2ra-457/24 — privind repararea prejudiciului material si moral

2ra-457/24 — privind repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Ministerul Justiției

al Republicii Moldova,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Focșa

Anatolie împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient

accesoriu Consiliul orășenesc Căușeni privind constatarea încălcării dreptului

la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea

prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la executare în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești,

împotriva deciziei din 05 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

și s-a menținut hotărârea din 02 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru,

(Dosarul nr. 2ra-457/24

Nr. PIGD 2-22076640-01-2ra-18042024)

Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recurs vădit neîntemeiat, conform art. 433

(1) lit. f) din Codul de procedură civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel

nu constituie temei de casare a ei.

Au examinat anterior cauza judecătorii:

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Garri Bivol)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Nelea Budăi, Iurie Cotruță, Ion Țurcan)

02 iulie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de către

Ministerul Justiției al RM,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva Ministerului Justiției al RM, intervenient accesoriu

Consiliul orășenesc Căușeni privind constatarea încălcării dreptului la

executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului

moral cauzat prin încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești.

Judecătoriei Căușeni, Consiliul orășenesc Căușeni, prin intermediul Comisiei

de licitație funciară, s-a obligat să petreacă licitația funciară anunțată pentru

data de 20 iunie 2011, orele 14:00, conform Comunicatului Informativ din

Monitorul Oficial al RM nr.91-94 din 03 iunie 2011, cu participanții

înregistrați la data respectivă pentru procurarea terenului cu suprafața de

0,0125 ha din or. XXXX, șos. XXXX nr.X/X, cu prețul inițial de expunere la

vânzare de 16 147,00 de lei cu încasarea din contul bugetului orășenesc

Căușeni, prin intermediul Primăriei or. Căușeni, în beneficiul său a sumei de

1000,00 de lei cu titlu de prejudiciu moral, hotărâre care a devenit definitivă la

data de 21 decembrie 2011, specificând că, pe parcursul a peste 10,5 ani de zile

este supus chinurilor psihice, stresului și frustrărilor de neimaginat atât din

partea Consiliul or. Căușeni, cât și a statului Republica Moldova.

nominalizată pentru executare, ultimul nu a executat-o benevol, fiind executată

parțial în mod silit prin intermediul executorului judecătoresc, doar în partea

încasării prejudiciului moral în sumă de 1000,00 de lei.

Consiliul orășenesc Căușeni privind petrecerea licitații funciare, care până la

momentul de față a rămas fără răspuns.

Iulia Bălan (Danu) pentru intentarea procedurii de executare silită în baza

titlului nominalizat, iar prin încheierea din 20 aprilie 2012 s-a dispus primirea

spre executare a titlului executoriu cu acordarea termenului de 15 zile de

executare benevolă, termen în care documentul executoriu nu a fost executat,

iar la 18 august 2014, s-a adresat cu solicitarea nr.02/1-23-1077 către Consiliul

orășenesc Căușeni privind petrecere licitații funciare pentru data de 20 iunie

2011, ora 14:00, conform comunicatului informativ, specificând că la data de

1

26 ianuarie 2017 s-a adresat cu solicitarea nr.02/1-25-54 către Consiliul

orășenesc Căușeni privind petrecere licitații funciare pentru data de 20 iunie

2011 ora 14:00, conform comunicatului informativ, iar la data de 23 februarie

2017 s-a adresat cu solicitarea nr.02/1-23-1077 către Consiliul orășenesc

Căușeni privind petrecere licitații funciare pentru data de 20 iunie 2011, ora

14:00, conform comunicatului informativ.

469 către Consiliul orășenesc Căușeni privind petrecere licitații funciare pentru

data de 20 iunie 2011, ora 14:00, conform comunicatului informativ, iar la data

de 02 mai 2018 s-a adresat cu solicitarea nr.02/1-25-469 către Consiliul

orășenesc Căușeni privind petrecere licitații funciare pentru data de 20 iunie

2011 ora 14:00, conform comunicatului informativ, specificând că prin decizia

Consiliului orășenesc Căușeni cu privire la cererea de executare nr.6/19 din 29

iunie 2018 s-a decis să i-a act de informația și solicitarea nr.02/1-25-469 din

02 mai 2018.

Bezede Vladimir pentru executarea silită a hotărârii din 01 noiembrie 2011 a

Judecătoriei Căușeni. Astfel, prin încheierea nr.009-2646/18 din 02 iulie 2018,

s-a dispus intentarea procedurii de executare în baza documentului executoriu

nominalizat, iar prin încheierea nr.009-2646/18 din 01 august 2018, s-a dispus

continuarea procedurii de executare, specificând că prin somația nr.009-

2646/18 din 10 septembrie 2018 emisă de executorul judecătoresc Bezede

Vladimir s-au atenționat consilierii orășenești despre obligativitatea executării

documentului executoriu nominalizat.

CEDO, art.1, 2 din Legea nr.87 din 21 aprilie 2011, privind repararea de către

stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, art.70 din Codul de executare al RM, art.120 din Constituția RM,

a solicitat admiterea pretențiilor din acțiunii, deoarece până la data adresări cu

prezenta cerere de chemare în judecată autoritatea publică nu execută titlul

executoriu emis în temeiul hotărârii din 01 noiembrie 2011 a Judecătoriei

Căușeni, care nu necesită suport financiar din partea statului.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Focșa Anatolie.

S-a constatat încălcarea dreptului lui Focșa Anatolie la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești nr.2-1058/2011 din 01 decembrie 2011

emisă de Judecătoria Căușeni, pentru perioada 21 decembrie 2011-31 mai

Justiție al Republicii Moldova în beneficiul lui Focșa Anatolie suma de

15000,00 de lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest, pretenția cu privire la

încasarea prejudiciului moral în partea ce excede suma încasată s-a respins, ca

fiind neîntemeiată (f.d. 203; 212/228, Vol.I).

2

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

împotriva hotărârii din 02 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii instanței de fond, cu

emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii (f.d.206, vol.I), iar,

la 12 septembrie 2023, prin intermediul poștei electronice (f.d.8, vol.II), a

prezentat motivarea apelului (f.d. 9/12, vol.II).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respins apelul declarat de Ministerul Justiției al RM și s-a menținut hotărârea

din 02 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 50; 51/64, vol.II).

contestate în raport cu prevederile aplicabile la caz și criticile aduse în cererea

de apel, a constatat că soluția a fost dată de către instanța de fond cu elucidarea

pe deplin a circumstanțele cauzei, cu lămurirea completă și certă a situației de

fapt sub toate aspectele invocate, motiv pentru care a menținut hotărârea

instanței de fond în partea contestată.

Legii nr.87 din 21 aprilie 2011, a fost instituit un mecanism clar prin care se

asigură persoanei interesate posibilitatea de a solicita atât urgentarea

procedurilor în cursul procedurii judiciare, cât și de a încasa compensația

pentru prejudiciul cauzat prin încălcarea termenului rezonabil în procesul de

examinare a cauzelor sau de executare a hotărârilor instanțelor judecătorești,

astfel că executarea hotărârilor judecătorești într-un termen rezonabil a cauzei

reprezintă o garanție procesuală, scopul căreia este de a proteja toți justițiabilii

împotriva duratei excesive a executării hotărârilor judecătorești.

scopul Legii enunțate mai sus, este crearea în Republica Moldova a unui

remediu intern eficient de apărare a dreptului la executarea în termen rezonabil

a hotărârii judecătorești, în situația în care acest drept se constată ca fiind

încălcat.

importantă a procesului justiției, or, neexecutarea efectivă a hotărârilor

judecătorești face actul de justiție iluzoriu, dacă se refuză sau se omite

executarea unei hotărâri judecătorești sau se întârzie executarea acesteia, iar

garanțiile art.6 ale CEDO de care a beneficiat justițiabilul în fața instanțelor

judecătorești își pierd orice rațiune de a fi.

judecătorești definitive, cât și amânarea momentului la care ea își produce

efectele de asemenea duce la încălcarea dreptului la un proces echitabil în

detrimentul uneia dintre părți.

3

nr.87/2011, se pun în executare hotărârile judecătorești împotriva statului abia

la etapa dobândirii caracterului irevocabil. Or, în temeiul Legii finanțelor

publice și responsabilității bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014, executarea

silită a hotărârilor judecătorești împotriva statului, inclusiv a celor privind

repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești, este posibilă doar după expirarea termenului

de 6 luni de la data rămânerii irevocabile a hotărârii.

termenului rezonabil la executarea hotărârii judecătorești se asigură de către

executorul judecătoresc.

hotărârea din 01 decembrie 2011 a Judecătoriei Căușeni, nu a fost executată

benevol până la momentul adresări în instanța de judecată, cu prezenta acțiune,

iar în mod silit a fost executată doar în partea încasării prejudiciului moral în

sumă de 1000,00 de lei.

reclamant Focșa Anatolie are dreptul la repararea prejudiciului, or pretențiile

acestuia întrunesc condițiile legale pentru angajarea răspunderii statutului în

sensul pretins. Or, neexecutarea până la momentul de față a hotărârii

judecătorești vizate (hotărârea din 01 decembrie 2011 a Judecătoriei Căușeni,

denotă încălcarea dreptului de proprietate al reclamantului, drept protejat de

art.1 Protocolul 1 Adițional la CEDO precum și încălcarea dreptului

reclamantului intimat Focșa Anatolie la executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești, ceea ce determină aplicabilitatea Legii nr.87 din 21

aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin

încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului

la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, ceea ce justifică

concluzia instanței de fond de admitere a cerinței privind constatarea încălcării

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești

nominalizate.

apelantului Ministerului Justiției al RM precum că este imposibilă executarea

prezentului documentul executoriu, or, nu este permisă prejudicierea esenței

dreptului protejat de art.6 §1 din Convenție (Immobiliare vs Italy, nr.22774/93,

neexecutării hotărârii litigioase a fost recunoscut și de către debitor Primăria și

Consiliul or. Căușeni care potrivit răspunsului nr.02/1-24-1565 din 11

octombrie 2022 oferit a adus la cunoștință că în rezultatul inspecției s-a stabilit

că așa teren nu există și nu a existat niciodată în bazele de date a

Departamentului Cadastru, iar pentru a scoate la o licitație funciară un teren,

ce aparține APL, acest bun, inițial trebuie de delimitat, selectat, de atribuit nr.

4

cadastral, înregistrat în Registrul bunurilor imobile ca proprietate APL și

ulterior scos la licitație. Iar, potrivit art.2 alin. (3) al Legii privind repararea de

către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești nr.87 din 21 aprilie 2011, prejudiciul cauzat prin încălcarea

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea

în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se repară indiferent de vinovăția

instanței de judecată, a organului de urmărire penală, a organului responsabil

de executarea hotărârilor judecătorești sau a instituției de stat debitoare.

apelantului Ministerului Justiției al RM precum că autoritatea responsabilă de

executarea hotărârii a depus diligența necesară în vederea executării

documentului executoriu, iar conduita autorității responsabile de executarea

hotărârilor judecătorești fiind una conformă cu legislația în vigoare și nu relevă

indici privind lipsa de diligență, în condițiile în care materialele cauzei denotă

contrariul, neexecutarea integrală a hotărârii judecătorești.

hotărârii Judecătoriei Căușeni din 01 decembrie 2011 durează mai bine de 10

ani de zile, fapt confirmat prin solicitările repetate a executorului judecătoresc,

care pe tot parcursul acestei perioade a întreprins acțiunii în scopul executării

hotărârii, însă până în prezent hotărârea nu a fost executată.

nu a prezentat nici probă care să facă dovada că debitorul Consiliul orășenesc

Căușeni ar fi petrecut licitația funciară în temeiul hotărârii judecătorești vizate,

drept urmare, neexecutarea hotărârii judecătorești, nu poate fi imputată

reclamantului, Focșa Anatolie, dar debitorului, care nu a întreprins măsurile

necesare pentru a asigura executarea hotărârii judecătorești în termenul stabilit

de lege.

versus Moldova, în care Curtea reamintește că dreptul la o instanță, garantat de

articolul 6 §1, ar fi iluzoriu dacă sistemul de drept al unui stat contractant ar

permite ca o hotărâre judecătorească irevocabilă și obligatorie să rămână

neexecutată în detrimentul unei părți.

trebuie privită ca o parte integrantă a „procesului” în sensul articolului 6 (a se

vedea Hornsby versus Greece, hotărâre din 19 martie 1997, Reports1997-11,

p.510, §40, și Burdov versus Russia, mr.59498/00, §34, 7 mai 2002).

aserțiunilor Ministerului Justiției al RM este îndreptățit să pretindă la

constatarea încălcării dreptului la neexecutare a hotărârii judecătorești sus

indicate în termen rezonabil și să ceară repararea prejudiciului cauzat astfel.

alin.(1) din Legea nr.87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a

5

prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil

a cauzei sau a dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești, în coraport cu prevederile art.2036 alin.(1) și art.2037 alin.(1)-

(3) din Codul civil, a reținut că caracterul și gravitatea prejudiciului moral le

apreciază instanța de judecată, luând în considerare circumstanțele în care a

fost cauzat prejudiciul, restrângerea posibilităților de viață familială și socială,

precum și statutul social al persoanei vătămate. Iar, la determinarea

despăgubirii, instanța de judecată va tinde să acorde o despăgubire care, pe de

o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată în mod obișnuit în

împrejurări similare și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile cazului.

neexecutarea hotărârii judecătorești sus enunțate lui Focșa Anatolie i s-a cauzat

suferințe psihice, un anumit grad de frustrare și incertitudine, retrăiri, încordare

psihică și stare de disconfort, iar cuantumul prejudiciului urmează a fi

determinat proporțional acestora. Or, potrivit Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, acest criteriu se

traduce prin necesitatea ca partea vătămată să primească o satisfacție echitabilă

pentru prejudiciul moral suferit, iar cuantumul despăgubirilor trebuie în așa fel

stabilit, încât să aibă efect compensatoriu și nu trebuie să constituie nici sume

excesive pentru autorii daunelor și nici venituri nejustificative pentru victime.

vedere principiile compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral,

natura dreptului lezat, caracterul și gravitatea suferințelor suportate, statutul

social al persoanei, instanța de apel a considerat necesară și echitabilă

încasarea din contul Ministerului Justiției al RM prin intermediul Ministerului

Finanțelor în beneficiul lui Focșa Anatolie a sumei de 15 000,00 de lei, cu titlu

de prejudiciu moral, motiv pentru care menține hotărârea instanței de fond și

în această parte, or, suma de 150 000,00 de lei pretinsă de reclamantul intimat

este una complet disproporționată, care nu are conexiune cu realitatea și nu are

șansă de succes, iar suma de 15 000,00 de lei dispusă spre încasare de către

instanța de fond constituie o satisfacție echitabilă pentru reclamant în raport cu

prejudiciul moral suportat.

calea de atac nu a prezentat în instanța de apel probe de natură să răstoarne

concluziile expuse în hotărârea contestată, iar argumentele invocate de către

apelantă sunt nefondate și combătute integral prin constatările expuse supra,

motiv din care a ajuns la concluzia de a respinge apelul declarat și a menține

hotărârea primei instanțe.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

împotriva deciziei din 05 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

din 02 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu adoptarea unei noi

6

decizii privind respingerea deplină a cererii de chemare în judecată înaintată

de Focșa Anatolie.

33.1. În susținerea recursului a invocat prin prisma prevederilor art. 432 alin.

(1) lit. b) și e) din Codul de procedură civilă, că decizi instanței de apel este

arbitrară și se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a

probelor.

33.2. Suplimentar, a notat că instanța de fond și instanța de apel, prin

memoriul hotărârilor sale, nu oferă putere de convingere, or, aceasta trebuia

temeinic motivată și să cuprindă raționamentul logico-juridic al magistratului

care pronunță hotărârea, or, nemotivarea hotărârii, în concluzie, atrage

anularea acesteia, astfel încât hotărârea ulterioară să fie una legală și să

cuprindă toate aspectele prevăzute de Codul de procedură civilă.

33.3. La fel, a susținut că soluția adoptată de instanța de judecată, prin

decizia contestată, nu este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces

echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană a

Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului, care statuează că orice

persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un

termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială,

instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor

sale cu caracter civil.

33.4. A susținut că realizând o generalizare a celor expuse și constatate,

atragem atenția completului că instanța de judecată nu trebuie să-și formeze o

idee preconcepută conform căreia presupusa încălcare a unui drept implică în

mod obligatoriu și pertinența acțiunii și pe cale de consecință - existența unui

prejudiciu. Este necesar de stabilit inițial pertinența acțiunii, în sensul întrunirii

condițiilor legii speciale și deja ulterior - probarea, dacă a existat în mod veridic

acel prejudiciu. Or, o poziție prestabilită denotă un efect nociv nu doar pentru

societate, dar și pentru cadrul legal, din motiv că se creează un precedent care

cu trecerea timpului este tot mai greu de remediat.

33.5. În concluzie a notat că în concluzie, faptele relatate generează casarea

deciziei recurate, or, menținerea acesteia în condițiile enunțate, ar constitui

pentru organul care reprezintă statul Ministerul Justiției al RM o îngrădire a

posibilității de a-și valorifica drepturile procedurale conform normelor în

vigoare, care sunt garantate și de Convenția Europeană a Drepturilor și

Libertăților Fundamentale ale Omului, iar asemenea decizii ar putea genera o

practică vicioasă cu declanșarea mecanismului de condamnări a RM la CEDO.

terestre, a expediat în adresa intimatului Focșa Anatolie, precum și

intervenientului accesoriu Consiliul orășenesc Căușeni, copia recursului

declarat de către Ministerul Justiției al RM, împotriva deciziei din 05

decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, fapt ce se confirmă prin scrisoarea

de expediere anexată la materialele dosarului (f.d.96, vol.II).

7

depusă de Focșa Anatolie prin care a solicitat respingerea recursului declarat

de Ministerul Justiției al RM, împotriva deciziei din 05 decembrie 2023 a

Curții de Apel Chișinău, să fie considerat inadmisibil (f.d. 108/109, vol.II).

recursului fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei

(f.d.100, vol.II), acesta nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a

depus referință, prin care să-și expună opinia referitor la recursul declarat de

Ministerul Justiției al RM, împotriva deciziei din 05 decembrie 2023 a Curții

de Apel Chișinău.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

următoarele:

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu

poate fi restabilit.”

(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1);

a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția

cazurilor prevăzute la art.429 alin.(5);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;

e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru

dezvoltarea jurisprudenței;

f) recursul este vădit neîntemeiat.

(2) Recursul declarat în temeiul art.432 alin.(1) lit.e) nu poate fi declarat inadmisibil în

temeiul alin.(1) lit.e) din prezentul articol.

recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un

apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

(2)Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

8

,,În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar

faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei în

ședință publică la 05 decembrie 2023 (f.d.50, vol.II).

vol.II), la 13 februarie 2024, Curtea de Apel Chișinău a expediat părților, prin

intermediul oficiului poștal, copia deciziei integrale din 05 decembrie 2023,

însă, date privind recepționarea acesteia lipsesc la dosar.

recursul declarat de către Ministerul Justiției al RM, la 09 aprilie 2024, se

consideră depus în termenul stabilit de art.434 din Codul de procedură civilă

(a se vedea pct.37).

notează că potrivit legii procesual-civile examinarea admisibilității recursului

presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs

cu temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă, în redacția

legii în vigoare la data declarării recursului. La caz, Ministerul Justiției al RM,

a declarat recurs la 09 aprilie 2024, după modificările operate în Codul de

procedură civilă în redacția Legii nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01

septembrie 2023.

Ministerul Justiției al RM a făcut trimitere la temeiurile de drept prevăzute la

art.432 alin.(1) lit. b), e) din Codul de procedură civilă, nu a stabilit că decizia

contestată a Curții de Apel Chișinău că aceasta ar fi contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție pe cauze similare, iar prin admiterea

recursului declarat de Ministerul Justiției al RM s-ar consolida sau s-ar

modifica jurisprudența Curții Supreme de Justiție.

prisma argumentelor recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție nu a stabilit că soluția instanței de apel este contrară legii sau cu

aprecierea nerezonabilă a probelor. Dimpotrivă, decizia contestată a fost emisă

cu respectarea prevederilor legale, bazată pe o cercetare multiaspectuală,

completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în

ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

motivele recursului declarat de Ministerul Justiției al RM sunt similare celor

invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra căror instanța de apel s-

9

a pronunțat corespunzător cu respectarea cadrului legal aplicabil speței deduse

judecății.

de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a

are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în

recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din

alte considerente decât cele invocate în recurs.

art.432 alin.(1) lit. b), e) din Codul de procedură civilă, însă, acesta nu a

explicat concret aceste pretenții.

la schimbarea sau consolidarea jurisprudenței Curții Supreme de Justiție prin

admiterea recursului. Aplicarea acestui temei de recurs ține de discreția Curții

Supreme de a-și extinde, uniformiza sau schimba jurisprudența. Pentru ca acest

argument să fie invocat în mod temeinic, recursul trebuie să confirme lipsa

jurisprudenței Curții Supreme cu privire la problemele de drept invocate în

recurs, existența unei jurisprudențe contradictorii a Curții Supreme cu privire

la acestea, fie modificarea circumstanțelor sociale sau juridice care să justifice

schimbarea practicii uniforme a Curții Supreme de Justiție. Niciuna dintre

aceste situații nu este invocată în recurs. Prin urmare, și în acest aspect acesta

este vădit neîntemeiat.

civilă, recurentul susține că decizia instanței de apel este arbitrară și bazată pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă, noțiunea de hotărâre arbitrară

ori de apreciere vădit nerezonabilă a probelor urmează a fi stabilită în

coraportul dintre mai multe principii.

lit.e) din Codul de procedură civilă, Curtea Supremă de Justiție ține cont,

inclusiv, de sensul atribuit acestei noțiuni de Curtea Europeană a Drepturilor

Omului. Astfel, de exemplu, în cauza Bochan v. Ucraina (nr. 2), 5 februarie

2015, § 62, Curtea Europeană a notat că o decizie judecătorească este arbitrară

dacă, în esență, nu are nicio bază juridică în dreptul intern și nu stabilește nicio

legătură între faptele litigiului, legea aplicabilă și rezultatul procedurii. Curtea

Europeană consideră că o asemenea decizie reprezintă o „denegare a dreptății”.

De asemenea, în cauza Balliktaș Bingöllü v. Turcia, 22 iunie 2021, § 75, Curtea

Europeană a notat că se poate considera că printr-o decizie judecătorească a

fost comisă o „eroare vădită” dacă instanța a comis o eroare de drept sau de

10

fapt pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-o vreodată și că aceasta este

aptă să perturbe caracterul echitabil al procedurii.

actele normative, la interpretarea actului normativ se ține cont de nota de

fundamentare, care a însoțit proiectul actului normativ respectiv și de alte

documente care permit identificarea voinței autorității publice care a adoptat,

a aprobat sau a emis actul normativ.

următoarele: „…Utilizarea noțiunii de „hotărâre arbitrară” derivă din practica

CtEDO, fiind utilizată pentru a defini situația în care judecătorii nu aduc nici o

motivare pentru deciziile/hotărârile luate, sau când acestea sunt bazate pe

greșeli evidente de fapt sau de drept comise de judecători. În esență, la

categoria hotărârilor arbitrare ar putea fi atribuite și cele pronunțate cu bună

știință contrar legii (în contextul art. 307 din Codul penal)…”. Iar în nota de

subsol la textul menționat în paragraful precedent, nota informativă aduce mai

multe exemple din jurisprudența CtEDO în care hotărârile au fost considerate

arbitrare sau bazate pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor. Nota de subsol

menționează următoarele în ceea ce privește cauzele civile: „Exemple de

procedură civilă: Respingerea fără o motivarea clară a unui recurs într-o cauză

civilă și menținerea unei decizii care era în mod clar contrară circumstanțelor

cauzei, chiar dacă recurentul indica expres asupra acestei contradicții (a se

vedea cauza Dulaurans v. France, 2000, § 38); Refuzul judecătorilor, fără

vreun motiv, de a anula ordinul de eliberare din funcție, care era bazat pe un

raport de evaluare a performanțelor anulat anterior de aceiași judecători (a se

vedea cauza Tel v. Turkey, 2017); Anularea de către instanța de recurs a

deciziei instanței de fond (prin care au fost acordate compensații prevăzute de

legislația muncii) fără a explica în vreun fel acest lucru și fără a face referire la

lege, care prevedea aceste compensații (a se vedea cauza Anđelković v. Serbia,

2013; cauza Lazarević v. Bosnia and Herzegovina, 2020).

arbitrară” urmează a fi definită prin prisma jurisprudenței CtEDO. În

jurisprudența sa, CtEDO deseori folosește împreună sintagmele „hotărârea

arbitrară” și hotărâre „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”, fără

a face o distincție clară între ele. Nota informativă menționează totuși că „la

categoria hotărârilor arbitrare ar putea fi atribuite și cele pronunțate cu bună

știință contrar legii (în contextul art. 307 din Codul penal)”. Rezultă că în cazul

hotărârii arbitrare, carența principală vizează încălcarea unei norme legale

imperative, adică a unei prevederi normative care nu oferă nicio discreție

judecătorului. Lipsa discreției poate rezulta din claritatea textului prevederii

normative, fie din practica uniformă și clară de aplicare a normei. Această

carență nu se poate datora unei simple greșeli, ci trebuie comisă cu bună știință

sau ca urmare a unei erori inexplicabile. Suntem în prezența unor asemenea

situații atunci când instanța de judecată adoptă o hotărâre ce contravine unei

norme imperative invocate participanții la proces sau de instanța

11

judecătorească ierarhic superioară, fără a explica convingător de ce nu aplică

acea normă.

Constituționale din Hotărârea nr.2 din 16 ianuarie 2025 (pct.149-150), potrivit

căreia pentru a elucida înțelesul textelor contestate (inter alia ,,hotărâre

arbitrară”), destinatarii pot avea în vedere, inclusiv, sensul atribuit acestei

noțiuni de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Astfel, de exemplu, în

cauza Bochan v. Ucraina (nr. 2), 05 februarie 2015, § 62, Curtea Europeană a

notat că o decizie judecătorească este arbitrară dacă, în esență, nu are nicio

bază juridică în dreptul intern și nu stabilește nicio legătură între faptele

litigiului, legea aplicabilă și rezultatul procedurii. Curtea Europeană consideră

că o asemenea decizie reprezintă o „denegare a dreptății”. De asemenea, în

cauza Balliktaș Bingöllü v. Turcia, 22 iunie 2021, § 75, Curtea Europeană a

notat că se poate considera că printr-o decizie judecătorească a fost comisă o

„eroare vădită” dacă instanța a comis o eroare de drept sau de fapt pe care nicio

instanță rezonabilă nu ar comite-o vreodată și că aceasta este aptă să perturbe

caracterul echitabil al procedurii.

justifica constatarea că hotărârile contestate ar fi emise contrar normelor

imperative aplicabile speței, precum și nici instanța de recurs nu a stabilit din

textele hotărârilor contestate, raportate la circumstanțele cauzei.

se referă la aprecierea probatoriului. Pentru admiterea unui recurs în baza

acestei sintagme este necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiții:

a) hotărârea să se bazeze pe o aprecierea eronată a probelor; b) aprecierea să

fie vădit nerezonabilă; c) hotărârea contestată se bazează în mod determinant

pe această apreciere.

admiterea recursului în temeiul art.432 alin.(1) lit.e) din Codul de procedură

civilă, adică să fie evidentă pentru un profesionist și să nu poată fi explicată

rațional. De asemenea, această eroare trebuie să fie determinantă pentru soluția

din hotărârea contestată. Îi revine recurentului obligația să convingă instanța

de recurs că aceste elemente sunt întrunite.

considerat necesar de a menționa faptul că nu exclude că o hotărâre

judecătorească poate fi atât „arbitrară”, cât și „bazată pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor”, însă fiecare din cele două sintagme urmează a fi

invocate și argumentate separat.

remarcă că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din

Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a

probelor de către instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau

12

alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Justiție concluzionează că recursul declarat de Ministerul Justiției al RM este

unul vădit neîntemeiat. Or, recursul respectiv conține obiecții de fapt și de

drept similare celor expuse anterior care au fost analizate și apreciate

corespunzător de instanța de apel. Astfel, la caz, lipsește aparența unei încălcări

a dreptului recurentului la un proces echitabil garantat de art.6§1 CEDO.

Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Ministerul Justiției al

RM, ca fiind inadmisibil.

art.433 alin. (1) lit. f), art.440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI

Declară inadmisibil recursul depus de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, împotriva deciziei din 05 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Gheorghe Statulat

13