a hotărârilor judecătorești. Or, o asemenea distincție este esențială în logica art. 2

15

alin. (2) din Legea nr. 87/2011, care condiționează dreptul la repararea prejudiciului

de stabilirea culpei și a deficiențelor în organizarea sau desfășurarea procedurii de

executare.

nr. 87/2011, întrucât dreptul la repararea prejudiciului este condiționat de

constatarea unor deficiențe în organizarea sau desfășurarea procedurii de executare,

imputabile organelor statului. În lipsa acestei verificări, analiza instanței de apel

rămâne incompletă și formală, fără a determina veritabila cauză a neexecutării.

perioadă s-a datorat inacțiunilor organului de executare, care nu a luat măsuri

eficiente pentru informarea creditorului și continuarea procedurii sau este imputabilă

lipsa de diligență a creditorului.

neexecutare, întrucât de soluționarea acestei chestiuni depinde aprecierea

caracterului justificat al perioadei de inactivitate și, implicit, a respectării dreptului

creditorului la executarea hotărârii într-un termen rezonabil. Or, lipsa unei asemenea

analize face ca hotărârea instanței de apel să fie lipsită de fundament factual și juridic

în privința acestei perioade esențiale pentru cauza dedusă judecății.

creditorului, în special dacă acesta a manifestat diligență rezonabilă pentru a urmări

mersul executării. Un creditor diligent nu poate rămâne pasiv pe o perioadă de

aproape opt ani, fără să facă demersuri pentru reluarea procedurii sau pentru a

solicita informații privind situația titlului executoriu. Această eventuală pasivitate ar

putea conduce la imputarea întârzierii exclusiv în sarcina creditorului.

această perioadă de stagnare a executării este rezultatul: lipsei de diligență a

creditorului în urmărirea procedurii sau (iii) a unui cumul de factori. Numai prin

această delimitare era posibilă o apreciere corectă a caracterului justificat al

perioadei de inactivitate și, implicit, a respectării termenului rezonabil de executare

garantat de art. 6 CEDO și de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 87/2011.

a scoate plasa metalică, reconstruită între gospodăria sa și a lui Grigore Friptuleac

este provizorie în scop de a nu trece păsările unul de la altul, iar gardul va fi restabilit

după efectuarea măsurărilor cadastrale a tuturor gospodăriilor învecinate.

neexecutarea hotărârii judecătorești în perioada 02 august 2019 – 10 mai 2022 este

16

imputabilă reclamantului sau autorităților de executare. Or, obligația statului nu se

rezumă la simpla existență a unui cadru legal pentru executare, ci presupune și

asigurarea eficienței acestuia. Prin urmare, lipsa acțiunilor concrete ale debitorului,

ori pasivitatea după intentarea procedurii de executare trebuie analizate sub aspectul

obligației pozitive a statului de a asigura executarea hotărârilor într-un termen

rezonabil.

aspecte esențiale pentru soluționarea cauzei: dacă debitorul poartă vreo răspundere

pentru neexecutarea efectivă a documentului executoriu sau, dimpotrivă, dacă

inacțiunile sunt imputabile exclusiv creditorului, organelor de executare și

Ministerului Justiției al Republicii Moldova.

cu o lipsă a motivării și conduce la încălcarea principiului efectivității remediului

intern și contravin exigențelor art. 6 §1 CEDO și Legii nr. 87/2011, care impun

instanței obligația de a verifica dacă hotărârea judecătorească a fost executată într-

un termen rezonabil și dacă statul și-a îndeplinit obligația pozitivă de a asigura un

mecanism eficient de executare.

clare, pun în dificultate exercitarea unui control judiciar veritabil de către instanța

de recurs.

vs. Spania, în care Înalta Curte a notat că, în cazul în care instanța de judecată se

abține de a da un răspuns special și explicit în cele mai importante întrebări, fără a

acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a

fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a articolului 6 § 1 din

CEDO.

efectua o examinare efectivă a motivelor, a argumentelor și a probelor prezentate de

către părți (Perez c. Franței [MC], nr. 47287/99 din 12 februarie 2004, § 80; Loupas

c. Greciei, nr. 21268/16 din 20 iunie 2019, § 37; Capacchione c. Republicii Moldova

din 30 noiembrie 2021, § 19).

Drepturile Omului, acest articol obligă instanțele să își motiveze deciziile sale.

Întinderea obligației de motivare poate varia în funcție de natura deciziei și trebuie

analizată în lumina circumstanțelor fiecărei cauze. Fără a necesita un răspuns detaliat

la fiecare argument invocat de către un reclamant, această obligație presupune,

17

totuși, că o parte la procedura judiciară poate aștepta un răspuns specific și explicit

la acele argumente care sunt decisive pentru rezultatul procedurii în cauză (Paixão

Moreira Sá Fernandes c. Portugaliei, nr. 78108/14 din 25 februarie 2020, § 71 și

cauzele citate în aceasta; Caraman c. Republicii Moldova din 16 februarie 2021, §

23).

temeinicia recursului declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, iar drept

consecință necesitatea de a casa integral decizia instanței de apel, cu trimiterea

cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul declarat Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

Casează integral decizia din 26 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

adoptată în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Grigore Friptuleac împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova,

intervenient accesoriu executorul judecătoresc Elena Solcanu și Serghei Cernei, cu

privire la constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Centru, în alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Oxana Parfeni

18