2ra-1527/23 — constatarea faptului încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei si repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea faptului încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei si repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. 1 lit. f din Codul de procedură civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instantei de apel nu constituie un temei de casare a ei.
2ra-1527/23 — constatarea faptului încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Marcel Smochin,
reprezentat de avocatul Iurie Mihalache,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Marcel Smochin împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu
privire la constatarea faptului încălcării dreptului la judecare în termen
rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral,
împotriva deciziei din 05 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-1527/23
NR. PIGD 2-22106462-01-2ra-11102023)
Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat.
Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a ei.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru: jud. T. Sîrcu
Curtea de Apel Chișinău: jud. V. Sîrbu, A. Pahopol, D. Dulghieru
23 iulie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea
recursului declarat de Marcel Smochin, reprezentat de avocatul Iurie
Mihalache,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 22 iulie 2022, Marcel Smochin a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la
constatarea faptului încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a
cauzei și repararea prejudiciului moral (f. d. 2-10, vol. I).
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul Marcel
Smochin a indicat că la 24 august 2020, a depus la Judecătoria Cimișlia,
sediul Central de revizuire a hotărârii din 16 octombrie 2014 a Judecătoriei
Cimișlia, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Alexei
Russu împotriva lui Marcel Smochin, Tamara Smochin, notarul privat Maria
Stog, intervenient OCT Cimișlia cu privire la declararea nulității actului
juridic și obligarea de rectifica înscrierea în Registrul bunurilor imobile
privind dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile, fiind repartizată
aleatoriu judecătorului Ion Volcovschi.
A notat că, din motiv că nu s-au fixat ședințe de judecată lucrative în
perioada 24 august 2020 și 27 mai 2021, a înaintat cerere de accelerare a
procedurii de judecare a cauzei.
Prin încheierea din 14 iulie 2021 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central,
cererea de revizuire a hotărârii din 16 octombrie 2014 a Judecătoriei
Cimișlia, a fost respinsă ca fiind tardivă și neîntemeiată.
Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, Marcel Smochin a
declarat recurs împotriva încheierii din 14 iulie 2021 a Judecătoriei Cimișlia,
sediul Central.
1
A indicat că, prin decizia din 14 octombrie 2021 a Curții de Apel
Comrat, a fost admis recursul, casată încheierea din 14 iulie 2021 a
Judecătoriei Cimișlia, sediul Central și restituit spre rejudecare cererea de
revizuire în aceeași instanță, în alt complet de judecată.
A notat că, cererea de revizuire a fost repartizată aleatoriu judecătorului
Dumitru Cherdivară.
Prin încheierea din 27 decembrie 2021 a Judecătoriei Cimișlia, sediul
Central, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire.
Prin decizia din 18 mai 2022 a Curții de Apel Comrat, a fost respins
recursul declarat de Marcel Smochin și menținută încheierea din 27
decembrie 2021 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central.
A considerat că, instanțele de judecată au încălcat termenul de judecare
a cauzei, invocând că de la data depunerii cererii de revizuire împotriva
hotărârii din 16 octombrie 2014 a Judecătoriei Cimișlia și până la
pronunțarea deciziei din 18 mai 2022 a Curții de Apel Comrat au expirat
aproximativ 21 de luni. A notat că, de la data depunerii cererii de revizuire
din 24 august 2020 împotriva hotărârii din 16 octombrie 2014 a Judecătoriei
Cimișlia și până la pronunțarea încheierii din 14 iulie 2021 a Judecătoriei
Cimișlia, sediul Central, au expirat 11,5 luni. Iar, de la data declarării
recursului din 3 august 2021 împotriva încheierii Judecătoriei Cimișlia,
sediul Central din 14 iulie 2021 și până la pronunțarea deciziei Curții de Apel
Comrat din 14 octombrie 2021, au expirat 2,5 luni. Respectiv până la
pronunțarea încheierii din 27 decembrie 2021 a Judecătoriei Cimișlia, sediul
Central au expirat 2,5 luni, iar până la pronunțarea decizie din 18 mai 2022
a Curții de Apel Comrat au expirat 5 luni.
A susținut reclamantul că, prejudiciul moral suportat se exprimă prin
sentimente de frustrare cauzate de caracterul ilegal al acțiunilor instanței de
judecată comise vădit contrar legislației, de stres, de neliniște, de perturbare
a vieții, de disconfort și retrăire, de imposibilitatea savurării modului obișnuit
de trai, de sentimente de incapacitate de a se bucura în mod cuvenit de
garanțiile prescrise prin lege, nedreptate și neliniște. Suferințele psihice
suportate în rezultatul tergiversării examinării cauzei civile i-au adus
anxietate cauzată de incertitudinea primirii răspunsului la cererile înaintate
în termen, timp și efort consumat în ședințele de judecată, dureri, stresuri,
2
nervozitate, afectare emoțională, oboseală, descurajare, limitarea de a se
bucura de satisfacții spirituale.
A considerat că suma despăgubirii în mărime de 150 000 de lei este
întemeiată și urmează a fi calculată în corespundere cu prevederile art.1
Protocolul 1 și art.41 CEDO.
13.Astfel, a considerat reclamantul că, prin examinarea procesului într-
un termen îndelungat i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil în termen
rezonabil consacrat de art.6 par.(1) și art.13 CEDO.
În drept, reclamantul și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor
art. 5, 166, 167 din Codul de procedură civilă, art.1 al Protocolului 1
Adițional la Convenție, art. 6 CEDO, art. 2 alin. (1), art. 5 alin. (1) din Legea
nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat
prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a
dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.
Reclamantul Marcel Smochin a solicitat constatarea încălcării
dreptului la judecarea în termen rezonabil prevăzut de art.6 și 13 din CEDO
și art.1 Protocolul adițional la CEDO a cauzei civile aflată pe rolul
Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, intentată la cererea de revizuire depusă
de Marcel Smochin împotriva hotărârii din 16 octombrie 2014 a Judecătoriei
Cimișlia, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Russu
împotriva lui Marcel Smochin, Tamara Smochin, notarul privat Maria Stog,
intervenient OCT Cimișlia cu privire la declararea nulității actului juridic și
obligarea de rectifica înscrierea în Registrul bunurilor imobile privind
dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile și încasarea de la bugetul de
stat a sumei de 100 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral pentru încălcarea
dreptului la examinarea cauzelor civile în termen rezonabil.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 12 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, fost respinsă ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată depusă
de Marcel Smochin împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova
cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la judecare în termen
rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral (f. d. 55, 61-66, vol. II).
3
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 08 iunie 2023, prin intermediul poștei electronice, Marcel Smochin,
reprezentat de avocatul Iurie Mihalache, a declarat apel nemotivat (f. d. 58-
60), împotriva hotărârii din 12 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, iar la 05 aprilie 2023 a declarat apel motivat, solicitând
admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond, cu rejudecarea cauze
și pronunțarea unei noi decizii de admiterea cererii de chemare în judecată
depusă de Marcel Smochin (f. d. 78-81-verso).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 05 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul declarat de Marcel Smochin, reprezentat de avocatul Iurie Mihalache,
menținută hotărârea din 12 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru (f. d. 123, 124-133).
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel verificând în raport
cu prevederile art. 238-241 din Codul de procedură civilă, legalitatea și
temeinicia hotărârii primei instanțe, a constatat că aceasta urmează a fi
menținută, or instanța de fond corect a elucidat și constatat circumstanțele
cauzei, a verificat și apreciat obiectiv probele prezente la materialele cauzei
în vederea respingerii acțiunii din speță, stabilind corect circumstanțele de
fapt și aplicând corect legislația pertinentă ce guvernează raportul litigios.
Din raportul Judecătoriei Cimișlia, instanța de apel a constatat că,
Marcel Smochin pretinde încălcarea dreptului la judecarea în termen
rezonabil a cererii de revizuire a hotărârii din 16 octombrie 2014 a
Judecătoriei Cimișlia, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată
înaintată de Alexei Russu împotriva lui Marcel Smochin, Tamara Smochin,
notarul privat Maria Stog, intervenient OCT Cimișlia cu privire la declararea
nulității actului juridic și obligarea de rectifica înscrierea în Registrul
bunurilor imobile privind dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile (f.
d. 123-128, 164-166, vol. I).
La 02 noiembrie 2020 Marcel Smochin, a înaintat Curții de Apel
Comrat cerere de strămutare a cauzei (f. d. 174-175, vol. I).
4
Prin decizia Curții de Apel Comrat din 22 decembrie 2020, a fost
respinsă ca nefondată cererea revizuentului Marcel Smochin de strămutare
în altă instanță de judecată de același grad a cauzei civile la cererea de
revizuire pe cauza Alexei Russu împotriva lui Marcel Smochin, Tamara
Smochin cu privire la declararea nulității actului juridic, în temeiul art.43
alin.(2) lit. f) din Codul de procedură civilă (f. d.187-189, vol. I).
La 28 mai 2021 Marcel Smochin a depus cerere de accelerare a
procedurii de judecare a cauzei (f. d. 209-210, vol. I).
Prin încheierea din 08 iunie 2021 a Judecătoriei Cimișlia, sediul
Central, a fost respinsă cererea de accelerare a procesului înaintată de
Marcel Smochin, în cauza civilă la cererea revizuentului Marcel Smochin cu
privire la revizuirea hotărârii din 16 octombrie 2014 a Judecătoriei Cimișlia,
nr. 2-1147/13 (f. d. 211-212, vol. I).
Prin decizia din 14 octombrie 2021 a Curții de Apel Comrat, a fost
admis recursul declarat de Marcel Smochin și casată integral încheierea din
14 iulie 2021 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, cu restituirea spre
rejudecare a problemei soluționate prin încheierea casată în aceeași instanță
de judecată, în alt complet de judecată (f. d. 231-242, vol. I).
Prin încheierea din 27 decembrie 2021 a Judecătoriei Cimișlia, sediul
Central, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea înaintată de Marcel
Smochin privind revizuirea hotărârii din 16 octombrie 2014 a Judecătoriei
Cimișlia, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Russu
împotriva Tamarei Smochin, notarul privat Stog Maria, intervenient
accesoriu OCT Cimișlia privind declararea nulității actului juridic și
obligarea rectificării înscrierii în Registrul bunurilor imobile privind dreptul
de proprietate asupra bunurilor imobile (f. d.1-5, vol. II).
Prin decizia din 18 mai 2022 a Curții de Apel Comrat, a fost respins
recursul declarat de Marcel Smochin și menținută încheierea din 27
decembrie 2021 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, adoptată asupra
cererii de revizuire înaintată de Marcel Smochin privind casarea hotărârii din
16 octombrie 2014 a Judecătoriei Cimișlia nr. 2/1147/13 (f. d. 22-30, vol. II).
Instanța de apel a reținut că, Convenția Europeană pentru Apărarea
Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale nu garantează dreptul la
5
redeschiderea unei proceduri încheiate care a obținut puterea lucrului
judecat, astfel încât și art.6 din Convenție nu este aplicabil în cazul
examinării cererilor de redeschidere a procedurii sau a căilor extraordinare
de atac care s-a finalizat printr-o hotărâre definitivă.
Apelantul/reclamant Marcel Smochin, prin cererea înaintată la 24
august 2020 a solicitat revizuirea hotărârii din 16 octombrie 2016 a
Judecătoriei Cimișlia, care de altfel a obținut puterea lucrului judecat, iar prin
încheierea din 27 decembrie 2021 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central,
cererea de revizuire a fost respinsă ca inadmisibilă, încheierea fiind
menținută prin decizia din 18 mai 2022 a Curții de Apel Comrat (f. d. 22-30,
vol. II).
Astfel, cauza nu a fost redeschisă pentru o nouă examinare în fond
după emiterea încheierii din 27 decembrie 2021 a Judecătoriei Cimișlia,
sediul Central, menținută prin decizia din 18 mai 2022 a Curții de Apel
Comrat, iar hotărârea din 16 octombrie 2016 a Judecătoriei Cimișlia, nu a
fost retractată.
Reieșind din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și
prevederile Legii nr.87 din 21 aprilie 2011, instanța de apel a notat că,
instanța de fond corect a constatat că nu a fost încălcat termenul rezonabil de
examinare a cauzei invocat de către reclamantul/apelant/recurent Marcel
Smochin.
Instanța de apel a reținut că, potrivit prevederilor Legii nr.87 din 21
aprilie 2011 nu se acordă dreptul la prejudiciu în mod automat și în lipsa
dovezilor că persoana a suferit un prejudiciu în urma încălcării dreptului
garantat de lege.
Cu privire la cerința reclamantului privind repararea prejudiciului
moral în sumă de 100 000 de lei, instanța de apel le-a considerat
neîntemeiate, fiind de fapt pretenții subsecvente constatării faptului
încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei în sensul
Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
6
La 11 octombrie 2023, Marcel Smochin, reprezentat de Iurie
Mihalache a declarat recurs împotriva deciziei din 05 iulie 2023 a Curții de
Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei
instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi decizii
prin care să fie admisă integral cererea de chemare în judecată depusă de
Marcel Smochin (f. d. 156-159).
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, recurentul Marcel Smochin, reprezentat de
Iurie Mihalache, a invocat prevederile art. 432 alin. (2) lit. a), b) din Codul
de procedură civilă, (în vigoare până la 01 septembrie 2023), care
reglementează că (2) Se consideră că normele de drept material au fost
încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a
aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să
fie aplicată.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Completul de judecată conchide că recurenta, s-a conformat
prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în
termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost expediată la 07 septembrie
2023, în adresa lui Marcel Smochin și a avocatului acestuia, Iurie Mihalache,
fapt ce se confirmă prin scrisoarea de expediere a actului judecătoresc (f. d.
134), însă date privind recepționarea acesteia la dosar lipsesc, iar cererea de
recurs a fost depusă la 11 octombrie 2023, prin intermediul poștei electronice
(f. d. 138-151).
La 07 noiembrie 2023, în adresa Ministerului Justiției al Republicii
Moldova a fost expediat copia recursului declarat de Marcel Smochin,
reprezentat de avocatul Iurie Mihalache, cu înștiințarea despre necesitatea
depunerii referinței timp de o lună de la data primirii corespondenței, fapt ce
se confirmă prin scrisoarea de expediere anexată la materialele dosarului
(f. d. 154).
7
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului,
Ministerul Justiției al Republicii Moldova nu a făcut uz de dreptul său
procedural de a depune referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 alin. (1) lit. (f) din Codul de procedură civilă
(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este
vădit neîntemeiat.
Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme
a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,
declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în
condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de
legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele
citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de
recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
8
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece
testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu
se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură
civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de
către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă că aceasta s-ar baza în mod
determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art.432 din Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
9
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr.
212-A).
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Marcel Smochin,
reprezentat de avocatul Iurie Mihalache, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2),
art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
10
Declară inadmisibil recursul depus de Marcel Smochin, reprezentat de
avocatul Iurie Mihalache, împotriva deciziei din 05 iulie 2023 a Curții de
Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Gheorghe Stratulat
Oxana Parfeni
11