2ra-1753/23 — constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei si repararea prejudiciului moral

2ra-1753/23 — constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursurilor declarate de Serghei Goncear,

reprezentat de avocatul Petru Coșleț și de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, reprezentat de Eugenia Listru,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Serghei

Goncear împotriva Ministerul Justiției al Republicii Moldova cu privire la

constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei civile,

repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 03 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-1753/23

nr. PIGD 2-22104183-01-2ra-16012024)

Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recurs vădit neîntemeiat, în temeiul art. 433

alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă. Dezacordul recurentului cu decizia

instanței de apel nu constituie un temei de casare a ei.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. V. Gîrleanu

Curtea de Apel Chișinău, jud. N. Budăi, I. Țurcan, I. Cotruță

09 aprilie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursurilor declarate de

Serghei Goncear, reprezentat de avocatul Petru Coșleț și de Ministerul

Justiției al Republicii Moldova, reprezentat de Eugenia Listru,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Gheorghe Stratulat,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii

Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecare în termen

rezonabil a cauzei civile, repararea prejudiciului moral și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Ana Serjant a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Goncear

Serghei, solicitând constatarea depășirii de către Serghei Goncear a liniei de hotar

la edificarea casei de locuit, refacerea acoperișului, încasarea sumei de 630 de lei

lunar, pentru folosirea terenului acesteia, încasarea unei rente în sumă de 315 lei

lunar, repararea prejudiciului moral estimat la suma de 2 700 de lei, precum și

compensarea cheltuielilor de judecată.

admis parțial acțiunea depusă de Ana Serjant și s-a obligat Serghei Goncear să

efectueze modificări constructive de reinstalare a jgheaburilor și burlanelor de la

acoperișul casei, ce va asigura scurgerea apei numai pe teritoriul ogrăzii

imobilului său fără a afecta curtea și construcțiile amplasate pe terenul învecinat.

În rest, pretențiile Anei Serjant au fost respinse ca neîntemeiate.

menținut hotărârea din 29 iunie 2007 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău.

recursul Anei Serjant, s-a casat decizia din 04 decembrie 2007 și hotărârea din 29

iunie 2007 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, cu restituirea cauzei spre

rejudecare la Judecătoria Centru, mun. Chișinău, în alt complet de judecată.

1

Ana Serjant și-a modificat și majorat de nenumărate ori pretențiile, a înaintat o

multitudine de demersuri nejustificate și și-a schimbat de cinci ori avocații.

reconvențională împotriva Anei Serjant solicitând obligarea acesteia de a-i

permite accesul pe terenul învecinat, în scopul instalării jgheaburilor și burlanelor

suplimentare în scopul asigurării evacuării apelor pluviale de pe acoperiș exclusiv

în curtea casei sale, precum și în scopul deservirii construcțiilor edificate.

examinării cauzei, care a fost respinsă prin încheierea din 05 iunie 2019, ca

neîntemeiată.

s-a admis acțiunea reconvențională depusă de Serghei Goncear și s-a respins

acțiunea inițială depusă de Ana Serjant.

declarat de către Ana Serjant și s-a menținut hotărârea din 14 august 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

declarat inadmisibil recursul Anei Serjant împotriva deciziei din 24 iunie 2021 a

Curții de Apel Chișinău.

a fost examinat timp de 16 ani și 6 luni, de la 21 iulie 2005 până la 19 ianuarie

de judecată, iar în instanțele de apel 6 ședințe de judecată. Majoritatea ședințelor

de judecată au fost amânate din motivul că reclamanta Ana Serjant sistemic își

modifica și majora pretențiile, care până la urmă s-au dovedit a fi neîntemeiate,

precum și a schimbat avocații, în total de 5 ori, dar și că înainta demersuri

neîntemeiate.

său la examinarea cauzei civile nr. 2-1467/14 (20-2-12047-17102013) în termen

rezonabil și să-i fie reparat prejudiciul moral cauzat prin încălcarea acestui drept.

Or, instanțele de fond au tolerat atitudinea Anei Serjant și nu au pus capăt

abuzurilor acesteia de drepturile procedurale ce urmăreau tergiversarea

examinării cauzei, amânând de nenumărate ori ședințele de judecată fără vreun

temei verosimil.

2

măsurările cadastrale ale terenului aferent casei de locuit, instanța de judecată

cunoștea cu certitudine că pretențiile Anei Serjant sunt neîntemeiate, deoarece

Serghei Goncear nu a încălcat nici un drept de proprietate asupra terenului

învecinat aferent casei de locuit. Însă, în pofida acestui fapt, instanța de judecată

a tolerat încă 9 ani acțiunile de rea-credință ale Anei Serjant. Iar, cererea pârâtului

Serghei Goncear de accelerare a examinării cauzei a fost respinsă, ca

neîntemeiată.

Supreme de Justiție, cauza a fost trimisă la rejudecare datorită culpei instanței de

judecată. Iar, după parvenirea dosarului de la Curtea Supremă de Justiție pentru

rejudecare, cauza s-a mai aflat pe rolul instanțelor încă 14 ani, deși litigiul din

speță era de o complexitate medie, ce reglementa dreptul de vecinătate, iar

temeinicia pretențiilor putea fi stabilită cu ușurință prin intermiediul expertizelor

judiciare și a măsurărilor cadastrale.

rezonabil a fost încălcat fără careva justificări.

învederat că examinarea cauzei a fost amânată de mai multe ori din motiv că

reclamanta permanent își schimba avocații și modifica pretențiile acțiunii. Iar,

comportamentul său a fost unul exemplar, prezentîndu-se practic la toate ședințele

de judecată, cu unele excepții, când avocatul era antrenat în alt proces judiciar. Cu

atât mai mult că, neprezentarea pârâtului la ședința de judecată nu împiedica

examinarea cauzei și adoptarea hotărârii.

decizia din 04 iunie 2008 a Curții Supreme de Justiție, cauza a fost trimisă la

rejudecare, circumstanță care nu-i poate fi imputată lui Serghei Goncear.

aflat pe rolul instanțelor judecătorești naționale era de importanță majoră pentru

dânsul, deoarece nu-și putea realiza dreptul de proprietate asupra casei de locuit

legal edificată.

fost încălcat din motivul trimiterii cauzei la rejudecare, fapt care a generat

examinarea repetată a pretențiilor Anei Serjant. La fel, consideră că încălcarea

dreptului la examinarea cauzei în termen rezonabil este confirmată și de practica

judiciară a Curții Supreme de Justiție, potrivit căreia un factor negativ al încălcării

3

termenului rezonabil la judecarea cauzei îl constituie retrimiterea cauzelor la

rejudecare.

judecarea cauzei în termen rezonabil, reclamantul Serghei Goncear a făcut

trimitere la cauzei relevante ale CtEDO și la opinia consultativă a Curții Supreme

de Justiție nr. 6 din 01 noiembrie 2012, specificând că, în condițiile speței, litigiul

inițiat de Ana Serjant s-a aflat pe rolul instanțelor de judecată 16 ani și 6 luni,

inclusiv cu trimiterea cauzei la rejudecare, iar în final, acțiunea Anei Serjant a fost

respinsă, ca neîntemeiată. Proporțional sumelor acordate de CtEDO și având în

vedere opinia consultativă a Curții Supreme de Justiție nr. 6 din 01 noiembrie

2012, reclamantul a considerat oportun încasarea din contul bugetului de stat a

sumei de 5 000 de euro cu titlu de reparare a prejudiciului moral, sumă care este

rezonabilă și îi va aduce o satisfacție echitabilă pentru dreptul încălcat.

judecată constatarea încălcării dreptului său la judecată cauzei civile nr. 2-

1467/14 (20-2-12047-17102013) în termen rezonabil și încasarea din contul

bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în

beneficiul său a sumei de 5 000 de euro cu titlu de reparare a prejudiciului moral

și compensarea cheltuielilor de judecată.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

corectată prin încheierea din 10 mai 2023, s-a admis parțial cererea de chemare în

judecată depusă de Serghei Goncear. S-a constatat încălcarea dreptului lui Serghei

Goncear la judecare în termen rezonabil a cauzei civile nr. 2-1467/14 la cererea

de chemare în judecată înaintată de Ana Serjant și Natalia Sîrghii împotriva lui

Serghei Goncear, Irina Goncear, SRL „Chișinău Gaz, intervenienți accesorii

Agenția Servicii Publice, Primăria mun. Chișinău și Consiliul municipal Chișinău

cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate și

acțiunea reconvențională înaintată de Serghei Goncear, Irina Goncear împotriva

Anei Serjant și Nataliei Sîrghii cu privire la apărarea dreptului de proprietate. S-a

încasat de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii

Moldova, în beneficiul lui Serghei Goncear, prejudiciul moral în mărime de

70 000 de lei și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 3 000 de lei, în total

suma de 73 000 de lei. În rest, cererea de chemare în judecată s-a respins, ca fiind

neîntemeiată (vol. II, f.d. 65-66, 70-71, 73-84).

4

cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 07 februarie 2023 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, iar la 28 iunie 2023 a depus cererea de apel motivată

(vol. II, f.d. 92, 93-106, 107-133).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

cererea de apel depusă de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și s-a

modificat hotărârea din 07 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

corectată prin încheierea din 10 mai 2023 în sensul micșorării sumei încasate cu

titlu de prejudiciu moral de la 70 000 de lei până la 50 000 de lei și cheltuielile

legate de asistența juridică de la 3 000 lei până la 2 000 de lei. În rest, hotărârea

s-a menținut (vol. II, f.d. 152, 153-174).

a constatat temeinicia argumentelor expuse de Serghei Goncear asupra încălcării

termenului rezonabil de examinare a cauzei civile nr. 2-1467/14, întrucât din

materialele cauzei rezultă cert că aceasta s-a aflat pe rolul instanțelor de judecată

mai mult de 16 ani.

Moldova nu și-a executat obligația de probațiune privind lipsa de încălcare a

dreptului lui Serghei Goncear la judecarea în termen rezonabil a cauzei și

respectiv. Ținând cont de complexitatea cauzei, dificultatea dezbaterilor în

legătură cu exercitarea căilor de atac, durata procedurii de aproximativ 16 ani,

miza și interesul pentru Serghei Goncear, s-a ajuns la concluzia că termenul de

judecare a acțiunii nu a fost respectat, fiind nerezonabil. Or, cauza în speță, este

deosebit de importantă pentru reclamant luând în considerare că obiectul litigiului

la constituit apărarea dreptului de proprietate.

precum că reclamantul Serghei Goncear dispune de toate temeiurile legale pentru

a solicita despăgubiri materiale și morale, dar și compensarea cheltuielilor de

asistență juridică în temeiul Legii nr. 87/2011. Însă, Curtea de Apel Chișinău a

considerat că prima instanță nu a elucidat pe deplin circumstanțele speței deduse

judecății și, în consecință, a admis erori în aprecierea probatoriului administrat.

Din acest considerent, instanța de apel a concluzionat despre necesitatea admiterii

apelului depus de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, cu modificarea

hotărârii primei instanțe în sensul micșorării sumelor adjudecate.

5

mare parte și din cauza reclamantului, care a înaintat mai multe cereri de amânare,

instanța de apel a considerat exagerată suma de 70 000 lei încasată de prima

instanță cu titlu de reparare a prejudiciului moral pentru dreptul încălcat, apreciind

că aceasta urmează a fi micșorată până la 50 000 de lei.

la suma de 3 000 de lei până la 2 000 de lei cuantum cheltuielilor de judecată

compensate, proporțional părții admise din pretenții.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Coșleț, a depus prin intermediul poștei electronice cerere de recurs împotriva

deciziei din 03 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând, în temeiul

art. 432 alin. (1) lit. a), b) și e) din Codul de procedură civilă, casarea integrală a

deciziei recurate și menținerea hotărârii din 07 februarie 2023 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, corectată prin încheierea din 10 mai 2023 (vol. III,

f.d. 178, 179-182 recto-verso).

reprezentat de Eugenia Listru, a declarat recurs împotriva deciziei din 03

octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând, în temeiul art. 432 alin. (1)

lit. a), b) și e) din Codul de procedură civilă:

- cu titlu principal: casarea deciziei din 03 octombrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea integrală a deciziei recurate și menținerea

hotărârii din 07 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

corectată prin încheierea din 10 mai 2023 în partea admiterii parțiale a

cererii de chemare în judecată depusă de Serghei Goncear, cu emiterea

în această parte a unei hotărâri noi, prin care să fie respinsă ca

neîntemeiată acțiunea depusă de Serghei Goncear;

- cu titlu secundar, în cazul în care instanța de recurs va decide că acțiunea

civilă este întemeiată: modificarea deciziei din 03 octombrie 2023 a

Curții de Apel Chișinău în partea ce ține de încasarea din contul

bugetului de stat a prejudiciului moral, în sensul diminuării acestei sume,

corespunzător sumelor acordate în cauze similare de către Curtea

Europeană și instanțele judecătorești naționale (vol. III, f.d. 202-219).

6

ARGUMENTELE RECURSULUI

Coșleț, în esență, a invocat că instanța de apel a interpretat în mod eronat legea

materială, iar soluția adoptată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții

Supreme de Justiție și Curții Europene a Drepturilor Omului.

declarat de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova este întemeiat și

necesită a se modifica hotărârea primei instanțe, Curtea de Apel Chișinău s-a

rezumat la o singură frază că: „Având în vedere că tergiversarea examinării cauzei

a avut loc în mare parte și din cauza reclamantului, care a înaintat mai multe cereri

de amânare, Colegiul consideră că prejudiciul moral în sumă de 70 000 de lei

încasat de instanța de fond este exagerat și urmează a fi micșorat până la 50 000

de lei.”

neîntemeiată, arbitrară și contrară circumstanțelor cauzei, în partea micșorării

sumei adjudecate cu titlu de reparare a prejudiciului moral, or, deși instanța de

apel face trimitere la faptul că tergiversarea examinării cauzei a avut loc în mare

parte din cauza lui Serghei Goncear, ea nu a evidențiat exact câte ședințe de

judecată în termen de 16 ani și jumătate au fost amânate din vina acestuia.

auzit” de către instanța de apel, deoarece aceasta nu a dat nici o apreciere probelor

prezentate de reclamant. Mai mult ca atât, concluziile Curții de Apel Chișinău

sunt contradictorii, or, pe de o parte instanța a concluzionat că dreptul lui Serghei

Goncear la examinarea cauzei în termen rezonabil a fost încălcat din vina

instanțelor de judecată care au admis tergiversarea cauzei, iar pe de altă parte

Curtea de Apel Chișinău a constatat că vinovat în tergiversarea examinării cauzei

este anume Serghei Goncear, deoarece anume la cererea acestuia s-au amânat mai

multe ședințe de judecată. Însă, instanța de apel nu a evidențiat exact câte ședințe

de judecată din cele 76 au fost amânate la cererea lui Serghei Goncear, în

comparație cu amânările la cererile Anei Serjant.

reprezentat de Eugenia Listru, a invocat că instanța de apel a adoptat o decizie

contrară jurisprudenței CtEDO privind aplicarea art. 6, contrară interpretării Legii

nr. 87/2011 dată de către jurisprudența Curții Supreme de Justiție, constatând

încălcarea dreptului la examinarea cauzei civile în termen rezonabil prin

efectuarea unui calcul matematico-calendaristic de perindare a cauzei. Acest fapt

7

denotă o interpretare eronată a legii materiale speciale și anume a sensului

termenului rezonabil, or, rezonabilitatea procedurii judiciare în accepțiunea legii

speciale și a art. 6 CEDO urmează a fi apreciată prin prisma criteriilor

complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului și al instanțelor de judecată,

miza pentru reclamant, precum și cu luarea în considerare a circumstanțelor de

fapt ale cauzei și cu asigurarea respectării principiilor dreptului la un proces

echitabil- disponibilității, principiul contradictorialității și egalității în drepturi a

participanților la proces; respectiv, perioadele de amânare a examinării cauzei din

motive obiective (aflarea judecătorului în concediu, stare epidemiologică din țară,

suspendarea procesului până la soluționarea unei cauze conexe, suspendarea

procesului în legătură cu efectuarea expertizelor, precum și amânarea ședințelor

în legătură cu efectuarea măsurărilor în construcție urmau a fi excluse din calculul

termenului rezonabil).

caz, urmau a fi excluse din calculul termenului rezonabil de examinare a cauzei

durata de 8 ani și 8 luni, obținută prin cumularea unor perioade în care cauza nu

s-a examinat din motive obiective, neimputabile instanțelor de judecată, (fără a

lua în considerare perioada amânării procesului la cererile participanților la

proces, în legătură cu exercitarea drepturilor lor procesuale), după cu urmează:

a) perioadele de suspendare procesului în legătură cu efectuarea

expertizelor tehnice în construcție: 06 februarie 2006 – 27 iunie 2007 (1 an

4 luni 1 zi) și 07 noiembrie 2013 – 09 ianuarie 2017 (3 ani 2 luni 2 zile);

b) perioada suspendării procesului dispusă de instanță până la soluționarea

cauzei penale conexe, pornite în privința lui Serghei Goncear: 24 noiembrie

2008 – 12 noiembrie 2010 (1 an 11 luni și 19 zile);

c) perioada suspendării procesului în legătură cu starea epidemiologică din

țară: 25 martie 2020 – 03 iulie 2020 (3 luni 8 zile); 01 decembrie 2020 – 25

februarie 2021 (2 luni 3 săptămâni 3 zile – în total 86 de zile); 25 martie

2021 – 24 iunie 2021 (2 luni 4 săptămâni 2 zile – în total 91 de zile).

Suspendarea procesului civil aflat pe rol determină și suspendarea curgerii

termenului de examinare a cauzei.

d) perioadele amânării ședințelor de judecată în legătură cu dispunerea și

efectuarea măsurărilor asupra imobilelor aflate în litigiu: 18 octombrie

2012 – 09 ianuarie 2013 (2 luni 22 de zile); 15 ianuarie 2013 – 12 aprilie

2013 (2 luni 28 de zile);

8

e) perioadele de scoatere a cererii de pe rol la solicitarea lui Serghei

Goncear, din motivul absenței nemotivate a reclamantei Ana Serjant, cu

ulterioara repunere a cererii pe rol: 29 martie 2012 – 18 iunie 2012 (2 luni

20 de zile); 28 iunie 2012 – 06 iulie 2012 (8 zile);

f) perioada amânării ședințelor de judecată în legătură cu aflarea

judecătorului în concediu medical: 03 octombrie 2011 – 21 octombrie 2011

(18 zile);

g) perioadele de amânare a ședințelor în legătură cu detașarea judecătorului

la INJ, precum și cele de antrenare a judecătorului la examinarea unor cauze

penale, precum și de aflare a judecătorului la seminar. Conform raportului,

o ședință nu a avut loc în legătură cu aflarea judecătorului la seminar (04

noiembrie 2008); 4 ședințe de judecată nu au avut loc (21 februarie 2019,

07 iunie 2019, 01 octombrie 2019, 21 octombrie 2019) din motivul detașării

judecătorului la INJ, iar 4 ședințe de judecată nu au avut loc în legătură cu

antrenarea acestuia în examinarea unor cauze penale (07 martie 2019, 06

august 2019, 13 septembrie 2019, 29 noiembrie 2019). Așadar, urmează a

fi excluse următoarele perioade din motivele obiective: 04 noiembrie 2008

– 12 noiembrie 2008 (8 zile); 21 februarie 2019 – 28 mai 2019 (3 luni 7

zile); 07 iunie 2019 – 17 iunie 2019 (10 zile); 06 august 2019 – 01

octombrie 2019 (1 luna 25 de zile); 22 octombrie 2019 – 07 noiembrie 2019

(16 zile); 29 noiembrie 2019 – 27 ianuarie 2020 (1 luna 29 de zile).

menționat că, pentru cauza supusă controlului rezonabilității procedurii „acțiune

privind recunoașterea dreptului de proprietate” nu este aplicabil art. 192 alin. (2)

din Codul de procedură civilă, nu obligă instanțele de judecată la examinarea de

urgență și în mod prioritar, ci doar la asigurarea respectării termenului rezonabil

de examinare a cauzei, după cum prevede art. 192 alin. (1) din Codul de procedură

civilă și nici nu cade sub incidența vreunuia din cazurile prevăzute de

jurisprudența CtEDO ce ar necesita examinarea cu celeritate, fapt ce constituie un

argument în plus în favoarea rezonabilității duratei procedurilor.

examinarea cauzei în termen rezonabil, or concluziile formulate sunt

contradictorii speței, precum și a omis să se expună asupra admiterii/respingerii

ca probă a explicațiilor reprezentantului Ministerului Justiției al Republicii

Moldova privind netemeinicia acestei solicitări, argumentând sub aspectul

complexității cauzei, comportamentul instanțelor de judecată și a participanților

la proces.

9

învederat că, prevederile Legii nr. 87/2011 nu acordă dreptul în mod automat la

prejudiciu moral, în lipsa dovezilor că persoana a suferit un prejudiciu în urma

încălcării dreptului garantat de lege. Este important ca instanța să motiveze

circumstanțele cauzei care justifică acordarea unei retribuții, aceasta să nu fie

teoretică și iluzorie. În anumite situații acordarea de satisfacții pecuniare nu

constituie o regulă generală. În materia drepturilor omului potrivit jurisprudenței

Curții Europene, o recunoaștere oficială și publică a violării constituie prin sine o

satisfacție echitabilă suficientă pentru orice prejudiciu moral eventual suferit de

reclamant.

instanța de apel nu a motivat suficient decizia privind stabilirea cuantumul

prejudiciului moral, or suma de 50 000 de lei este excesivă și disproporțională

principiilor compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, nefiind

stabilite suferințele morale de o asemenea intensitate, precum și la stabilirea

cuantumului despăgubirilor se impune necesitatea ca partea vătămată să

primească o satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral suferit, să aibă efect

compensatoriu și nu trebuie să constituie venituri nejustificative. Cu atât mia mult

că, suma 50 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, dispusă de instanța de apel

este exorbitantă raportat la realitatea economică și socială actuală din țara noastră.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);

a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția

cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;

e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru

dezvoltarea jurisprudenței;

f) recursul este vădit neîntemeiat.

10

(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil

în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.

„(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv

un apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la

art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa

părților, declară recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată din 03 octombrie 2023 a

Curții de Apel Chișinău a fost notificată în mod electronic reprezentanților părților

la proces, prin intermediul e-mailului, în data de 27 noiembrie 2023 (vol. II,

f.d. 175). Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că,

în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului

legal, deoarece cererile de recurs au fost depuse în data de 27 decembrie 2023

(vol. II, f.d. 178-179, 202).

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile

Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate

veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un

11

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă

o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe

care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

invocate în recursuri nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul

de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurenților cu soluția

pronunțată de Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii

și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta

s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursurile depuse conțin obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în fața

Curții de Apel Chișinău și cărora le-a fost dată apreciere în mod corespunzător. În

consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță,

în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din

Codul de procedură civilă.

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care

se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

12

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat

o hotărâre neîntemeiată.

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare

a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste

critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea

pretins argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei

cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea

succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder contra

Regatului Unit, § 38; Stanev contra Bulgariei (MC), § 230]. Acesta este în special

cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo contra Italiei, § 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services contra Franței, § 45).

fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten contra Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141,

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și

nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers contra Suediei, 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

a procedurilor judiciare civile, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține ca fiind relevante cauzele recente ale Curții Europene a Drepturilor Omului,

13

și anume cauza Sușco contra Moldovei (hotărârea din 16 ianuarie 2025, cererea

nr. 64990/16), în care Curtea a acordat o despăgubire de 1 700 de euro pentru

durata excesivă de 12 ani și 8 zile a procedurilor judiciare; și cauza Ditmansen

Mîndru contra Moldovei (hotărârea din 23 ianuarie 2025, nr. 5190/22), în care

Curtea a acordat despăgubire de 400 de euro pentru durata excesivă de 7 ani a

procedurilor judiciare(3 grade de jurisdicție).

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursurile lui Serghei

Goncear, reprezentat de avocatul Petru Coșleț și al Ministerului Justiției al

Republicii Moldova, reprezentat de Eugenia Listru, ca fiind vădit neîntemeiate.

alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibile recursurile lui Serghei Goncear, reprezentat de avocatul

Petru Coșleț și al Ministerului Justiției al Republicii Moldova, reprezentat de

Eugenia Listru.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Gheorghe Stratulat

Oxana Parfeni

14